Si Pablo sa Efeso
1Sang didto si Apolos sa Corinto, nagpanglakaton si Pablo sa mga kabukiran sang probinsya hasta nakaabot siya sa Efeso. Didto may nakita siya nga mga sumulunod. 2Ginpamangkot niya sila, “Nabaton na bala ninyo ang Espiritu Santo sang magtuo kamo?” Nagsabat sila, “Wala gani kami nakabati nga may ginatawag nga Espiritu Santo.” 3Nagpamangkot si Pablo sa ila, “Sa ano nga bautiso kamo ginbautisohan?” Nagsabat sila, “Sa bautiso ni Juan.” 4Nagsiling si Pablo sa ila, “Ang bautiso ni Juan para sa mga nagahinulsol sang ila mga sala. Pero nagsiling man si Juan sa mga tawo nga dapat sila magtuo sa nagasunod sa iya, nga wala sing iban kundi si Jesus.” 5Pagkabati nila sadto, ginbautisohan dayon sila sa ngalan ni Ginoong Jesus. 6Kag sang pagtungtong ni Pablo sang iya kamot sa ila, nag-abot sa ila ang Espiritu Santo. Naghambal sila dayon sang nagkalain-lain nga mga lingguahe nga wala nila natun-i, kag may ginhambal man sila nga mga mensahi sang Dios. 7Mga dose sila tanan ka lalaki.
8Sa sulod sang tatlo ka bulan, padayon ang pagkadto ni Pablo sa simbahan sang mga Judio. Wala siya nahadlok maghambal sa mga tawo. Nagpakigdiskusyon siya kag nagpaathag sa ila parte sa paghari sang Dios. 9Pero ang iban sa ila matig-a gid ang ulo kag indi magtuo, kag sa tunga mismo sang kadam-an ginapakalain nila ang pamaagi sang Dios. Gani naghalin si Pablo sa ila simbahan kaupod ang mga sumulunod ni Jesus, kag adlaw-adlaw didto siya sa eskwelahan ni Tyranus nga nagapadayon sa pagpakigdiskusyon sa mga tawo. 10Sa sulod sang duha ka tuig amo ini ang iya ginahimo, gani ang tanan nga nagaestar didto sa probinsya sang Asia, Judio kag indi Judio, nakabati sang pulong sang Ginoo.
Ang mga Anak ni Esceva
11Madamo nga mga tumalagsahon nga milagro ang ginpanghimo sang Dios paagi kay Pablo. 12Bisan ang mga panyo kag ang mga panghapin nga panapton nga iya nagamit gindala sa mga masakiton kag nag-ayo sila, kag nagguwa man ang malaot nga mga espiritu. 13Karon, may mga Judio didto nga nagalibot-libot nga nagatabog sang malaot nga mga espiritu sa mga tawo nga ila ginsudlan. Gintilawan nila nga gamiton ang ngalan ni Ginoong Jesus agod paguwaon ang malaot nga mga espiritu. Nagsiling sila sa malaot nga mga espiritu, “Sa ngalan19:13 ngalan: buot silingon, gahom ukon awtoridad. ni Jesus nga ginawali ni Pablo, ginasugo ko kamo nga magguwa!” 14Amo man ini ang ginahimo sang pito ka anak nga lalaki ni Esceva. Si Esceva nga ini isa ka manugdumala nga pari sang mga Judio. 15Gintilawan nila nga paguwaon ang malaot nga espiritu sa ngalan ni Jesus. Pero ang sabat sang malaot nga espiritu sa mga anak ni Esceva amo ini, “Si Jesus kilala ko, kag si Pablo kilala ko man, pero sin-o kamo?” 16Dayon gindamhagan sila sang tawo nga may malaot nga espiritu kag ginsakit. Wala gid sila sang may mahimo, gani nagpalagyo sila sa sadto nga balay nga hublas kag may mga pilas. 17Ini nga hitabo nabalitaan sang tanan nga mga Judio kag mga indi Judio nga nagaestar didto sa Efeso kag hinadlukan sila, kag napadunggan pa gid ang ngalan ni Ginoong Jesus. 18Madamo nga mga tumuluo didto ang nagpalapit nga nag-ako kag nagsugid sang mga malain nila nga mga nahimo. 19Kag madamo man sang mga madyikero19:19 madyikero: buot silingon, nagahimo sang “black magic.” ang nagdala sang ila libro kag ginsunog nila mismo sa atubangan sang tanan. Minilyon ang kantidad sang tanan nga libro nga ginsunog. 20Paagi sa sini nga hitabo naglapnag pa gid ang gahom sang pulong sang Ginoo sa mga tawo sa sadto nga lugar.
Ang Gamo sa Efeso
21Pagkatapos sadto nga mga hitabo nagdesider si Pablo nga mag-agi sa Macedonia kag sa Acaya sa wala pa siya magkadto sa Jerusalem. Kag suno sa iya, halin sa Jerusalem kinahanglan makakadto man siya sa Roma. 22Ginpauna niya sa Macedonia ang duha sang iya mga kabulig nga si Timoteo kag si Erastus, kag siya iya nagpabilin pa didto sa probinsya sang Asia.
23Sang sadto nga tion, may natabo nga dako nga kinagamo sa Efeso tungod nga ang iban indi gusto nga magtudlo didto ang mga tumuluo parte sa pamaagi sang Dios. 24May isa ka platero19:24 platero: sa English, silversmith. didto nga ang iya ngalan si Demetrius. Siya kag ang iya mga tinawo nagapanghimo sang gagmay nga mga templo-templo nga pilak nga ginsunod sa templo ni Artemis nga ila diosa, kag paagi sini nakapangwarta sila sing dako. 25Gani ginpatawag niya ang iya mga trabahador kag ang iban pa nga mga platero. Dayon nagsiling siya sa ila, “Mga abyan, nahibaluan ninyo nga ang aton pag-asenso sa pangabuhi nagahalin sa sining aton palangitan-an. 26Nakita ninyo kag nabatian ang ginahimo sining tawo nga si Pablo. Nagasiling siya nga ang mga dios nga ginahimo sang tawo indi matuod nga mga dios. Madamo ang nagpati sa iya diri sa Efeso kag sa bug-os nga probinsya sang Asia. 27Gani delikado ang aton palangitan-an, kay basi kon pakalainon sang mga tawo. Kag indi lang ina, kundi delikado man ang templo sang aton bantog nga diosa nga si Artemis, kay basi kon mangin wala na sing pulos ini, kag indi na pagkilalahon sang mga tawo ang aton diosa nga ginasimba indi lang diri sa Asia kundi sa bug-os man nga kalibutan!”
28Pagkabati sadto sang mga tawo, naakig gid sila kag nagsugod sila sa pagsinggit, “Gamhanan si Artemis sang mga taga-Efeso!” 29Kag ang kinagamo naglapnag sa bug-os nga siyudad. Gindakop nila ang mga kaupod ni Pablo nga si Gaius kag si Aristarcus nga mga taga-Macedonia. Pagkatapos nagdinalagan sila tanan sa ila ginatipunan nga ginaguyod ang duha. 30Gusto kuntani ni Pablo nga maghambal sa mga tawo, pero ginpunggan siya sang mga sumulunod ni Jesus. 31May mga abyan si Pablo nga mga opisyal sa probinsya sang Asia. Ini sila nagpasugo kay Pablo nga kon mahimo indi gid siya magkadto didto sa ila ginatipunan. 32Karon, ang mga tawo didto nagkinagamo na gid. Ang iban sa ila may ginasinggit nga isa ka butang, pero ang iban lain man ang ila ginasinggit, tungod nga ang kalabanan sa ila wala nakahibalo kon ngaa nagtilipon sila didto. 33May tawo didto nga si Alexander nga gintulod sang mga Judio sa unahan agod magpaathag nga sila nga mga Judio wala labot sa ginahimo nila ni Pablo. Ginbayaw niya ang iya kamot agod pahipuson ang mga tawo. 34Pero pagkahibalo sang mga tawo nga siya Judio, nagsinggit sila tanan, “Gamhanan si Artemis sang mga taga-Efeso!” Kag sa sulod sang duha ka oras amo lang ato ang ila ginasinggit.
35Sang ulihi, napahipos gid man sang manugdumala sang siyudad ang mga tawo. Dayon nagsiling siya, “Mga kasimanwa nga mga taga-Efeso, ang tanan nga tawo nakahibalo nga kita nga taga-Efeso amo ang manugtatap sang templo ni Artemis nga gamhanan kag sang sagrado nga bato nga nahulog halin sa langit. 36Wala sing may makapanginwala sini. Gani, magpakatawhay kamo, kag indi kamo magpadasodaso. 37Gindala ninyo diri ini nga mga tawo, bisan ini sila wala nagpangawat sa aton templo kag wala nagpasipala sang aton diosa. 38Kon si Demetrius kag ang iya mga kaupod nga mga platero may kaso kontra sa bisan kay sin-o, may mga korte kag may mga manughukom kita. Dapat dal-on nila didto ang ila mga kaso. 39Pero kon kamo may iban pa gid nga reklamo, ina kinahanglan areglahon sa regyular nga pagtilipon sang mga pumuluyo. 40Karon delikado kita sa aton ginahimo nga ini. Kay basi kon iakusar kita sang mga pangulo sang Roma sa pagpanggamo. Wala gid kita rason nga ihatag kon ngaa ginhimo ta ini.” 41Pagkatapos niya hambal sini, ginpapauli niya ang mga tawo.
Pavel în Efes
1În timp ce Apollos era în Corint, Pavel, după ce a călătorit prin regiunile de sus1 Lit.: părțile de sus, cu referire la podișurile înalte din interiorul Asiei Mici. Pavel călătorește spre Efes, cetate situată pe coasta de vest a Asiei Mici., a coborât în Efes1 Capitala de facto a provinciei romane Asia (vezi nota de la 2:9), cel mai important centru comercial al Asiei Mici și cetatea în care se afla faimosul templu al lui Artemis, considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice..
Acolo a găsit câțiva ucenici 2și i‑a întrebat:
– Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut?
Ei i‑au răspuns:
– Dar nici n‑am auzit că este un Duh Sfânt!
3El le‑a zis:
– Atunci cu ce botez ați fost botezați?
Ei i‑au răspuns:
– Cu botezul lui Ioan.
4Pavel a zis:
– Ioan a botezat cu botezul pocăinței și spunea poporului să creadă în Cel Ce avea să vină după el, adică în Isus.
5Când au auzit ei aceasta, au fost botezați în Numele Domnului Isus. 6Când Pavel și‑a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit peste ei și au început să vorbească în limbi și să profețească. 7Erau cam doisprezece bărbați, cu toții.
8Apoi a intrat în sinagogă. Timp de trei luni a vorbit cu îndrăzneală, discutând și încercând să‑i convingă cu privire la lucrurile despre Împărăția lui Dumnezeu. 9Dar fiindcă unii erau împietriți și neascultători, vorbind de rău Calea înaintea mulțimii, Pavel s‑a depărtat de ei și i‑a separat pe ucenici de aceștia. Și în fiecare zi purta discuții în sala de prelegeri9 O încăpere unde învățătorii se întâlneau cu cei pe care îi învățau. a lui Tiranus. 10Lucrul acesta a durat doi ani, astfel că toți cei ce locuiau în Asia, atât iudei, cât și greci, au auzit Cuvântul Domnului. 11Și Dumnezeu făcea minuni nemaiîntâlnite prin mâinile lui Pavel, 12așa încât celor bolnavi le erau aduse până și batistele sau șorțurile12 Unii comentatori sunt de părere că termenul grecesc se referă la șorțurile purtate de lucrători, în timp ce alții îl asociază, mai degrabă, cu un anumit fel de bandaj folosit ca pansament. care atinseseră trupul acestuia, iar bolile îi părăseau și duhurile rele ieșeau din ei.
Cei șapte fii ai lui Sceva
13Niște exorciști iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând:
– Vă poruncesc prin Isus, pe Care‑L predică Pavel!
14Cei ce făceau lucrul aceasta erau șapte fii ai unui anume Sceva, un mare preot14 Fie era din familia marilor preoți, fie își atribuia această descendență sau titlul de mare preot. iudeu.
15Dar duhul cel rău, răspunzând, le‑a zis:
– Pe Isus Îl cunosc, și pe Pavel îl știu, dar voi cine sunteți?!
16Și sărind asupra lor, omul în care era duhul cel rău i‑a bătut pe toți și i‑a învins, astfel că ei au fugit din casa aceea goi și răniți. 17Lucrul acesta a fost cunoscut atât de toți iudeii, cât și de toți grecii care locuiau în Efes. Și pe toți i‑a cuprins frica, iar Numele Domnului Isus era preamărit. 18Mulți dintre cei ce crezuseră veneau să mărturisească și să‑și istorisească faptele. 19Și mulți dintre cei ce făcuseră vrăjitorii și‑au adunat cărțile și le‑au ars înaintea tuturor.19 Magia înflorise foarte mult în Efes. Exista chiar și o categorie de formule magice, numită efesia grammatta. Au calculat prețul acestora și l‑au găsit ca fiind de cincizeci de mii de arginți19 Probabil drahme sau denari. O drahmă era aproape echivalentul unui denar, care reprezenta plata obișnuită pentru o zi de muncă (soldații romani primeau, de asemenea, un denar pe zi).. 20Astfel, prin puterea Domnului, Cuvântul se răspândea și se întărea.
O mare tulburare în Efes
21După ce s‑au petrecut aceste lucruri, Pavel și‑a pus în gând să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și Ahaia21 Vezi nota de la 18:27.. El își zicea: „După ce voi merge acolo, trebuie să văd și Roma!“ 22I‑a trimis în Macedonia pe Timotei și pe Erastos, doi dintre cei care îl ajutau, iar el a mai rămas un timp în Asia22 Vezi nota de la 2:9..
23În vremea aceea, s‑a stârnit o mare tulburare cu privire la Cale. 24Căci cineva pe nume Demetrius, un argintar, făcea temple de argint24 Replici în argint ale templului zeiței Artemis. de‑ale lui Artemis24 În mitologia greacă, Artemis (Diana la romani) era zeița vânătorii, a lunii și a naturii. Artemis din Efes împrumutase, probabil, caracteristicile zeiței Cibela (zeița-mamă, zeița fertilității), care era venerată în toată Asia Mică. Atât problema asimilării, în Efes, a lui Artemis de către Cibela, cât și presupusa practică a prostituției sacre continuă să fie subiecte dezbătute în rândul specialiștilor. și aducea lucrătorilor nu puțin câștig.24 Demetrius era probabil conducătorul breslei argintarilor din Efes. 25El i‑a strâns la un loc, împreună cu alți lucrători de aceeași meserie, și le‑a zis: „Bărbaților, știți că prosperitatea noastră vine din meseria aceasta. 26Iar acum vedeți și auziți că nu doar în Efes, ci aproape în toată Asia, acest Pavel a convins și a dus în rătăcire o mulțime destul de mare de oameni, spunând că dumnezeii făcuți de mâini omenești nu sunt de fapt dumnezei. 27Prin urmare, există nu doar pericolul ca această muncă a noastră să ajungă de tot disprețul, ci și ca templul marii zeițe Artemis, cea la care se închină toată Asia și întreaga lume, să fie considerat o nimica și însăși măreția ei să fie distrusă.“
28Auzind aceasta, s‑au umplut de furie și au început să strige, zicând: „Mare este Artemis a efesenilor!“ 29Cetatea s‑a umplut de zarvă. S‑au repezit într‑un singur gând spre teatru, înșfăcându‑i și pe macedonenii Gaius și Aristarhus, însoțitorii de drum ai lui Pavel. 30Pavel voia să vină la mulțime, dar ucenicii nu l‑au lăsat. 31Chiar și unii dintre conducătorii Asiei31 Sintagma conducătorii Asiei este traducerea termenului grecesc asiarchon. Este vorba de oameni bogați și influenți, funcționari imperiali ai provinciei Asia și reprezentanți ai cultului imperial în provincie. (Împărații romani, începând cu Augustus, erau divinizați după moarte, constituindu‑se astfel un cult al împăratului care avea temple și preoți; au fost câțiva împărați care au pretins divinizarea lor și în timpul vieții.), care‑i erau prieteni, au trimis la el să‑l roage să nu se ducă la teatru. 32Unii strigau ceva, alții strigau altceva, căci adunarea era în confuzie, iar cei mai mulți nici nu știau din ce cauză se adunaseră. 33Unii din mulțime l‑au înștiințat pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau în față. Alexandru a făcut semn cu mâna, dorind să se apere înaintea mulțimii, 34dar ei, recunoscându‑l că este iudeu, au strigat cu toții într‑un glas, timp de aproape două ore: „Mare este Artemis a efesenilor!“ 35După ce funcționarul35 Secretarul sau notarul cetății, reprezentantul executiv al adunării cetății. Era cel mai important funcționar local (având un statut similar cu acela de primar din zilele noastre), făcând legătura între autoritățile locale și cele romane. cetății a liniștit mulțimea, a zis: „Bărbați efeseni, cine este omul acela care să nu știe că cetatea efesenilor este păzitoarea templului măreței Artemis și a imaginii ei căzute din cer35 Mulți specialiști sunt de părere că imaginea ei căzută din cer s‑ar referi la o bucată de meteorit pe care oamenii o considerau drept sacră, deoarece căzuse din cer.?! 36Întrucât aceste lucruri sunt de necontestat, este nevoie să vă liniștiți și să nu faceți nimic nesăbuit. 37Căci i‑ați adus aici pe bărbații aceștia care nu sunt nici jefuitori ai templului, nici blasfemiatori ai zeiței noastre! 38Deci, dacă într-adevăr Demetrius și lucrătorii lui au o acuzație împotriva cuiva, tribunalele sunt deschise și există proconsuli38 Probabil la modul general, nu în sensul că în Efes s‑ar fi găsit mai multe tribunale și mai mulți proconsuli. Sau, dacă textul este luat în sens literal, trebuie știut că în anul 54 d.Cr., cu ocazia înscăunării lui Nero, proconsulul Asiei (Marcus Junius Silanus) a fost otrăvit de subordonații săi, Helius și Celer, care au rămas proconsuli până la sosirea succesorului oficial (vezi Tacitus, Anale, 13.1).. Să se acuze acolo unii pe alții! 39Dacă însă vreți ceva în plus, se va clarifica într‑o adunare legală39 O astfel de adunare se ținea de trei ori pe lună.. 40Căci, din cauza celor întâmplate astăzi, suntem în pericol să fim acuzați de răscoală, deoarece nu există niciun motiv ca să putem da explicații pentru agitația aceasta.“ 41Și zicând acestea, a dat drumul adunării.
