Isaias 30 – HLGN & NTLR

Ang Pulong Sang Dios

Isaias 30:1-33

Wala sing Pulos ang Kasugtanan sang Juda sa Egipto

1Nagsiling ang Ginoo, “Kaluluoy ang akon mga anak nga mga rebelde. Nagahimo sila sang mga plano nga indi halin sa akon. Nagahimo sila sang kasugtanan nga wala ko ginatuguti. Gani nagadugang pa gid ang ila sala. 2Nagkadto sila sa Egipto agod magpangayo sang proteksyon sa hari, nga wala man lang sila nagpamangkot sa akon. 3Pero mahuy-an lang sila sa ila pagpangayo sang proteksyon sa hari sang Egipto. 4Kay bisan nagagahom ang hari sang Egipto hasta sa Zoan kag Hanes, 5mahuy-an lang ang Juda tungod nga ang katawhan sang Egipto wala gid sing may ibulig sa ila kundi nagadala lang sang kahuy-anan.”

6Amo ini ang mensahi sang Dios parte sa mga sapat sa Negev: Ginlatas sang mga taga-Juda ang kamingawan nga mabudlay agihan, nga may mga leon, kag dalitan nga mga man-og, nga ang iban daw nagalupad. Ginakarga nila ang ila mga manggad sa mga asno kag mga kamelyo agod iregalo sa nasyon nga indi man lang makabulig sa ila. 7Ini nga nasyon amo ang Egipto, nga ang iya bulig wala sing pulos. Gani ginatawag ko ini nga “Dragon30:7 Dragon: sa Hebreo, Rahab. nga Nagaluko.”

8Nagsiling ang Ginoo sa akon, “Dali, isulat sa libro ang akon akusasyon kontra sa mga Israelinhon agod permanente ini nga magapamatuod sa palaabuton nga panahon kon ano kalaot sa ila. 9Kay mga rebelde sila, mga butigon, kag indi nila gusto nga magpamati sa akon mga ginatudlo. 10Nagasiling sila sa mga propeta, ‘Indi na ninyo kami pagsugiri sang mga ginpahayag sang Dios sa inyo. Indi na ninyo kami pagsugiri sang husto. Sugiri kami sang mga butang nga makapalipay sa amon kag mga palanan-awon nga indi matabo. 11Halin kamo sa amon alagyan; indi ninyo kami paglambayi. Indi na kami pagsugiri parte sa Balaan nga Dios sang Israel.’ ”

12Gani nagasiling ang Balaan nga Dios sang Israel, “Tungod nga ginsikway ninyo ang akon mensahi kag nagsalig sa pagpamigos kag pagpangdaya, 13malaglag kamo gilayon. Ang inyo sala pareho sa litik nga makaparumpag gulpi sa mataas nga pader. 14Madugmok kamo pareho sa kolon, nga tungod sa puwerte nga pagkadugmok wala gid sing bahin nga mabutangan sang baga ukon magamit para isandok sang tubig.”

15Nagasiling pa gid ang Ginoong Dios, ang Balaan nga Dios sang Israel, “Magbalik kamo sa akon kag magkalma kay luwason ko kamo. Magpakalinong kamo kag magsalig sa akon kay pabaskugon ko kamo. Pero indi ninyo gusto himuon ini. 16Nagsiling kamo, ‘Magapalagyo kami sa amon mga kaaway paagi sa madasig nga mga kabayo.’ Huo, magapalagyo kamo, pero mas madasig pa gid ang magalagas sa inyo. 17Ang isa lang sa ila makapatal-as sa isa ka libo ninyo nga mga soldado. Kag ang lima sa ila makapatal-as sa inyo tanan. Mangin pareho kamo sa tukon sang bandera nga nagaisahanon sa putokputokan sang bukid.”

18Pero nagahulat ang Ginoo nga magpalapit kamo sa iya agod kaluoyan niya kamo. Handa siya nga ipakita ang iya pagkabalaka sa inyo. Kay ang Ginoo matarong nga Dios, kag bulahan ang tanan nga nagasalig sa iya.

19Kamo nga katawhan sang Zion, nga mga pumuluyo sang Jerusalem, indi na kamo maghibi liwat! Kaluoyan gid kamo sang Ginoo, kon magpangayo kamo sang bulig sa iya. Kon mabatian niya ang inyo pangamuyo, sabton niya kamo. 20Bisan ginhatagan kamo sang Ginoo sang kasakit kag kabudlayan nga daw inyo kalan-on kag ilimnon, siya nga inyo manunudlo indi na magpanago sa inyo. Makita ninyo siya 21kag mabatian ninyo ang iya tingog nga nagatuytoy sa inyo sa husto nga dalan, bisan diin pa kamo. 22Kahigkuan ninyo ang inyo mga dios-dios, nga nahaklapan sang pilak kag bulawan. Ihaboy ninyo ini nga daw mahigko nga panapton kag magsiling, “Indi ko gusto nga makita pa kamo!” 23Hatagan kamo sang Ginoo sang ulan sa tion sang tigtalanom, kag magabugana ang inyo patubas. Sa sina nga tion, magahalab ang inyo mga sapat sa malapad nga mga palahalban. 24Ang inyo mga baka kag mga asno nga ginaarado magahalab sang manami nga kumpay. 25Sa sina nga tion nga pamatyon ang inyo mga kaaway kag panggub-on ang ila mga tore, magailig ang tubig halin sa tagsa ka mataas nga bukid. 26Magasanag ang bulan pareho sang adlaw, kag ang adlaw naman magasanag sing pito ka pilo, pareho sang sanag sa pito ka adlaw nga gintingob sa isa lang ka adlaw. Matabo ini sa tion nga bulngon kag ayuhon sang Ginoo ang pilas nga ginhatag niya sa inyo nga iya katawhan.

27Pamati! Nagaabot ang Ginoo halin sa malayo nga puwerte ang iya kaakig kag nalikupan siya sang aso. Ang iya mga pulong nga may kaakig daw sa nagadabadaba nga kalayo. 28Ang iya ginhawa daw sa baha nga nagalab-ot sa liog. Ginalaglag niya ang mga nasyon nga daw ginaayag nga trigo. Pareho sila sa sapat nga ginbusalan kag gin-guyod. 29Pero kamo nga katawhan sang Dios magakanta pareho sang ginahimo ninyo sa gab-i nga nagasaulog kamo sang piesta sa pagpadungog sa Ginoo. Magakalipay kamo pareho sang mga tawo nga nagamartsa sa tunog sang plawta samtang nagapakadto sila sa Bukid sang Ginoo sa pagsimba sa iya nga amo ang palalipdan nga bato sang Israel. 30Ipabati sang Ginoo ang iya nagadaguhob nga tingog, kag ipakita niya ang iya kamot nga handa na nga magsilot sa sobra nga kaakig. Pagaupdan ini sang nagadabadaba nga kalayo, hinali nga pagbukbok sang ulan, daguob kag pangilat, kag pag-ulan sang yelo nga daw mga bato. 31Sigurado nga mahadlukan ang mga taga-Asiria kon mabatian nila ang tingog sang Ginoo. Silutan niya sila sing puwerte gid. 32Salakayon niya sila sa inaway. Kag sa kada hampak sang Ginoo sa ila, dungan ini sa tunog sang tamborin kag arpa. 33Dugay na nga napreparar ang lugar nga pagasunugan para sa hari sang Asiria. Malapad kag madalom ini nga lugar, kag natangkas na sing mataas ang mga gatong. Ang ginhawa sang Ginoo nga daw sa nagadabadaba nga asupre amo ang magapadabdab sa mga gatong.

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 30:1-33

1Vai de copiii răzvrătiți,

zice Domnul,

care fac un plan care nu este de la Mine

și o alianță1 Lit.: și toarnă o libație. Sau și țese o învelitoare. În limba ebraică verbul nasak înseamnă atât a turna, cât și a țese, iar substantivul massekah înseamnă atât libație, cât și țesătură, învelitoare. care nu este de la Duhul Meu,

adăugând astfel păcat peste păcat!

2Ei pleacă, coborându‑se în Egipt,

fără să‑Mi ceară sfatul,

ca să caute adăpost în ocrotirea lui Faraon

și să se adăpostească la umbra Egiptului!

3De aceea ocrotirea lui Faraon va fi pentru voi o rușine,

iar protecția la umbra Egiptului, o ocară.

4Pentru că, deși are conducători în Țoan

și trimișii săi au ajuns până la Hanes,

5fiecare va fi făcut de rușine

de către un popor care nu le este de niciun folos,

care nu aduce nici ajutor, nici câștig,

ci doar rușine și dispreț.“

6O rostire despre animalele din Neghev.

Printr‑un ținut al necazului și al strâmtorării,

de unde vin leoaica și leul,

vipera și șarpele zburător,

ei își duc bogățiile pe spinarea măgarilor

și averile pe cocoașa cămilelor,

către un popor care nu le va fi de folos,

7către Egipt, al cărui ajutor este deșertăciune

și nimic.

De aceea îl numesc:

„Rahab, cel ce stă nepăsător.“

8Acum, du‑te și scrie aceste lucruri pentru ei pe o tăbliță,

scrie‑le pe un sul,

ca să fie o mărturie veșnică

pentru vremea care vine!

9Căci ei sunt un popor răzvrătit, niște copii mincinoși,

copii care nu vor să asculte Legea Domnului,

10care zic văzătorilor: „Să nu mai aveți vedenii!“

și profeților: „Nu ne mai profețiți ce este drept!

Spuneți‑ne lucruri măgulitoare,

profețiți‑ne iluzii!

11Părăsiți calea!

Îndepărtați‑vă de pe cărare

și nu ne mai confruntați

cu Sfântul lui Israel!“

12De aceea, așa vorbește Sfântul lui Israel:

„Pentru că respingeți acest mesaj,

pentru că vă încredeți în asuprire și‑n înșelăciune

și vă sprijiniți pe ele,

13de aceea, această nelegiuire va fi pentru voi

asemenea unei spărturi într‑un zid înalt,

care se lărgește și‑i provoacă prăbușirea,

prăbușire care va veni deodată, într‑o clipă.

14Îl va sfărâma așa cum se sfărâmă un vas de‑al olarilor,

care este zdrobit fără milă

și printre ale cărui fragmente nu se mai găsește

nici măcar un ciob pentru a lua cărbuni din vatră

sau pentru a scoate apă din fântână.“

15Căci așa vorbește Stăpânul Domn, Sfântul lui Israel:

„Prin retragere și odihnă veți fi izbăviți;

în liniște și în încredere va fi tăria voastră.

Dar n‑ați vrut!

16Ați zis: «Nu! Ci vom fugi pe cai!» –

tocmai de aceea veți fi nevoiți să fugiți!

«Vom călări pe cai iuți!» –

tocmai de aceea urmăritorii voștri vor fi și ei iuți!

17La amenințarea unuia singur, vor fugi o mie

și la amenințarea a cinci, veți fugi cu toții

până veți fi lăsați ca un stâlp pe vârful unui munte

și ca un steag pe un deal.“

18Totuși, Domnul așteaptă ca să‑Și arate bunăvoința față de voi.

Totuși, El Se ridică să vă arate milă.

Căci Domnul este un Dumnezeu al judecății!

Ferice de toți cei ce nădăjduiesc în El!

19Da, popor al Sionului, care locuiești în Ierusalim, nu vei mai plânge! Cu siguranță El Își va arăta bunăvoința față de tine când îți va auzi strigătul de ajutor. De îndată ce te va auzi, îți va răspunde. 20Deși Stăpânul vă va da pâinea necazului și apa suferinței, învățătorii tăi nu se vor mai ascunde, și ochii tăi îi vor vedea pe învățătorii tăi. 21Iar dacă vă veți întoarce fie spre dreapta, fie spre stânga, veți auzi înapoia voastră o voce, zicând: „Aceasta este calea! Mergeți pe ea!“ 22Atunci vă veți pângări chipurile voastre cioplite, placate cu argint și imaginile acoperite cu aur. Le veți împrăștia ca pe niște zdrențe murdare, zicându‑le: „Afară cu voi!“

23El va da ploaie seminței pe care o semeni în pământ, iar pâinea, rodul pământului, va fi gustoasă și din abundență. În ziua aceea, turmele voastre vor paște pe pășuni întinse; 24boii și măgarii care lucrează pământul vor mânca nutreț sărat, care a fost vânturat cu lopata și cu furca. 25Pe fiecare munte semeț și pe orice deal înalt vor curge pâraie, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea. 26Luna va străluci ca soarele, iar lumina soarelui va fi de șapte ori mai puternică, așa cum este lumina a șapte zile, în ziua când Domnul va lega rana poporului Său, va vindeca vânătaia loviturii Lui.

27Iată, Numele Domnului vine de departe;

vine arzând de mânie și înconjurat de un nor gros de fum.

Buzele Sale sunt pline de indignare,

iar limba Sa este ca un foc mistuitor.

28Suflarea28 Sau: Duhul. Lui este ca un șuvoi28 Lit.: ued. Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. care se revarsă

și ajunge până la gât.

Vine să cearnă neamurile prin sita nimicirii

și să pună o zăbală în fălcile popoarelor,

care să‑i ducă în rătăcire.

29Veți cânta

ca în noaptea unei sărbători sfinte.

Vi se va bucura inima

ca și când ați merge, în sunetul flautului,

la muntele Domnului,

la Stânca lui Israel.

30Domnul va face să se audă glasul Său măreț

și să fie văzut brațul Său coborând să lovească,

într‑o mânie aprinsă și cu flacără de foc mistuitor,

cu rupere de nori, furtună și grindină.

31Căci Asiria va fi zdrobită de glasul Domnului,

când El va lovi cu toiagul.

32La fiecare lovitură de nuia hotărâtă,

pe care Domnul o va îndrepta asupra ei,

se vor auzi tamburinele și lirele.

Cu loviturile brațului Său, El Se va lupta împotriva ei.32 Sensul versului este nesigur.

33Căci Tofetul33 Tofet înseamnă rug sau loc de ardere. este de mult timp pregătit,

este gata chiar și pentru împărat.

Groapa lui este săpată adânc și larg,

având foc și lemn din belșug.

Suflarea Domnului,

ca un șuvoi de sulf, îl aprinde.