Ang Mensahi sa mga Bukid sang Israel
1Nagsiling ang Ginoo, “Tawo, maghambal ka sa mga bukid sang Israel. Silinga sila, ‘O mga bukid sang Israel, pamatii ninyo ang mensahi sang Ginoo. 2Amo ini ang ginasiling sang Ginoong Dios: Nagsiling ang inyo mga kaaway nga ila na ang inyo madugay na nga mga bukid.’
3“Gani, tawo, silinga ang mga bukid sang Israel nga ako, ang Ginoong Dios, nagasiling: Ginsalakay kamo sang mga nasyon sa bisan diin nga direksyon, kag karon ginapanag-iyahan nila kamo. Ginayaguta kag ginapakahuy-an pa nila kamo. 4-5Gani, kamo nga mga bukid, mga ililigan sang tubig, mga patag, mga nagkalaguba nga mga lugar, kag mga mamingaw nga mga banwa nga ginsalakay kag ginyaguta sang mga nasyon sa palibot ninyo, pamatii ninyo ang akon ginasiling. Ako, ang Ginoong Dios, nagasiling nga puwerte gid ang akon kaakig sa sina nga mga nasyon labi na gid sa Edom, kay gin-agaw nila ang akon duta nga may kalipay kag pagyaguta, kay gusto gid nila nga maangkon ang mga palahalban sini.
6-7“Gani, tawo, maghambal ka sa duta sang Israel. Silinga ang mga bukid, mga ililigan sang tubig, kag mga patag, nga ako, ang Ginoong Dios, nagasiling: Nag-antos kamo sa pagpakahuya sang mga nasyon sa palibot ninyo. Gani sa puwerte ko nga kaakig, ako, ang Ginoong Dios, nagasumpa nga mahuy-an man ina nga mga nasyon. 8Pero kamo, mga bukid sang Israel, may mga kahoy nga magtubo sa inyo, kag magapamunga ini para sa akon katawhan nga mga Israelinhon, kay madali na lang sila nga magpauli. 9Pamati! Tatapon ko kamo. Araduhon ko ang inyo duta kag tamnan. 10Padamuon ko ang inyo mga pumuluyo—ang bug-os nga katawhan sang Israel. Patindugon liwat ang inyo mga banwa nga nagkalaguba, kag pagapuy-an ini sang akon katawhan. 11Padamuon ko ang inyo mga tawo kag ang inyo mga sapat. Paestaron ko liwat ang mga tawo sa inyo pareho sang una, kag pauswagon ko kamo sobra pa sang sa una. Dayon mahibaluan ninyo nga ako amo ang Ginoo. 12Ibalik ko ang akon katawhan nga mga Israelinhon sa inyo. Panag-iyahan nila kamo, kag indi na gid ninyo liwat pagdulaon ang ila mga kabataan.”
13Nagpadayon sa pagsiling ang Ginoong Dios, “Nagasiling ang mga tawo sa inyo nga ginahalitan36:13 ginahalitan: sa literal, ginalamon. Amo man sa bersikulo 14. ninyo ang inyo mga pumuluyo kag ginadula ninyo ang mga kabataan sa inyo nasyon. 14Pero sugod subong, indi na ninyo paghalitan ang inyo mga pumuluyo. Kag indi na ninyo pagdulaon ang mga kabataan sa inyo nasyon. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini. 15Indi ko na pagtugutan nga yagutaon kamo ukon pakahuy-an sang iban nga mga nasyon. Kag indi ko na pagtugutan nga malaglag ang inyo nasyon. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.”
16Nagsiling pa gid ang Ginoo sa akon: 17“Tawo, sang nagaestar pa ang mga Israelinhon sa ila duta, ginhigkuan nila ini paagi sa ila malain nga pagginawi kag binuhatan. Sa akon panulok, ang ila pagginawi pareho kahigko sang babayi nga ara ang iya pamulanon. 18Gani ginpaagom ko sa ila ang akon kaakig tungod sang ila pagpamatay sa duta sang Israel, kag tungod sang ila pagsimba sa mga dios-dios nga nakapahigko sang sini nga duta. 19Ginpalapta ko sila sa iban nga mga nasyon. Ginhimo ko sa ila ang nagakabagay sa ila pagginawi kag binuhatan. 20Bisan diin sila magkadto nga mga nasyon, nagakahuy-an ang akon balaan nga ngalan. Kay nagasiling ang mga tawo, ‘Mga katawhan sila sang Ginoo, pero ginpahalin niya sila sa iya duta.’ 21Nagakabalaka gid ako sa akon balaan nga ngalan nga ginahatagan sang kahuy-anan sang katawhan sang Israel bisan diin sila magkadto nga mga nasyon. 22Gani silinga ang katawhan sang Israel nga ako, ang Ginoong Dios, nagasiling: O katawhan sang Israel, ginapabalik ko kamo sa inyo duta indi tungod nga takos kamo nga magbalik didto. Ginahimo ko ini tungod sa akon balaan nga ngalan, nga inyo ginahatagan sang kahuy-anan bisan diin kamo magkadto nga mga nasyon. 23Ako, ang Ginoong Dios, nagasiling nga ipakita ko ang pagkabalaan sang akon dungganon nga ngalan nga ginhatagan ninyo sang kahuy-anan sa mga nasyon. Dayon mahibaluan sang sina nga mga nasyon nga ako amo ang Ginoo kon ipakita ko ang akon pagkabalaan sa ila paagi sa himuon ko sa inyo. 24Kay kuhaon ko kamo sa nagkalain-lain nga mga nasyon kag pabalikon sa inyo kaugalingon nga duta. 25Wisikan ko kamo sang limpyo nga tubig agod mangin limpyo kamo sa tanan nga kahigkuan, kag indi na kamo magsimba sa mga dios-dios. 26Hatagan ko kamo sang bag-o nga tagipusuon kag bag-o nga espiritu. Ang matig-a ninyo nga tagipusuon mangin matinumanon na nga tagipusuon. 27Hatagan ko man kamo sang akon Espiritu agod masunod ninyo sing maayo ang akon mga sugo kag mga pagsulundan. 28Magaestar kamo sa duta nga ginhatag ko sa inyo mga katigulangan. Mangin katawhan ko kamo kag mangin Dios ninyo ako. 29Limpyuhan ko kamo sa tanan ninyo nga kahigkuan. Hatagan ko kamo sang bugana nga uyas, kag indi na kamo magaantos sing gutom. 30Pabungahon ko sing madamo ang mga kahoy kag pabuganaon ko ang inyo mga patubas, agod indi na kamo pagpakahuy-an sang iban nga mga nasyon tungod sa gutom. 31Dayon madumduman ninyo ang inyo malaot nga pagginawi kag pamatasan, kag kangil-aran ninyo ang inyo kaugalingon tungod sa inyo mga sala kag makangilil-ad nga mga binuhatan. 32Pero gusto ko nga mahibaluan ninyo, O katawhan sang Israel, nga ginahimo ko ini indi tungod sa inyo. Dapat gid kamo nga mahuya sa inyo nga pagginawi. Ako, ang Ginoong Dios, ang nagasiling sini.”
33Nagpadayon sa pagsiling ang Ginoong Dios, “Sa tion nga matinluan ko na kamo sa tanan ninyo nga mga sala, paestaron ko kamo liwat sa inyo mga banwa, kag patindugon ninyo ang mga nagkalaguba nga mga lugar. 34Ang duta nga sadto anay mamingaw, pagaaraduhon na, kag ang tanan nga makakita sini 35magasiling, ‘Ang duta nga sadto anay wala sing pulos, karon nangin pareho na sa katamnan sang Eden. Ang mga banwa nga sadto anay nagkalaguba kag mamingaw, karon may mga pader na kag ginaestaran na!’ 36Dayon ang mga nasyon sa inyo palibot nga nagkalabilin makahibalo nga ako, ang Ginoo, amo ang nagpatindog sang mga nagkalaguba kag nagpatanom sa nangin mamingaw nga duta. Ako, ang Ginoo, ang nagasiling sini, kag himuon ko gid ini.”
37-38Nagpadayon pa gid sa pagsiling ang Ginoong Dios, “Pamatian ko liwat ang pagpakitluoy sang katawhan sang Israel, kag amo ini ang himuon ko sa ila: Padamuon ko sila pareho kadamo sang mga karnero nga ginahalad sa Jerusalem sa tion sang piesta. Gani ang nagkalaguba nga mga banwa pagaestaran na sang madamo nga mga tawo. Dayon mahibaluan nila nga ako amo ang Ginoo.”
Profeție cu privire la restaurarea lui Israel
1„Tu, fiul omului, profețește cu privire la munții lui Israel și spune‑le: «Munți ai lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului! 2Așa vorbește Stăpânul Domn: dușmanul a zis despre voi: ‘Ha! Ha! Aceste înălțimi străvechi au devenit moștenirea noastră!’» 3De aceea profețește și spune că așa vorbește Stăpânul Domn: «Da, pentru că v‑au pustiit și v‑au strivit din toate părțile, devenind astfel proprietatea celorlalte neamuri, și pentru că ați ajuns o pricină de batjocură și de șușoteală pentru popoare, 4de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Stăpânul Domn munților, dealurilor, albiilor, văilor, ruinelor pustii și cetăților părăsite, care au fost jefuite și batjocorite de restul neamurilor din jurul vostru. 5Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘În focul geloziei Mele am ceva de spus împotriva neamurilor înconjurătoare și împotriva întregului Edom, pentru că au făcut din țara Mea moștenirea lor și s‑au bucurat din toată inima lor și cu dispreț în sufletul lor să‑i jefuiască pășunea.’» 6Profețește cu privire la țara lui Israel și spune‑le munților, dealurilor, albiilor și văilor că așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, în gelozia și furia Mea am ceva de spus, din cauza batjocurii pe care ați suferit‑o din partea neamurilor. 7Așa vorbește Stăpânul Domn: Îmi ridic mâna și jur că neamurile din jurul vostru își vor purta și ele partea lor de batjocură.
8Cât despre voi, munți ai lui Israel, veți avea iarăși ramuri și veți purta din nou rod pentru poporul Meu, Israel, căci se va întoarce în curând. 9Iată, Eu Însumi sunt alături de voi! Mă voi întoarce spre voi și astfel veți fi lucrați și semănați. 10Voi înmulți pe voi oamenii, toată Casa lui Israel, toată! Cetățile vor fi din nou locuite, iar ruinele vor fi rezidite. 11Voi înmulți pe voi numărul oamenilor și al animalelor; ei vor deveni numeroși și vor fi roditori. Voi face să fiți locuiți ca odinioară și vă voi face mai mult bine decât la început. Și veți ști astfel că Eu sunt Domnul. 12Voi face să umble iarăși pe voi oameni, și anume poporul Meu Israel. Ei vă vor lua din nou în stăpânire și veți fi moștenirea lor. Nu‑i veți mai lăsa niciodată fără copii.»
13Așa vorbește Stăpânul Domn: «Țară, pentru că s‑a zis despre tine că devorezi oameni și că ți‑ai sărăcit neamul de copii, 14de aceea nu vei mai devora oameni și nu‑ți vei mai sărăci neamul de copii, zice Stăpânul Domn. 15Nu‑ți voi mai da prilej să auzi batjocura neamurilor îndreptată spre tine, nu vei mai purta disprețul popoarelor și nu‑ți vei mai face neamul să cadă, zice Stăpânul Domn.»“
16Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 17„Fiul omului, cei din Casa lui Israel locuiau în patria lor, dar au spurcat‑o prin calea lor și prin faptele lor. Calea lor era înaintea Mea la fel de necurată ca necurăția femeii. 18Atunci Mi‑am revărsat furia peste ei din cauza sângelui pe care îl vărsaseră în țară și din cauza idolilor cu care o spurcaseră. 19I‑am risipit printre neamuri și au fost împrăștiați prin țări străine. I‑am judecat după calea lor și după faptelor lor. 20Dar ei au ajuns la neamurile unde s‑au dus și au profanat Numele Meu cel sfânt, căci se zicea despre ei: «Aceștia sunt poporul Domnului, dar au ieșit din țara lor!» 21Totuși, am vrut să scap cinstea Numelui Meu cel sfânt, pe care‑l profana Casa lui Israel printre neamurile unde ajunseseră.
22Prin urmare, spune‑i Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Nu datorită vouă fac aceste lucruri, Casă a lui Israel, ci datorită Numelui Meu cel sfânt, pe care voi l‑ați profanat printre neamurile unde ați ajuns. 23Îmi voi sfinți23 Vezi 20:41 și Num. 20:12. Numele Meu cel mare care a fost profanat printre neamuri, Numele pe care voi l‑ați profanat în mijlocul lor. Și neamurile vor ști că Eu sunt Domnul, zice Stăpânul Domn, când Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor lor.
24Vă voi lua dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările străine și vă voi aduce în țara voastră. 25Vă voi stropi cu apă curată și veți fi curățiți. Vă voi curăți de toate necurățiile voastre și de toți idolii voștri. 26Vă voi da o inimă nouă și voi pune înăuntrul vostru un duh nou. Voi lua inima de piatră din trupul vostru și vă voi da o inimă de carne. 27Voi pune Duhul Meu înăuntrul vostru și vă voi face să urmați hotărârile Mele, să păziți judecățile Mele și să le împliniți. 28Veți locui în țara pe care am dat‑o părinților voștri. Voi veți fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru. 29Vă voi izbăvi de toate necurățiile voastre. Voi chema grânele și le voi înmulți și nu voi mai trimite foametea peste voi. 30Voi înmulți roadele pomilor și recolta câmpului, ca să nu mai fiți de dispreț printre neamuri din cauza foametei. 31Atunci vă veți aduce aminte de căile voastre cele rele și de faptele voastre care n‑au fost bune și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza nelegiuirilor și a urâciunilor voastre. 32Dar să știți că lucrurile acestea nu le fac datorită vouă, zice Stăpânul Domn. Rușinați‑vă și jenați‑vă din cauza căilor voastre, Casă a lui Israel!’»
33Așa vorbește Stăpânul Domn: «În ziua când vă voi curăți de toate nelegiuirile voastre, voi face să fie locuite cetățile voastre, iar ruinele vor fi rezidite. 34Țara pustiită va fi din nou lucrată și nu va mai fi o pustietate înaintea ochilor tuturor trecătorilor. 35Atunci ei vor spune: ‘Țara aceasta care era pustiită, a ajuns precum grădina Edenului, iar cetățile care zăceau în ruine, pustiite și dărâmate, au ajuns așezări fortificate!’ 36Și neamurile care vor fi lăsate în jurul vostru vor ști atunci că Eu, Domnul, am rezidit dărâmăturile și am resădit ce fusese pustiit. Eu, Domnul, am vorbit și voi face întocmai.»
37Așa vorbește Stăpânul Domn: «Pe lângă toate aceste lucruri, Mă voi lăsa înduplecat de Casa lui Israel și iată ce voi face pentru ei: îi voi înmulți pe oameni ca pe o turmă de oi. 38La fel de numeroase ca turmele pentru jertfe, ca turmele care sunt aduse la Ierusalim la sărbătorile periodice, așa de pline cu turme de oameni vor fi și cetățile lor părăsite. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul.»“
