Ginadayaw ang Kaalam
1Ang kaalam kag pag-intiendi pareho sa tawo nga nagawali. 2Nagatindog siya sa mataas nga mga lugar sa kilid sang dalan, sa mga ginsang-an sang mga dalan, 3sa mga puwertahan sang siyudad, kag sa mga alagyan. Kag nagawali siya sing mabaskog,
4“Tanan kamo nga katawhan, nagapakighambal ako sa inyo.
5Kamo nga mga wala sing alam, magmaalamon kamo.
Kamo nga mga buang-buang, maghangop kamo.
6Pamati kamo sa akon ginahambal, kay mapuslanon ini kag husto.
7Matuod gid ang akon ginahambal kag ginakangil-aran ko ang maghambal sing malain.
8Matarong ang tanan ko nga ginahambal kag wala ako nagahambal sang binutig ukon dinaya.
9Maathag ini tanan kag wala sing sayop sa mga tawo nga may pag-intiendi.
10Palabiha ang kaalam kag ang pagtadlong ko sa imo pamatasan sang sa pilak kag bulawan.
11Kay ang kaalam mas bilidhon pa sang sa malahalon nga mga bato kag wala gid sing bisan ano nga butang nga imo ginahandom nga makatupong sini.
12Ako, nga amo ang kaalam, nakahibalo magtimbang-timbang kon diin ang husto ukon indi, kag nahibaluan ko magdesisyon sing husto.
13Ang nagatahod sa Ginoo nagakaugot sa malaot. Ginakaugtan ko ang pagpabugal, ang pagpakamatinaas-taason, ang malaot nga pagginawi, kag ang pagbinutig.
14Maayo ako maglaygay kag may husto nga kaalam. May pag-intiendi ako kag gahom.
15Paagi sa akon makadumala ang mga hari, kag makahimo ang mga pangulo sang matarong nga mga kasuguan.
16Paagi sa akon makadumala ang mga manugdumala kag mga opisyal—ang tanan nga nagadumala sing matarong.8:16 mga opisyal… matarong: sa Septuagint kag sa iban nga mga kopya sang Hebreo, mga opisyal nga nagadumala sa kalibutan.
17Ginahigugma ko ang mga nagahigugma sa akon;
ang mga nagapangita sa akon makakita sa akon.
18Makahatag ako sang manggad, dungog, kauswagan kag kadalag-an nga nagapadayon.
19Ang makuha sa akon mas bilidhon pa sang sa puro gid nga bulawan ukon pilak.
20Ginasunod ko ang matarong kag husto.
21Ang nagahigugma sa akon hatagan ko sang manggad;
pun-on ko ang ginataguan nila sang manggad.
22Sang una pa nga daan kaupod8:22 kaupod: ukon, gintuga. na ako sang Ginoo antes niya gintuga ang tanan.
23-26Ginbuot niya nga ara na ako halin pa sang una.8:23-26 Ginbuot… una: ukon, Ginporma niya ako sang dugay na.
Ara na ako sang wala pa ang kalibutan: ang dagat, ang mga tuburan, ang mga bukid, ang mga kaumahan, kag bisan pa ang mga yab-ok.
27Ara na ako sang pagtuga niya sang langit,
sang pagbutang niya sang daw tinabuan sang langit kag sang duta,8:27 daw tinabuan sang langit kag sang duta: sa English, horizon.
28sang pagtuga niya sang mga panganod,
sang pagpatubod niya sang mga tuburan sa kadadalman,
29sang pagbutang niya sang dulunan sang dagat agod indi ini maglapaw,
kag sang pagbutang niya sang mga pundasyon sang kalibutan.
30Pareho ako sa isa ka arkitekto8:30 arkitekto: ukon, gamay nga bata; ukon, masaligan nga abyan. sa tupad sang Ginoo.
Ako ang iya kalipayan adlaw-adlaw, kag malipayon ako permi sa iya presensya.
31Nagakalipay ako sa kalibutan nga iya gintuga kag sa mga katawhan.
32Gani karon mga anak, pamatii ninyo ako,
kay bulahan ang mga nagasunod sa akon mga ginasiling.
33Pamatii ninyo ang mga pagtadlong ko sa inyo pamatasan agod mangin maalamon kamo;
kag indi gid ninyo ini pagkalimti.
34Bulahan ang tawo nga permi nagabantay kag nagahulat sa pagpamati sa akon.
35Kay ang tawo nga nagapangita sa akon makaangkon sang maayo kag malawig nga kabuhi,
kag pakamaayuhon siya sang Ginoo.
36Pero ang tawo nga wala nagapangita sa akon, ginahalitan lang niya ang iya kaugalingon.
Ang tanan nga akig sa akon naluyag sang kamatayon.”
Chemarea înțelepciunii
1Nu strigă înțelepciunea?
Nu‑și înalță priceperea glasul?
2Ea stă pe vârful înălțimilor, de‑a lungul drumului,
la răspântia2 Lit.: casa. cărărilor.
3Strigă tare lângă porți, în fața3 Lit.: la gura. cetății,
la intrarea ușilor:
4„Oamenilor, către voi strig
și spre fiii omului se îndreaptă glasul meu!
5O, naivilor, înțelegeți prudența!
Nesăbuiților, înțelegeți priceperea!
6Ascultați, căci am să vă spun lucruri mari,
și buzele mele vor rosti ce este drept!
7Căci cerul gurii mele rostește adevărul,
iar răutatea este o urâciune pentru buzele mele.
8Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
nu este nimic sucit sau pervertit în ele.
9Toate sunt clare pentru cel priceput
și drepte pentru cei ce au găsit cunoștința.
10Primiți îndrumarea mea în loc de argint,
și cunoștința mai mult decât aurul ales.
11Căci înțelepciunea este mai bună decât rubinele
și orice ți‑ai dori nu se poate compara cu ea.
12Eu, înțelepciunea, locuiesc împreună cu prudența;
eu găsesc cunoștința și discernământul.
13Teama de Domnul este să urăști răul.
Eu urăsc mândria și aroganța,
calea rea și gura care spune lucruri pervertite.
14Al meu este sfatul și înțelepciunea;
a mea este priceperea, a mea este puterea.
15Prin mine domnesc împărații
și conducătorii decretează dreptatea.
16Prin mine domnesc prinții și nobilii,
toți judecătorii dreptății.
17Eu iubesc pe cei ce mă iubesc,
și cei ce mă caută cu ardoare mă vor găsi.
18Cu mine sunt bogăția și gloria,
avuția trainică și dreptatea.
19Rodul meu este mai bun decât aurul,
da, decât aurul pur,
și venitul meu decât argintul ales.
20Eu merg pe calea dreptății,
pe mijlocul cărărilor judecății,
21ca să le dau o moștenire celor ce mă iubesc
și să le umplu vistieriile.
22Domnul mă avea la începutul căii22 Un idiom ebraic cu referire la lucrările lui Dumnezeu. Lui,22 Sau: Domnul m‑a creat cea dintâi dintre căile Lui.
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23Eu am fost desemnată din veșnicie,
de la început, înainte de a fi pământul.
24Eu am fost născută când nu erau adâncuri,
când nu erau izvoare încărcate cu apă.
25Înainte de așezarea munților,
înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
26când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
27Când a întemeiat El cerurile, eu eram acolo;
când a trasat orizontul pe fața adâncului,
28când a așezat norii sus
și a întărit izvoarele adâncului,
29când a așezat hotar mării,
ca apele să nu treacă peste hotărârea29 Lit.: gura. Sa,
când a trasat temeliile pământului,
30eu eram meșterul de lângă El
și zi de zi eram în desfătări,
jucându‑mă tot timpul în fața Lui,
31jucându‑mă cu lumea pământului Său
și avându‑i ca desfătări pe fiii omului.
32Acum deci, fiilor, ascultați‑mă!
Ferice de cei ce păzesc căile mele!
33Ascultați îndrumarea și fiți înțelepți;
n‑o ignorați!
34Ferice de omul care mă ascultă,
care veghează zilnic la porțile mele,
păzind stâlpii ușilor mele.
35Fiindcă oricine mă găsește pe mine, găsește viața
și primește astfel bunăvoința Domnului.
36Dar cel care dă greș în a mă găsi se rănește singur;
toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
