Ang Bag-o nga Malapad nga mga Bato
(Deu. 10:1-5)
1Nagsiling ang Ginoo kay Moises, “Magbasbas ka sang duha ka malapad nga bato pareho sadtong nahauna, kay sulatan ko ini sang mga pulong nga nasulat sa nahauna nga bato nga ginbuka mo. 2Magpreparar ka para sa buwas sa aga, kag magsaka ka sa Bukid sang Sinai. Magpakigkita ka sa akon sa ibabaw sang bukid. 3Kinahanglan nga wala sing may mag-upod sa imo; wala gid dapat sing bisan sin-o nga makita sa bisan diin nga bahin sang bukid. Bisan mga karnero ukon mga baka indi gid pagpahalbon sa bukid.”
4Gani nagbasbas si Moises sang duha ka malapad nga bato nga pareho sadtong nahauna. Kag aga pa sang madason nga adlaw, nagsaka siya sa Bukid sang Sinai suno sa ginmando sa iya sang Ginoo dala ang duha ka malapad nga bato. 5Dayon nagkunsad ang Ginoo sa panganod kag ginmitlang niya ang iya ngalan nga Ginoo samtang nagatindog si Moises sa iya presensya. 6Naglabay ang Ginoo sa atubangan ni Moises kag nagsiling, “Ako ang Ginoo, ang mabinalak-on kag maluluy-on nga Dios. Mahigugmaon kag matutom gid ako, kag indi dali maakig. 7Ginapakita ko ang akon paghigugma sa madamo nga mga tawo, kag ginapatawad ko ang ila kalautan, paglapas, kag sala. Pero ginasilutan ko ang mga nakasala, pati ang ila mga kaliwat hasta sa ikatatlo kag ikaapat nga henerasyon.”
8Nagluhod dayon si Moises sa duta kag nagsimba. 9Nagsiling siya, “O Ginoo, kon nalipay ka sa akon, nagapangabay ako nga mag-upod ka sa amon. Bisan matig-a ang ulo sang sini nga mga tawo, patawara kami sa amon kalautan kag sala. Batuna kami nga imo katawhan.”
Ginpatuman Liwat sa mga Israelinhon ang Kasugtanan
(Exo. 23:14-19; Deu. 7:1-5; 16:1-17)
10Nagsiling ang Ginoo, “Pamati! Himuon ko ini nga kasugtanan sa inyo. Sa atubangan sang tanan mo nga kasimanwa, mahimo ako sang makatilingala nga mga butang nga wala ko pa gid nahimo sa bisan diin nga nasyon sa bug-os nga kalibutan. Ang mga katawhan sa palibot ninyo makakita sang sini nga mga butang nga himuon ko para sa imo. 11Tumana ang mga sugo nga ginahatag ko sa imo subong. Tabugon ko ang mga Amornon, mga Canaanhon, mga Hithanon, mga Periznon, mga Hivhanon, kag mga Jebusnon sa duta nga ginpromisa ko sa inyo. 12Siguraduhon mo gid nga indi ka maghimo sang kasugtanan sa mga tawo sa sina nga duta nga inyo pagakadtuan, kay mangin siod ini sa inyo. 13Sa baylo, panggub-a ninyo ang ila mga halaran, pangdugmuka ang ila handumanan nga mga bato, kag pang-utda ang ila mga hulohaligi nga simbolo sang ila diosa nga si Ashera. 14Indi gid kamo magsimba sa iban nga dios kay ako, ang Ginoo, indi gusto nga may ginasimba kamo nga iban. 15Indi ka gid maghimo sang kasugtanan sa mga tawo nga nagaestar sa duta nga inyo pagakadtuan. Kay basi matintar kamo nga magkaon sang ila mga halad kon imbitaron nila kamo sa ila nga paghalad kag pagsimba sa ila mga dios. 16Kag basi ang inyo mga anak magpangasawa sa ila mga anak, nga amo ang magatulod sa ila sa pagsimba sa iban nga mga dios.
17“Indi kamo maghimo sang mga dios-dios.
18“Sauluga ninyo ang Piesta sang Tinapay nga Wala sing Inugpahabok. Suno sa ginsugo ko sa inyo, magkaon kamo sang tinapay nga wala sing inugpahabok sa sulod sang pito ka adlaw. Himua ninyo ini sa gintalana nga tion sa bulan sang Abib, kay amo ina nga bulan nga nagguwa kamo sa Egipto.
19“Akon ang tanan nga kamagulangan nga lalaki, pati ang mga kamagulangan nga lalaki sang inyo mga kasapatan. 20Puwede magawad ang kamagulangan sang inyo mga asno paagi sa pagbaylo sini sang karnero. Pero kon indi ninyo ini paggawaron, kinahanglan nga patyon ang asno paagi sa pagbali sang iya liog. Puwede man ninyo magawad ang inyo kamagulangan nga mga anak nga lalaki.
“Wala sing may magpalapit sa akon nga wala sing dala nga halad.
21“Mag-obra kamo sa sulod sang anom ka adlaw, pero sa ikapito nga adlaw magpahuway kamo, bisan sa panahon sang tig-arado kag tig-alani.
22“Sauluga ninyo ang Piesta sang Pag-ani paagi sa pagdala sa akon sang nahauna nga patubas sang inyo trigo, kag sauluga man ninyo ang Piesta sang Katapusan nga Ani sa katapusan sang tuig.
23“Kada tuig, ang tanan ninyo nga lalaki dapat magtambong sa sinang tatlo ka piesta sa pagsimba sa akon, ang Ginoo nga inyo Agalon, ang Dios sang Israel. 24Tabugon ko ang mga katawhan sa duta nga ihatag ko sa inyo, kag palaparon ko ang inyo teritoryo. Kag wala sing may magsalakay kag mag-agaw sa inyo nasyon sa panahon nga magpalapit kamo sa akon, ang Ginoo nga inyo Dios, sa sinang tatlo ka piesta kada tuig.
25“Indi kamo maghalad sang dugo sa akon kaupod sang tinapay nga may inugpahabok. Kag indi kamo magbilin sa masunod nga adlaw sang karne nga halad ninyo sa tion sang Piesta sang Paglabay sang Anghel.
26“Dal-a ninyo sa templo sang Ginoo nga inyo Dios ang pinakamaayo nga parte sang nahauna ninyo nga patubas.
“Indi ninyo paglutua ang tinday nga kanding sa gatas sang iya inang.”
27Dayon nagsiling ang Ginoo kay Moises, “Isulat ining ginsiling ko, kay amo ini ang pagsulundan sang akon kasugtanan sa imo kag sa Israel.” 28Didto si Moises upod sa Ginoo sa sulod sang 40 ka adlaw kag 40 ka gab-i nga wala siya sing may ginkaon kag gin-inom. Ginsulat niya sa malapad nga bato ang mga pagsulundan sang kasugtanan—ang Napulo ka Sugo.
29Sang magpanaog si Moises sa Bukid sang Sinai, dala niya ang duha ka malapad nga bato nga ginsulatan sang Kasuguan. Wala siya kahibalo nga masilaw gali ang iya nawong tungod sa iya pagpakighambal sa Ginoo. 30Sang makita ni Aaron kag sang tanan nga Israelinhon ang masilaw nga nawong ni Moises, nahadlok sila magpalapit sa iya. 31Pero gintawag sila ni Moises, gani nagpalapit si Aaron kag ang mga pangulo sang katilingban sang Israel, kag nagpakighambal si Moises sa ila. 32Sang ulihi nagpalapit ang tanan nga Israelinhon sa iya. Kag ginsugid niya sa ila ang tanan nga sugo nga ginhatag sa iya sang Ginoo sa Bukid sang Sinai.
33Pagkatapos pakighambal ni Moises sa ila, gintabunan niya ang iya nawong. 34Pero kon magsulod siya sa Tolda nga Ginapakigkitaan agod magpakighambal sa Ginoo, ginakuha niya ang tabon hasta nga makaguwa siya sa Tolda. Kon makaguwa na siya, ginasugid niya sa mga Israelinhon ang tanan nga ginsugo sang Ginoo sa iya, 35kag makita sang mga Israelinhon nga masilaw ang iya nawong. Dayon tabunan naman niya ang iya nawong hasta nga magbalik siya sa Tolda sa pagpakighambal sa Ginoo.
Reînnoirea legământului
(Deut. 10:1-5)
1Domnul i‑a zis lui Moise: „Cioplește două table de piatră asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart. 2Fii gata dis‑de‑dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte.“
4Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s‑a urcat pe muntele Sinai dis‑de‑dimineață, așa cum i‑a poruncit Domnul, luând în mână cele două table de piatră. 5Domnul S‑a coborât într‑un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „Domnul“. 6Domnul a trecut prin fața lui și a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv și plin de har, încet la mânie și plin de îndurare și credincioșie. 7El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație7 Vezi nota de la 20:5..“
8Moise s‑a plecat repede la pământ și s‑a închinat.
9Apoi a zis:
– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta9 Lit.: în ochii Tăi., Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta are ceafa tare, dar iartă‑ne nelegiuirea și păcatul și ia‑ne ca moștenire.
10El i‑a răspuns:
– Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n‑au mai fost înfăptuite în nicio țară și în niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri de temut. 11Ia seama la ceea ce‑ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți. 12Ai grijă ca nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă pentru tine în mijlocul tău. 13Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați așerele13 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau: stâlpi sacri; crânguri sacre.. 14Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.
15Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea15 Lit.: după. dumnezeilor lor15-16 Este vorba fie de ritualurile care implicau prostituția sacră, foarte răspândită în Canaan, fie de faptul că simpla închinare la idoli este o infidelitate (o prostituție) înaintea lui Dumnezeu. și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui, 16și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și astfel, fetele lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor lor, să‑i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.
17Să nu‑ți faci dumnezei turnați.
18Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți‑am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib18 Vezi nota la 13:4., pentru că în luna Abib ai ieșit din Egipt.
19Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei. 20Întâiul născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel20 Vezi nota la 13:13., iar dacă nu‑l vei răscumpăra, să‑i frângi gâtul20 Vezi nota la 13:13.. Să răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.
21Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.
22Să ții Sărbătoarea Săptămânilor22 Vezi nota de la 23:16., a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului22 Vezi nota de la 23:16. la sfârșitul anului. 23De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel. 24Eu voi alunga neamuri dinaintea ta și îți voi lărgi hotarele. Și nimeni nu‑ți va pofti țara când te vei sui să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.
25Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.
26Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău.
Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.26 Vezi nota de la 23:19.
27Apoi Domnul i‑a zis lui Moise:
– Scrie‑ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.
28Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea; și se temeau să se apropie de el. 31Dar Moise i‑a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s‑au întors la el, iar Moise le‑a vorbit. 32După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.
33Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și‑a așezat un văl pe față. 34Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să‑I vorbească, își lua vălul de pe față până când ieșea. Iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s‑a poruncit. 35Fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu Domnul.
