Ang mga Hulubaton ni Haring Lemuel
1Amo ini ang mga hulubaton ni Haring Lemuel nga taga-Masa,31:1 nga taga-Masa: ukon, Isa ini ka mensahi. nga gintudlo sa iya sang iya iloy:
2Anak ko, natawo ka bilang sabat sa akon mga pangamuyo. Nagasiling ako sa imo nga indi mo 3pag-usikan ang imo tiyempo kag kuwarta sa mga babayi, kay sila ang kabangdanan nga nalaglag ang mga hari. 4Lemuel, indi dapat mag-inom ang mga hari sang bino. Indi dapat maghandom ang mga manugdumala sang makahulubog nga mga ilimnon. 5Kay kon mahubog na gani sila, nagakalipat sila sa mga kasuguan, kag ginalapas nila ang kinamatarong sang mga imol. 6-7Pabay-i nga mag-inom ang mga tawo nga nadulaan na sang paglaom31:6-7 nadulaan na sang paglaom: ukon, tagumatayon. kag nagasakit ang ila buot, agod malimtan nila ang ila kaimulon kag mga kalisod.
8Depensahi ang kinamatarong sang mga tawo nga makaluluoy, nga indi makadepensa sang ila kaugalingon. 9Maghukom ka nga wala sing may pinilian, kag depensahi ang kinamatarong sang mga imol.
Ang Maayo nga Asawa
10Mabudlay pangitaon ang maayo nga asawa. Mas bilidhon pa siya sang sa malahalon nga mga bato.
11Nagasalig gid ang iya bana sa iya, kag wala na sing pangitaon pa ang iya bana sa iya.
12Samtang nagakabuhi siya, puro kaayuhan ang ginahimo niya sa iya bana kag indi kalainan.
13Maukod siya maghimo sang mga tela nga delana kag linen.
14Pareho siya sa barko sang mga negosyante; nagadala siya sang pagkaon bisan halin pa siya sa malayo nga lugar.
15Aga pa gid siya nagabugtaw agod magpreparar sang pagkaon para sa iya pamilya, kag agod hambalan ang iya mga suluguon nga babayi kon ano ang ila ulobrahon.
16Makahibalo siya magpili sang duta, kag ginabakal niya ini. Dayon ginapatamnan niya ini sang ubas halin sa kuwarta nga iya natipon.
17Mabakas siya, mapisan, kag mabaskog.
18Maayo siya magnegosyo, kag nagaobra siya hasta sa gab-i.
19Siya lang mismo ang nagahimo sang tela para himuon nga bayo.
20Maalwan siya sa mga imol kag mga bululigan.
21Kon tigtulugnaw, wala siya nagakabalaka kay may madamol siya nga mga panapton para sa iya pamilya.
22Siya lang mismo ang nagahimo sang inughapin sa ila mga katre. Kag ang iya mga bayo matahom kag malahalon.
23Kilala ang iya bana bilang isa sa mga opisyal sa ila lugar.
24Nagapanghimo siya sang mga bayo kag mga paha, kag ginabaligya niya ini sa mga negosyante.
25Malig-on siya kag ginatahod, kag wala siya mahadlok sa palaabuton.
26Nagahambal siya nga may kaalam, kag nagatudlo siya nga may kaayo.
27Mapisan siya, kag ginatatap gid niya sing maayo ang iya panimalay.
28Ginadayaw siya sang iya mga anak, kag amo man sang iya bana nga nagasiling, 29“Madamo ang maayo nga mga asawa, pero ikaw ang pinakamaayo sa ila tanan!”
30Ang pagkaingganyusa makadaya, kag ang katahom umalagi lang. Pero ang babayi nga nagatahod sa Ginoo amo ang dapat nga dayawon.
31Dapat balusan siya sa iya maayo nga mga binuhatan kag padunggan sa publiko.
Proverbele regelui Lemuel
1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o1 Sau: Cuvintele regelui Lemuel masaitul, / pe care le‑a învățat. mama lui:
2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu?
Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?
3Nu‑ți da puterea ta femeilor
și nici căile3 Contextul sugerează pericolul relațiilor sexuale, alte două posibile traduceri fiind deprinderile tale sau energiile tale. tale celor ce distrug regii!
4Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii,
și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
6Dați băuturi tari celui ce piere
și vin celui ce are viața amară,
7ca să bea, să‑și uite sărăcia
și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!
8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut,
pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!
9Deschide‑ți gura și judecă drept;
apără drepturile celui sărac și nevoiaș!
Epilog: Femeia cinstită
10O femeie cinstită, cine poate găsi?10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea alfabetică a literelor).
Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
11Inima soțului ei se încrede în ea
și nu‑i va lipsi câștigul11 Lit.: prada, profitul adus de o astfel de femeie fiind asemănat cu o pradă de război..
12Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții ei.
13Ea caută lână și in
și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.
14Ea este ca o corabie de negoț;
de departe își aduce hrana.
15Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană celor din casa sa,
și împarte sarcini servitoarelor sale.
16Ea se gândește la un teren și îl cumpără;
din venitul câștigat plantează o vie.
17Ea își încinge coapsele cu putere
și își întărește brațele.
18Ea simte că negoțul îi merge bine,
și candela ei nu se stinge noaptea18 O dovadă de hărnicie (femeia lucrează până noaptea târziu) sau un simbol al binecuvântării materiale (într‑o casă prosperă candela ardea și în timpul nopții)..
19Își pune mâna pe furca de tors,
și prinde fusul cu degetele ei.
20Ea își deschide palma pentru cel sărac
și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii21 Simbol al îngrijirii (familia să nu sufere de frig) și al prosperității (vopseaua stacojie era foarte scumpă)..
22Ea își face așternuturi;
are haine de in subțire și purpură.
23Soțul ei este respectat la porțile cetății,
când stă printre bătrânii țării.
24Ea face haine de lână și le vinde,
și dă24 Sau: furnizează [marfă], un alt simbol al hărniciei și succesului. cingători negustorilor.
25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei,
și râde de ziua de mâine.
26Ea își deschide gura cu înțelepciune,
și învățături plăcute26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învățătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât și sensul de credincioșie (învățături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3 sunt pe limba ei.
27Ea veghează asupra căilor familiei sale
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;
soțul ei o laudă și el:
29«Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!»
30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei,
iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“
