Nagpakilala si Jose sa Iya mga Utod
1Indi na mapunggan ni Jose ang iya kaugalingon, gani ginpaguwa niya ang iya mga suluguon. Kag sang wala na sing iban nga tawo nga kaupod si Jose, nagpakilala siya sa iya mga utod. 2Naghibi sing tudo si Jose, gani nabatian ini sang mga Egiptohanon, kag nabalitaan ini sa palasyo sang hari.
3Nagsiling si Jose sa iya mga utod, “Ako si Jose! Matuod gid bala nga buhi pa si tatay?” Pero wala makasabat ang iya mga utod sa iya kay naurungan sila. 4Gani nagsiling si Jose, “Palapit kamo sa akon.” Sang nagpalapit na sila, nagsiling siya, “Ako si Jose nga inyo utod, ang inyo ginbaligya nga gindala diri sa Egipto. 5Karon indi kamo magkalisod kag indi ninyo pagkaugti ang inyo kaugalingon nga ginbaligya ninyo ako diri, tungod ang Dios amo ang nagpauna sa akon diri sa pagluwas sang inyo kabuhi. 6Ikaduha pa lang ini nga tuig sang tiggulutom, kag may masunod pa nga lima ka tuig nga wala sing patubas. 7Pero ginpauna ako diri sang Dios agod maluwas ko kamo kag mapreserbar ang madamo sa inyo diri sa kalibutan. 8Gani, indi kamo ang nagpadala diri sa akon kundi ang Dios. Ginhimo niya ako nga manuglaygay sa hari sang Egipto kag manugdumala sang iya palasyo, kag manugdumala sang bug-os nga Egipto. 9Karon, dali-dali kamo balik sa akon amay kag sugiran ninyo siya nga ang iya anak nga si Jose ginhimo sang Dios nga manugdumala sang bug-os nga Egipto. Kag silingon ninyo siya nga ginapakadto ko siya diri sa akon sa labing madali. 10Silingon man ninyo siya nga puwede siya makaestar sa duta sang Goshen upod ang iya mga kabataan kag mga kaapuhan, mga kasapatan, kag ang tanan niya nga pagkabutang, agod malapit siya sa akon. 11Atipanon ko siya didto sa Goshen tungod kay may lima pa ka tuig nga gutom nga magaabot. Indi ko gusto nga magutuman siya kag ang iya panimalay kag pati ang iya kasapatan.”
12Nagpadayon si Jose sa pagsiling, “Karon indi na lipod sa inyo, kag amo man sa akon utod nga si Benjamin, nga ako amo gid si Jose ang nagapakighambal sa inyo. 13Sugiri ninyo ang akon amay parte sa kadungganan nga naangkon ko diri sa Egipto kag sa tanan nga inyo nakita parte sa akon. Kag dal-a ninyo siya diri gilayon sa akon.” 14Dayon ginhakos ni Jose ang iya utod nga si Benjamin kag naghibi; amo man si Benjamin, nagahibi man siya samtang nagahakos kay Jose. 15Dayon ginpanghalukan ni Jose ang tanan niya nga mga utod kag nagahibi siya sa ila. Amo ato nga nakapakighambal ang iya mga utod sa iya.
16Sang nakaabot ang balita sa palasyo sang hari sang Egipto nga ang mga utod ni Jose nag-abot, nalipay ang hari kag ang iya mga opisyal. 17Nagsiling ang hari kay Jose, “Silingon mo ang imo mga utod nga kargahan nila sang pagkaon ang ila mga sapat kag magbalik sa Canaan. 18Dayon dal-on nila diri ang ila amay kag ang ila mga pamilya, kay ihatag ko sa ila ang maayo nga duta sa Egipto kag matilawan nila ang pinakamaayo nga mga produkto sini. 19Silingon mo man sila nga magdala sang mga karo halin diri sa Egipto para masakyan sang ila mga asawa kag mga kabataan sa pagsaylo diri. Kag dal-on gid nila diri ang ila amay. 20Indi sila magkanugon sa ila mga pagkabutang nga mabilin tungod kay ang maayo nga mga butang sa bug-os nga Egipto mangin ila.”
21Gintuman ini sang mga anak ni Jacob.45:21 Jacob: sa Hebreo, Israel. Kag suno sa sugo sang hari sang Egipto, ginhatagan ni Jose ang iya mga utod sang mga karo kag ginpabalunan sang pagkaon sa ila nga pagbiyahe. 22Ginhatagan man niya ang kada isa sa ila sang bayo, pero ang ginhatag niya kay Benjamin lima ka bayo kag 300 ka bilog nga pilak. 23Ginpadal-an man niya ang iya amay sang 10 ka asno nga may karga nga pinakamaayo nga mga produkto sang Egipto, kag 10 ka babayi nga asno nga may karga nga mga uyas, tinapay kag mga balalunon sang iya amay sa pagbiyahe. 24Sang ginpalakat na niya ang iya mga utod, ginsilingan niya sila nga indi sila mag-away sa dalan.
25Gani naghalin sila sa Egipto kag nagkadto sa ila amay sa Canaan. 26Pag-abot nila didto, ginsugiran nila ang ila amay nga buhi si Jose, kag siya pa gani ang manugdumala sang bug-os nga Egipto. Naurungan si Jacob; indi siya makapati. 27Pero sang ginsugiran nila siya sang tanan nga ginsiling ni Jose sa ila, kag sang makita niya ang mga karo nga ginpadala ni Jose sa pagdala sa iya sa Egipto, nagbaskog siya. 28Nagsiling si Jacob,45:28 Jacob: sa Hebreo, Israel. “Kombinsido na ako! Ang akon anak nga si Jose buhi pa gali. Kadtuan ko siya antes ako mapatay.”
Iosif li se face cunoscut fraților săi
1Atunci Iosif nu s‑a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce stăteau lângă el și a strigat: „Să iasă toată lumea afară!“ Astfel, niciunul n‑a rămas cu el atunci când Iosif s‑a făcut cunoscut fraților săi. 2Și Iosif a izbucnit în plâns. Atât egiptenii, cât și cei de la curtea lui Faraon au auzit despre lucrul acesta. 3Iosif le‑a zis fraților săi: „Eu sunt! Iosif! Mai trăiește tatăl meu?“ Dar frații săi nu i‑au putut răspunde, pentru că au rămas înmărmuriți înaintea sa. 4Atunci Iosif le‑a zis fraților săi: „Apropiați‑vă de mine, vă rog!“ Ei s‑au apropiat de el, iar el a zis: „Eu sunt, fratele vostru Iosif, cel pe care l‑ați vândut în Egipt! 5Acum, să nu vă întristați și să nu vă mâniați pe voi înșivă pentru că m‑ați vândut aici, căci Dumnezeu m‑a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viață.5 Sau: pentru a vă păstra un mare număr de supraviețuitori. 6Deoarece foametea durează de doi ani pe pământ și vor mai fi încă cinci ani în care nu se va ara și nu se va secera, 7Dumnezeu m‑a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra o rămășiță pe pământ și pentru a vă salva viețile printr‑o mare eliberare. 8Așadar, nu voi m‑ați trimis aici, ci Dumnezeu. El m‑a făcut tată pentru Faraon, stăpân în toată casa lui și domnitor peste toată țara Egiptului. 9Suiți‑vă repede la tatăl meu și spuneți‑i: «Așa vorbește fiul tău Iosif: ‘Dumnezeu m‑a făcut stăpân peste tot Egiptul. Vino la mine fără întârziere. 10Vei locui în ținutul Goșen10 Regiune fertilă situată în estul Deltei Nilului. și vei fi aproape de mine, tu, copiii tăi, nepoții tăi, turmele tale, cirezile tale și tot ceea ce este al tău. 11Acolo îți voi asigura hrana, căci mai sunt încă cinci ani de foamete, pentru ca să nu sărăcești tu, familia ta și tot ce este al tău.’» 12Iată, ochii voștri și ochii fratelui meu Beniamin văd că sunt chiar eu cel care vă vorbește. 13Să‑i spuneți tatălui meu despre toată gloria pe care o am în Egipt și despre tot ce ați văzut. Grăbiți‑vă și coborâți aici cu tatăl meu.“
14Apoi l‑a îmbrățișat pe fratele său Beniamin și a plâns, în timp ce Beniamin plângea și el pe umărul lui. 15Iosif i‑a sărutat pe toți frații săi și a plâns pe umerii lor. După aceea frații săi au vorbit cu el.
16S‑a auzit vestea, în palatul lui Faraon, că au venit frații lui Iosif. Lucrul acesta i‑a plăcut lui Faraon și slujitorilor săi.16 Lit.: Și a fost bine în ochii lui Faraon și în ochii slujitorilor lui. 17Faraon i‑a zis lui Iosif: „Spune‑le fraților tăi: «Să faceți astfel: încărcați‑vă animalele și plecați. Duceți‑vă în țara Canaan, 18luați‑vă tatăl și familiile și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mânca grăsimea țării.» 19Ți se poruncește să le mai spui: «Faceți astfel: luați din țara Egiptului niște care pentru copiii și soțiile voastre, luați‑l pe tatăl vostru și veniți. 20Să nu vă pară rău de bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru.»“
21Fiii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le‑a dat care, după porunca lui Faraon, și provizii pentru călătorie. 22Fiecăruia i‑a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i‑a dat trei sute de șecheli de argint22 Aproximativ 3,5 kg. și cinci rânduri de haine. 23Tatălui său i‑a trimis zece măgari încărcați cu ce era mai bun în Egipt și zece măgărițe încărcate cu grâne, pâine și provizii pentru călătorie. 24Iosif i‑a trimis pe frații săi și la plecare le‑a zis: „Să nu vă certați24 Sau: Să nu fiți agitați. pe drum!“
25Ei s‑au suit înapoi din Egipt, au ajuns în țara Canaan la Iacov, tatăl lor, 26și l‑au înștiințat, zicând: „Iosif trăiește! Chiar el este domnitor peste toată țara Egiptului!“ Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu‑i credea. 27Dar când i‑au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif și când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să‑l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s‑a înviorat. 28Israel a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, este încă viu! Voi merge să‑l văd înainte de a muri.“
