1“Sadtong nahauna nga tuig sang paghari ni Darius nga Medianhon, ako ang nagbulig kag nagpangapin kay Micael.
Ang mga Hari sa Bagatnan kag sa Aminhan
2“Karon, isugid ko na sa imo ang kamatuoran: May tatlo pa ka hari nga magahari sa Persia. Ang ikaapat nga hari nga magasunod sa ila nga tatlo mas manggaranon pa sang sa ila. Paagi sa iya manggad, mangin gamhanan siya, kag pagasulsulan niya ang iban nga mga ginharian nga magpakig-away kontra sa ginharian sang Grecia. 3Pagkatapos may isa ka gamhanan nga hari nga magaabot. Madamo nga mga nasyon ang iya pagasakupon, kag himuon niya ang gusto niya himuon. 4Kon maggamhanan na gid siya, maguba ang iya ginharian kag mabahin sa apat ka direksyon sang kalibutan, pero indi ang iya mga kaliwat ang magahari. Ang magabulos nga mga hari indi makadumala nga pareho sang iya pagdumala. Kuhaon matuod ang iya ginharian kag ihatag sa iban, indi sa iya mga kaliwat.
5“Ang hari sa bagatnan11:5 ang hari sa bagatnan: siguro ang buot silingon, ang hari sang Egipto. Amo man halin sa bersikulo 6 hasta sa 40. mangin gamhanan. Pero ang isa sa iya mga heneral mangin mas gamhanan sang sa iya. Kag sa ulihi magahari man ini nga heneral kag mangin gamhanan ang iya nga ginharian. 6Pagkaligad sang pila ka tuig, magadampiganay ining duha ka ginharian. Tungod kay ipaasawa sang hari sa bagatnan ang iya anak nga babayi sa hari sa aminhan.11:6 hari sa aminhan: siguro ang buot silingon, ang hari sang Syria. Amo man halin sa bersikulo 7 hasta sa 40. Pero indi magdugay ang gahom sang babayi kag pati ang gahom sang hari sa aminhan. Kay sa sina nga tion, pagapatyon ang babayi kag ang iya bana kag bata,11:6 bata: Amo ini sa iban nga dumaan nga mga teksto. Sa Hebreo, amay. pati ang mga nagaatipan sa iya.11:6 ang mga nagaatipan sa iya: ukon, ang mga nagasuporta sa iya.
7“Sa ulihi, ang utod sang babayi mangin hari sang ginharian sa bagatnan. Siya ang magabulos sa iya amay. Salakayon niya ang mga soldado sang hari sa aminhan kag sudlon ang napaderan nga banwa11:7 napaderan nga banwa: ukon, mabakod nga depensa. Amo man sa bersikulo 10, 19, 38 kag 39. sini. Magapakig-away siya sa ila kag magadaog siya. 8Dal-on niya pabalik sa Egipto ang mga imahen sang ila mga dios kag ang ila malahalon nga mga pagkabutang nga bulawan kag pilak. Sa sulod sang pila ka tuig, indi na siya magpakig-away sa hari sa aminhan. 9Pero sa ulihi salakayon siya sang hari sa aminhan, pero mapierdi ining hari sa aminhan kag magapauli sa iya lugar.
10“Magatipon sang madamo nga mga soldado ang mga anak sang hari sa aminhan agod magpreparar sa pagpakig-away. Ang isa sa ila magasalakay nga daw sa baha nga indi mapunggan. Magasalakay siya hasta sa napaderan nga banwa sang hari sa bagatnan. 11Kag tungod sa kaakig sang hari sa bagatnan, magapakig-away siya sa hari sa aminhan, kag pierdihon niya ang madamo nga mga soldado sini. 12Tungod sang iya pagdaog, magapabugal siya kag madamo pa gid ang iya pamatyon, pero indi siya magapabilin nga madinalag-on. 13Kay magatipon liwat ang hari sa aminhan sang mas madamo pa gid nga mga soldado sang sa una. Kag pagkaligad sang pila ka tuig, magasalakay siya liwat kaupod sang iya madamo kag armado gid nga mga soldado.
14“Sa sina nga panahon, madamo ang magakontra sa hari sa bagatnan. Isa na sa magakontra amo ang mga kapareho mo nga mga Israelinhon nga mapintas. Himuon nila ini bilang katumanan sang palanan-awon, pero mapierdi sila. 15Dayon salakayon sang hari sa aminhan ang isa ka napaderan nga banwa sang ginharian sa bagatnan. Kibunon nila ini kag sudlon. Wala gid sang may mahimo ang mga soldado sang ginharian sa bagatnan pati na ang ila pinakamaayo nga mga soldado, tungod kay indi nila masarangan ang kaaway. 16Gani himuon sang hari sa aminhan ang bisan ano nga gusto niya nga himuon, kag wala gid sing may makapugong sa iya. Sakupon niya ang matahom nga duta sang Israel, kag magapasakop ini sing bug-os sa iya nga gahom.11:16 magapasakop… gahom: ukon, may gahom siya sa paglaglag sini. 17Determinado gid ang hari sa aminhan nga magsalakay sa ginharian sa bagatnan sa bug-os nga kusog sang iya ginharian. Pero magapakigdampig anay siya sa hari sa bagatnan paagi sa pagpaasawa sang iya anak sa hari, agod paagi sa iya anak malaglag ang ginharian sa bagatnan. Pero indi magakontra ang babayi sa ginharian sa bagatnan kag indi siya magaapin sa iya amay. 18Gani ang mga banwa na lang anay nga malapit sa dagat ang salakayon sang hari sa aminhan, kag madamo sa ila ang iya sakupon. Pero pauntaton sang isa ka pangulo ang iya pagpakahuya sa iban, kag sa baylo siya mismo amo ang mahuy-an. 19Gani magapauli siya sa napaderan nga mga banwa sang iya nasyon. Pero mapierdi siya, kag amo na ato ang iya katapusan.
20“Ang magabulos sa iya nga hari magasugo sang isa ka opisyal nga magapuwersa sa mga tawo nga magbayad sang buhis para sa dugang nga manggad sang iya ginharian. Pero sa indi madugay mapatay ang ini nga hari, pero indi sa inaway ukon tungod nga may naakig sa iya.
21“Ang magabulos sa iya nga hari isa ka tawo nga talamayon, kag wala kuntani sang kinamatarong sa paghari. Sa wala gid ginalaumi sang mga tawo, gulpi lang nga pagaagawon niya ang paggahom sa ginharian paagi sa daya. 22Madamo nga mga kaaway nga mga soldado ang iya pagalaglagon, kag patyon niya pati ang pangulo nga pari.11:22 pangulo nga pari: sa literal, pangulo sang kasugtanan. 23Magapakigdampig ang iban nga mga nasyon sa iya, pero sa ulihi dayaan niya sila. Mangin gamhanan siya bisan gamay lang ang iya ginharian. 24Sa wala gid ginalaumi sang mga tawo, gulpi lang nga magasalakay siya sa mauswagon nga mga lugar sang isa ka probinsya. Himuon niya ang wala mahimo sadto sang iya mga katigulangan. Bahin-bahinon niya sa iya mga sumulunod ang mga butang nga maagaw niya sa inaway. Magaplano pa siya sa pagsalakay sa napaderan nga mga banwa, pero sa malip-ot lang nga tion.
25“Kaupod sang madamo niya nga mga soldado, magapangisog siya sa pagpakig-away sa hari sa bagatnan. Pero magapakig-away sa iya ang hari sa bagatnan nga may madamo nga mga soldado nga armado gid. Mapierdi ang hari sa bagatnan tungod sa malaot nga padihot sang iya mga kaaway kontra sa iya. 26Laglagon siya sang iya mismo mga tinawo. Gani mapierdi ang iya mga soldado kag madamo sa ila ang magakalamatay.
27“Magaayuhay ining duha ka hari pero pareho sila nga magabutig kag magahunahuna sang malain kontra sa isa kag isa. Indi magmadinalag-on ang ila katuyuan kontra sa isa kag isa. Kag magapadayon ang ila pag-inaway tungod kay wala pa mag-abot ang katapusan sa natalana nga tion. 28Magapauli ang hari sa aminhan sa iya lugar dala ang madamo nga mga pagkabutang nga nakuha niya sa inaway. Pero sa wala pa siya makapauli, hingabuton niya ang katawhan sang Dios kag ang ila relihiyon.11:28 ang katawhan sang Dios kag ang ila relihiyon: sa literal, balaan nga kasugtanan. Pagkatapos sini, magapauli siya sa iya lugar.
29“Sa natalana nga tion, salakayon niya liwat ang ginharian sa bagatnan, pero ang matabo sa sina nga tion indi na pareho sang natabo sang una. 30Kay salakayon siya sang mga barko nga halin sa nakatundan. Kag tungod sa kahadlok, magaatras siya kag magapauli. Ipaupok niya ang iya kaakig sa katawhan sang Dios kag sa ila relihiyon, pero mangin maayo siya sa mga nagsikway sang ila relihiyon.11:30 nagsikway sang ila relihiyon: siguro ang buot silingon, ang mga malaot nga mga Israelinhon. Amo man sa bersikulo 32.
31“Suguon sang hari sa aminhan ang iya mga soldado sa pagdagta sang templo nga napalibutan sang mga pader. Pauntaton niya ang adlaw-adlaw nga paghalad kag ipabutang sa templo ang makangilil-ad nga butang nga mangin kabangdanan nga pabay-an ang templo. 32Intuon niya ang mga nagsikway sang ila relihiyon sa paghimo sang mahigko nga mga butang. Pero magapangisog sa pagpamatok sa iya ang mga tawo nga nakakilala gid sa Dios.
33“Ang mga nakaintiendi sang kamatuoran magatudlo sa madamo nga mga tawo, pero hingabuton sila sa sulod sang pila ka adlaw. Ang iban sa ila patyon sa espada ukon sunugon, kag ang iban bihagon ukon kuhaan sang mga pagkabutang. 34Sa sina nga paghingabot sa ila, diutay lang ang magabulig sa ila, pero madamo nga mga tawo nga indi sinsero ang magaupod sa ila. 35Hingabuton ang iban nga nakaintiendi sang kamatuoran agod mangin putli ukon matinlo ang ila kabuhi hasta mag-abot ang katapusan, nga magaabot sa natalana nga tion.
36“Himuon sang hari sa aminhan ang bisan ano nga luyag niya himuon. Kabigon niya ang iya kaugalingon nga labaw sa tanan nga dios, kag pasipalahan niya ang Dios nga labaw sa tanan nga dios. Magamadinalag-on siya hasta sa tion nga ipakita sang Dios ang iya kaakig, tungod kay kinahanglan gid nga matabo ang mga butang nga gintalana sang Dios nga matabo. 37-38Indi niya pagkilalahon ang mga dios sang iya mga katigulangan ukon ang dios nga ginapalangga sang mga babayi. Sa baylo, kabigon niya ang iya kaugalingon nga labaw sa ila tanan. Wala siya sing iban nga padunggan nga dios magluwas sa dios nga manugsalakay sang napaderan nga mga banwa. Padunggan niya ini nga dios nga indi gani kilala sang iya mga katigulangan. Halaran niya ini sang bulawan, pilak, malahalon nga mga bato, kag iban pa nga malahalon nga mga regalo. 39Salakayon niya ang pinakamabakod nga mga banwa sa bulig sang sadto nga dios nga indi kilala sang iya mga katigulangan. Padunggan niya ang mga tawo nga maayo sa iya paagi sa pagpadumala sa ila sa madamo nga mga katawhan. Kag hatagan niya sila sang duta bilang balos sa ila.
40“Pag-abot sang katapusan, magapakig-away ang hari sa bagatnan sa hari sa aminhan. Pero salakayon siya sang hari sa aminhan nga may mga karwahe kag mga manugkabayo kag madamo nga mga barko. Ini siya magasalakay nga daw sa baha sa madamo nga mga nasyon kag panglaglagon niya sila. 41Salakayon niya pati ang matahom nga duta sang Israel, kag madamo nga mga tawo ang mapatay. Pero makapalagyo sa iya ang Edom, ang Moab, kag ang mga pangulo sang mga Ammonhon. 42Madamo nga mga nasyon ang iya salakayon, isa na ang Egipto. 43Mangin iya ang mga bulawan, mga pilak, kag ang tanan nga manggad sang Egipto. Sakupon man niya pati ang Libya kag ang Etiopia.11:43 Etiopia: sa Hebreo, Cush. 44Pero may mga balita halin sa sidlangan kag aminhan nga makapakulba sa iya. Gani magasalakay siya sa puwerte nga kaakig, kag madamo nga mga tawo ang iya pamatyon. 45Magapatindog siya sang iya harianon nga tolda sa tunga-tunga sang dagat11:45 dagat sang Mediteraneo. kag sang matahom kag balaan nga bukid.11:45 matahom kag balaan nga bukid, sa diin nagatindog ang templo. Pero sa ulihi mapatay siya nga wala gid sing may magabulig sa iya.”
1Eu1 Cu referire la înger., în anul întâi al lui Darius Medul1 Vezi nota de la 5:31., am stat alături de el ca să‑l întăresc și să‑i fiu de ajutor.
Regii de la sud și cei de la nord
2Acum, îți voi spune adevărul acesta: iată, încă trei împărați se vor mai ridica în Persia. Cel de‑al patrulea va strânge mai multă bogăție decât toți ceilalți și, când va câștiga putere prin bogăție, îi va răscula pe toți împotriva împărăției Iavanului2 Grecia..2 Este vorba despre Xerxes I (486–465 î.Cr.), care a pornit o campanie împotriva Greciei în 480 î.Cr. 3Apoi se va ridica un împărat puternic care va stăpâni cu mare autoritate și va face tot ce‑i va plăcea.3 Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.] 4Și după ce se va fi înălțat, împărăția lui va fi sfărâmată și va fi împărțită în cele patru vânturi ale cerului, dar nu la descendenții lui și nici păstrând aceeași autoritate ca atunci când stăpânea el, căci împărăția lui va fi dezrădăcinată și va fi dată și altora pe lângă aceștia.4 Vezi nota de la 8:22.
5Regele din sud va ajunge tare, dar una dintre căpeteniile lui va deveni mai tare decât el și‑și va stăpâni cu mare autoritate propriul regat.5 Este vorba despre Ptolemeu I Soter (323–285 î.Cr.) și despre Seleucus I Nicator (311–280 î.Cr.), care a început să domnească mai întâi peste Babilonia, extinzându‑și apoi teritoriul; iau naștere două dinastii rivale, cea a Ptolemeilor, în Egipt, și cea a Seleucizilor în Siria, fiecare dintre acestea râvnind la teritoriul Canaanului. 6După câțiva ani se vor uni prin alianță. Fiica regelui din sud va veni la regele din nord ca să facă o înțelegere. Dar ea nu‑și va păstra tăria oștii, iar el și oastea lui nu vor dura. Și fata va fi dată la moarte împreună cu însoțitorii ei, cu cel din care s‑a născut6 Sau: cel pe care l‑a născut (vezi Vulgata, Siriacă). și cu cel ce a sprijinit‑o.6 Berenice, fiica lui Ptolemeu II Philadelphos (285–246 î.Cr.) al Egiptului, s‑a căsătorit cu Antioh II Theos (261–246 î.Cr.) al Siriei, care a divorțat de soția sa, Laodice. După moartea lui Ptolemeu, Antioh s‑a recăsătorit cu Laodice, care a pus la cale asasinarea lui, a lui Berenice și a copilului ei.
În acele vremuri6 Sau: cel ce a sprijinit‑o în acele vremuri., 7din rădăcinile ei se va ridica un lăstar în locul ei.7 Ptolemeu III Euergetes (246–221 î.Cr.), fratele Berenicei. El va veni împotriva oștirii regelui din nord și va intra în fortăreața lui. Se va lupta cu ei și va fi învingător. 8Va duce în Egipt, ca pradă de război, dumnezeii lor, chipurile lor turnate și obiectele lor scumpe de argint și de aur. Pentru câțiva ani el se va ține departe de regele din nord. 9Atunci regele din nord va veni împotriva regatului regelui din sud, dar se va întoarce în țara lui. 10Totuși, fiii săi10 Seleucos III (226–223 î.Cr.) și Antioh III cel Mare (223–187 î.Cr.); Seleucos moare în scurt timp într‑o bătălie. se vor pregăti de război și vor strânge o mulțime de oști care vor înainta, se vor revărsa ca un potop, vor traversa și se vor război cu el10 Cu regele din sud., împingând lupta până spre fortăreața lui10 Fortăreața lui Ptolemeu de la Rafia, în sudul Canaanului..
11Mâniat de aceasta, regele din sud11 Ptolemeu IV Philopator. [221–203 î.Cr.] va ieși și se va război cu el, adică cu regele din nord11 Antioh III cel Mare. [223–187 î.Cr.], care va ridica o mulțime mare, însă această mulțime va fi dată în mâinile celuilalt. 12Când mulțimea va fi învinsă, regele din sud se va îngâmfa în inima lui. El va doborî zeci de mii, dar tot nu va fi învingător. 13Regele din nord se va întoarce și va strânge o mulțime mai mare decât cea dintâi. Și, după câțiva ani, va veni cu o armată mare și cu multe provizii.
14În vremurile acelea, mulți se vor ridica împotriva regelui din sud14 Ptolemeu V Epiphanes. [203–181 î.Cr.]. Niște oameni violenți din poporul tău se vor răscula ca să împlinească viziunea, însă vor cădea. 15Când regele din nord va veni, va ridica rampe de asalt și va cuceri o cetate fortificată15 Sidonul.. Oștile regelui din sud nu‑i vor putea sta împotrivă și nici chiar oamenii cei mai aleși nu i se vor putea împotrivi. 16Cel ce va veni împotriva lui va face cum îi va plăcea și nu‑i va sta nimeni împotrivă. El se va opri în țara cea frumoasă, având puterea de a distruge. 17Va avea de gând să vină cu toată puterea regatului său și va face o alianță cu el17 Cu regele din sud.. Îi17 Regele din sud. va da pe una din fiicele sale de soție, ca să‑i distrugă regatul, dar lucrul acesta nu va reuși17 Sau: dar ea nu‑l va susține. și nu‑l va ajuta.17 Antioh III a dat‑o pe fiica sa, Cleopatra I, de soție lui Ptolemeu V, care nu avea mai mult de 10 ani, însă aceasta a ținut partea soțului ei. 18Apoi își va întoarce privirile înspre insule18 Cu referire la Asia Mică și Grecia. și va cuceri multe dintre ele, dar un conducător18 Consulul roman Lucius Cornelius Scipio Asiaticus l‑a învins pe Antioh III la Magnesia, în Asia Mică (190 î.Cr.). va pune capăt disprețului său, astfel încât disprețul se va răsfrânge asupra lui însuși. 19El se va întoarce înspre fortărețele din țara lui, dar se va împiedica, va cădea și nu va mai fi găsit.
20Cel ce‑i va lua locul va trimite un asupritor, pentru a păstra măreția regatului. În câteva zile însă va fi zdrobit, și aceasta fără mânie și fără luptă.20 Este vorba despre Seleucos IV Philopator (187–175 î.Cr.), care l‑a trimis pe Heliodor, vistiernicul său, după tezaurul Templului de la Ierusalim.
21În locul lui se va ridica un om disprețuit, căruia nu i s‑a dat măreție regală. El va veni pe neașteptate21, 24 Sau: va veni într‑o perioadă de prosperitate. și va pune mâna pe regat prin uneltiri.21 Antioh IV Epiphanes (175–164 î.Cr.), fratele lui Seleucos IV Philopator, care a ajuns pe tron fără a avea acest drept. 22Oștile cele copleșitoare la număr vor fi măturate dinaintea lui și vor fi zdrobite, iar conducătorul legământului22 Poate fi vorba despre Marele Preot Onias III, ucis în 170 î.Cr., sau despre Ptolemeu VI Philometor. [181–146 î.Cr.] va fi și el zdrobit. 23După ce se vor uni cu el prin alianță, el se va folosi de înșelătorie, se va ridica și va fi tare chiar și cu puțin popor. 24Va veni pe neașteptate în locurile roditoare ale provinciei și va face ceva ce nu făcuseră nici părinții săi, nici părinții părinților săi: va împărți jaful, prada și bogățiile și va urzi planuri împotriva fortificațiilor, dar numai pentru o vreme.
25El își va stârni puterea și curajul, înaintând împotriva regelui din sud cu o armată mare. Regele din sud se va angaja în luptă cu o armată mare și mult mai puternică, dar nu va învinge din cauza planurilor uneltite împotriva lui. 26Cei ce mănâncă din bucatele lui vor căuta să‑l zdrobească. Armata lui va fi spulberată și mulți vor cădea răpuși. 27Cei doi regi, cu inimile înclinate spre rău, vor sta la aceeași masă și se vor minți unul pe altul, dar nu vor reuși, căci sfârșitul va fi la vremea hotărâtă. 28Regele din nord se va întoarce în țara lui cu mari bogății, dar inima lui va fi împotriva legământului sfânt. Va lucra întocmai, iar apoi se va întoarce în țara lui.
29La timpul hotărât va reveni și va înainta împotriva sudului, dar nu va mai fi ca înainte. 30Vor veni împotriva lui niște corăbii din Chitim30 De obicei, Ciprul; aici insulele sau regiunile de coastă egeene și mediteraneene., care‑l vor descuraja.30 O delegație romană, condusă de Gaius Popillius Laenas, i‑a cerut lui Antioh să renunțe la planurile lui împotriva Egiptului, care ceruse ajutor Romei. [168 î.Cr.] Se va retrage și își va vărsa apoi mânia asupra legământului sfânt. Întorcându‑se, îi va favoriza pe cei ce au părăsit legământul sfânt30 Cu referire la iudeii apostați..
31Oștile trimise de el vor ocupa și vor profana Sfântul Lăcaș și fortăreața, vor îndepărta jertfa continuă31 Vezi 8:11; 9:27. și vor așeza urâciunea pustiirii.31 Vezi 9:27 și nota; vezi și Mt. 24:15. 32Îi va corupe prin lingușiri pe cei ce calcă legământul, dar cei din popor, care Îl cunosc pe Dumnezeul lor, vor rămâne tari și vor acționa.
33Înțelepții poporului îi vor învăța pe mulți, chiar dacă, pentru o vreme, unii din ei vor cădea prin sabie sau prin foc, în captivitate sau prădați. 34Când vor cădea, vor primi puțin ajutor și mulți li se vor alătura fără a fi sinceri. 35Unii dintre înțelepți vor cădea pentru a fi încercați, curățiți și albiți până la vremea sfârșitului, căci sfârșitul va fi doar la vremea hotărâtă.
Regele care se va înălța pe sine36-45 Începând cu v. 36, profeția nu se mai potrivește cu informațiile istorice pe care le avem despre Antioh IV Epiphanes. [175–164 î.Cr.]
36Regele va face ce‑i va plăcea. Se va mări și se va înălța deasupra oricărui dumnezeu și va rosti lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor. El va reuși până când mânia va ajunge la capăt, căci ce este hotărât se va împlini. 37Nu va ține seamă nici de dumnezeii37 Sau: Dumnezeul. părinților lui, nici de cel dorit de femei37 Posibil Tamuz (vezi Eze. 8:14) sau, cel mai probabil, Mesia (vezi Hag. 2:7; 1 Sam. 9:20).. El nu va ține seamă de niciun dumnezeu, ci se va mări pe sine însuși deasupra tuturor. 38În locul lor va cinsti un dumnezeu al fortărețelor. Pe acest dumnezeu, pe care părinții lui nu l‑au cunoscut, îl va cinsti cu aur și cu argint, cu pietre prețioase și cu lucruri de preț. 39El va lupta cu dumnezeul străin împotriva cetăților fortificate. Celor ce‑l vor recunoaște le va oferi multe onoruri și pe mulți dintre aceștia îi va pune să stăpânească și le va împărți pământul drept răsplată.39 Sau: va împărți pământul în schimbul unui preț.
40La vremea sfârșitului, regele din sud va porni război cu el. Dar regele din nord se va năpusti ca o furtună asupra acestuia cu care de luptă, cu călăreți și cu multe corăbii. Va intra în țări, se va revărsa și va traversa. 41Va intra și în țara cea frumoasă și mulți41 Sau: zeci de mii. vor cădea. Cei ce vor scăpa din mâna lui vor fi Edomul, Moabul și conducătorii fiilor lui Amon. 42Își va întinde mâna împotriva țărilor, și țara Egiptului nu va avea scăpare. 43Va lua în stăpânire comori ascunse de aur și de argint și tot felul de lucruri de preț din Egipt, iar libienii și cușiții43 Locuitori din regiunea Nilului Superior; etiopieni. îi vor sta la picioare. 44Când însă niște vești din răsărit și din nord îl vor ului, el va porni cu o mare furie ca să distrugă și să dea spre nimicire44 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. pe mulți. 45Își va întinde corturile regale între mări, la muntele sfânt și minunat45 Sau: între mare și muntele sfânt și minunat., însă apoi îl va ajunge sfârșitul și nimeni nu‑l va ajuta.
