Ang Mensahi Parte sa Jerusalem
1Nagsiling ang Ginoo, “Kaluluoy ang Jerusalem,29:1 Jerusalem: sa Hebreo, Ariel. ang siyudad nga ginpuy-an ni David! Sige, magselebrar ini nga siyudad sang iya mga piesta kada tuig. 2Pero salakayon ko ini, kag magahinibi kag magapanalambiton ang iya sini mga pumuluyo. Kag para sa akon, ang bug-os nga siyudad mangin pareho sa halaran nga nabulit sang dugo.29:2 halaran nga nabulit sang dugo: sa Hebreo, Ariel. 3Kibunon ko ang siyudad sang Jerusalem. Palibutan ko ini sang mga tore-tore sa pagsalakay sini, kag magatumpok ako sang mga duta sa kilid sang pader agod mataklas ini. 4Malaglag ini, kag mangin pareho sa isa ka murto nga nagapanawag halin sa idalom sang duta, nga ang iya tingog hungaw. 5Pero sa ulihi ang iya madamo nga mga kaaway mangin pareho sa yab-ok ukon upa nga palidon sang hangin. Gulpi lang ini matabo sa ila. 6Dumdumon sang Ginoo nga Makagagahom ang Jerusalem, kag magaabot siya nga may daguob, linog, ginahod, buhawi, bagyo, kag nagadabadaba nga kalayo. 7-8Madula pareho sa isa ka damgo ang madamo nga mga nasyon nga nagasalakay sa Jerusalem29:7-8 Jerusalem: sa Hebreo, Bukid sang Zion. kag nagaguba sang mga pader sini. Pareho sila sa tawo nga nagadamgo nga nagakaon, pero pagbugtaw niya gutom siya, ukon pareho sa tawo nga nagadamgo nga nagainom, pero pagbugtaw niya uhaw siya.”
9Kamo nga mga taga-Juda, buanga ninyo ang inyo kaugalingon kag magpakabuang kamo. Bulaga ninyo ang inyo kaugalingon kag magpakabulag kamo. Hubog kamo kag nagaduling-duling pero indi tungod sa bino. 10Kay daw sa ginpatulog kamo sang Ginoo sing mahamuok. Gintabunan niya ang inyo mga ulo kag mga mata nga wala sing iban kundi ang inyo mga propeta.
11Para sa inyo, ini tanan nga ginpahayag sa inyo daw sa libro nga sirado. Kon ipabasa mo ini sa tawo nga kahibalo magbasa, masiling siya, “Indi ko ina mabasa tungod kay sirado.” 12Kag kon ipabasa mo sa indi kahibalo magbasa, masiling siya, “Indi ako kahibalo magbasa.”
13Nagasiling ang Ginoo, “Ini nga katawhan nagadayaw kag nagapadungog sa akon sa baba lang, pero ang ila tagipusuon malayo sa akon. Kag ang ila pagsimba sa akon suno lang sa mga pagsulundan sang tawo. 14Gani patingalahon ko liwat ang ini nga katawhan sang sunod-sunod nga makatilingala nga mga butang. Kag dulaon ko ang kaalam sang mga tawo nga maalam kag ang pag-intiendi sang mga may tinun-an.”
15Kaluluoy kamo nga mga nagatago sang inyo mga plano sa Ginoo. Nagahimo kamo sang inyo mga buluhaton sa madulom, kag nagasiling kamo, “Wala sing may makakita ukon makahibalo sang aton ginahimo.” 16Mga balingag kamo! Ginakabig ninyo nga daw sa kolon ang manughimo sang kolon.29:16 Ginakabig… kolon: buot silingon, ginakabig nila nga daw sa tinuga ang Dios nga Manunuga. Makasiling bala ang hinimo nga butang sa naghimo sa iya, “Indi ikaw ang naghimo sa akon?” Makasiling bala ang kolon sa nagporma sa iya, “Wala ikaw sang may nahibaluan?”
17Sa indi madugay ang kagulangan sang Lebanon mangin mapatubason nga latagon, kag ang mapatubason nga latagon mangin kagulangan. 18Sa sina nga tion, ang bungol makabati sa ginabasa nga libro. Kag ang bulag, nga ang iya lang makita amo ang kadulom, makakita. 19Magakalipay liwat ang mga mapainubuson kag ang mga imol tungod sa Ginoo, ang Balaan nga Dios sang Israel. 20Tungod kay madula ang mga mapintas kag nagapangyaguta nga mga tawo. Magakalamatay ang tanan nga mahilig sa pagpakasala 21pati ang tanan nga nagaakusar sang indi matuod, ang mga nagapadihot agod makombinsi ang mga hukom, kag ang mga nagabinutig nga saksi agod indi mahatagan sang hustisya ang mga inosente.
22Gani ang Ginoo, ang Dios nga nagluwas kay Abraham nagsiling parte sa mga kaliwat ni Jacob, “Sugod karon, wala na sila sing dapat ikahuya ukon kahadlukan. 23Kay kon makita nila nga mga kaliwat ni Jacob ang akon mga binuhatan sa ila, tahuron nila ako, ang Balaan nga Dios ni Jacob, kag kilalahon nila ang akon pagkabalaan. Kahadlukan nila ako nga Dios sang Israel. 24Ang mga nalibugan makaintiendi na sang kamatuoran, kag ang mga nagareklamo magakalipay na kon tudluan.”
Judecată împotriva Ierusalimului
1„Vai de Ariel1-2, 7 Ariel înseamnă, cel mai probabil, Leul lui Dumnezeu și se referă la Ierusalim; vezi și nota de la v. 2., de Ariel,
cetatea în care David și‑a așezat tabăra!
Adăugați an după an
și lăsați sărbătorile să‑și continue cursul.
2Îl voi asedia pe Ariel,
iar el va plânge și se va jeli;
Îmi va fi ca o vatră de altar2 Termenul ebraic pentru vatra altarului este tot Ariel. Autorul a folosit un joc de cuvinte intenționat..
3Îmi voi așeza tabăra împotriva ta de jur împrejur,
te voi asedia cu turnuri de asalt,
voi ridica fortărețe împotriva ta.
4Doborât, vei vorbi din pământ,
iar cuvântarea ta va veni smerită din țărână.
Glasul tău va ieși din pământ ca duhul unui mort
și din țărână îți vei îngăima cuvântarea.
5Dar mulțimea străinilor tăi va fi ca țărâna fină
și mulțimea celor ce te îngrozesc ca pleava purtată de vânt.
Și deodată, într‑o clipită,
6Domnul Oștirilor va veni la tine
cu tunet, cutremur și mare vuiet,
cu vijelie, furtună și flacără de foc mistuitoare.
7Ca un vis, ca o viziune de noapte
va fi mulțimea neamurilor
care luptă împotriva lui Ariel,
toți cei ce îl atacă pe el și fortăreața lui,
toți cei ce‑l asediază.
8Ca un om flămând care visează că mănâncă,
dar se trezește tot flămând
sau ca un om însetat care visează că bea,
dar se trezește sleit de puteri și însetat,
așa se va întâmpla cu mulțimea neamurilor
care luptă împotriva muntelui Sion.“
9Rămâneți încremeniți și uimiți!
Orbiți și fiți fără vedere!
Îmbătați‑vă, dar nu de vin!
Clătinați‑vă, dar nu de băutură tare!
10Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de somn adânc.
Profeților! El v‑a închis ochii!
Văzătorilor! El v‑a acoperit capetele!
11Astfel, întreaga viziune nu este pentru voi decât cuvintele unui sul sigilat. Dacă îi va fi dat unuia care știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu pot, este sigilat!“ 12Și dacă îi va fi dat unuia care nu știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu știu să citesc!“
13Stăpânul a zis:
„Poporul acesta se apropie de Mine numai cu gura
și Mă cinstește doar cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
Teama pe care o are față de Mine
este doar o poruncă omenească, învățată pe de rost.
14De aceea, iată, voi uimi încă o dată acest popor,
făcând lucruri minunate.
Înțelepciunea celor înțelepți ai lui va pieri
și priceperea celor pricepuți va sta ascunsă.“
15Vai de cei ce sapă adânc
pentru a‑și ascunde planurile înaintea Domnului,
ale căror fapte sunt în întuneric
și care zic: „Cine ne vede?“
sau „Cine știe ce facem?“!
16Pervertiți ce sunteți!
Oare olarul poate fi considerat lut?
Va zice oare lucrarea despre cel ce a făcut‑o:
„Nu m‑a făcut el!“?
Sau va zice lucrul întocmit celui ce l‑a întocmit:
„Nu are pricepere!“?
17Oare nu mai este foarte puțin
și Libanul se va preface într‑o livadă,
iar livada va fi considerată drept pădure?
18În ziua aceea, cel surd va auzi cuvintele sulului
și, din negura și întunericul în care se află,
ochii celui orb vor vedea.
19Cei smeriți se vor bucura din nou în Domnul,
iar cei mai nevoiași se vor veseli în Sfântul lui Israel.
20Și aceasta pentru că cel groaznic va dispărea,
iar batjocoritorul nu va mai fi.
Toți cei ce pândesc să facă răul vor fi nimiciți –
21cei ce, printr‑un cuvânt, îl fac pe om să păcătuiască,
care întind o cursă celui ce decide la poarta cetății
și care‑l abat, prin deșertăciune, pe cel drept.
22De aceea așa vorbește Domnul, Care l‑a răscumpărat pe Avraam, cu privire la Casa lui Iacov:
„Iacov nu va mai fi rușinat,
nu‑i va mai păli fața.
23Când își vor vedea copiii în mijlocul lor,
lucrarea mâinilor Mele,
Îmi vor sfinți Numele,
Îl vor sfinți pe Sfântul lui Iacov
și se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24Cei rătăciți în duh vor dobândi pricepere,
iar cei ce cârteau vor primi învățătură.
