2 Hari 17 – HLGN & NTLR

Ang Pulong Sang Dios

2 Hari 17:1-41

Ang Paghari ni Hoseas sa Israel

1Nangin hari sang Israel si Hoseas nga anak ni Elah sang ikadose nga tuig sang paghari ni Ahaz sa Juda. Sa Samaria nag-estar si Hoseas, kag naghari siya sa sulod sang siyam ka tuig. 2Malain ang iya ginhimo sa panulok sang Ginoo, pero indi gid pareho sa ginhimo sang mga hari sang Israel nga nauna sa iya.

3Ginsalakay ni Haring Shalmaneser sang Asiria si Hoseas. Ginsakop niya siya kag ginpabayad sang buhis. 4Pero sang ulihi wala na nagbayad si Hoseas sang buhis subong sang iya ginahimo kada tuig, kag nagpangayo siya sang bulig kay Haring So sang Egipto. Sang mahibaluan ni Shalmaneser nga nagtraidor si Hoseas, gindakop niya siya kag ginpriso.

5Dayon ginsalakay sang hari sang Asiria ang bug-os nga Israel, kag sa sulod sang tatlo ka tuig ginkibon niya ang Samaria. 6Kag sang ikasiyam nga tuig sang paghari ni Hoseas, gin-agaw sang hari sang Asiria ang Samaria, kag gindala niya ang mga taga-Israel sa Asiria bilang mga bihag. Ginpaestar niya sila sa banwa sang Hala, sa mga lugar malapit sa Suba sang Habor sa Gozan, kag sa mga banwa sang mga Medianhon.

7Natabo ini sa mga taga-Israel tungod kay nakasala sila sa Ginoo nga ila Dios nga nagpaguwa sa ila sa Egipto kag naghilway sa ila sa mga kamot sang Faraon nga hari sang Egipto. Nagsimba sila sa iban nga mga dios 8kag nagsunod sa mga pagginawi sang mga nasyon nga ginpatabog sang Ginoo sa ila. Nagsunod man sila sa mga pagginawi nga gintudlo sang mga hari sang Israel. 9Naghimo sila sa tago sang mga butang nga kontra sa Ginoo nga ila Dios. Naghimo man sila sang mga simbahan sa mataas nga mga lugar bisan diin sa Israel, halin sa magagmay nga mga baryo17:9 baryo: ukon, tore. hasta sa dalagko nga mga banwa nga napaderan. 10Nagpatindog sila sang handumanan nga mga bato kag mga hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera sa ibabaw sang tagsa ka bukid kag sa idalom sang tagsa ka madabong nga kahoy. 11Nagsunog sila sang mga insenso sa tagsa ka simbahan sa mataas nga mga lugar, pareho sang ginhimo sang mga nasyon nga ginpatabog sang Ginoo sa ila. Naghimo sila sang malaot nga mga butang nga nakapaakig sa Ginoo. 12Nagsimba sila sa mga dios-dios bisan nagsiling ang Ginoo, “Indi kamo magsimba sa mga dios-dios.” 13Ginapaandaman permi sang Ginoo ang Israel kag Juda paagi sa mga propeta kag manalagna: “Magbiya na kamo sa inyo malaot nga mga pagginawi. Tumana ninyo ang akon mga sugo kag mga pagsulundan nga ara sa bug-os nga Kasuguan nga ginpatuman ko sa inyo mga katigulangan kag ginhatag ko sa inyo paagi sa akon mga alagad nga mga propeta.” 14Pero indi sila magtuman. Matig-a ang ila mga ulo pareho sa ila mga katigulangan nga wala nagsalig sa Ginoo nga ila Dios. 15Ginsikway nila ang iya mga pagsulundan kag ang kasugtanan nga ginhimo niya sa ila mga katigulangan, kag ginbaliwala nila ang iya mga paandam sa ila. Ginsunod nila ang mga wala sing pulos nga mga dios-dios, kag sila nangin wala man sing pulos. Ginsunod nila ang mga nasyon sa ila palibot bisan ginmanduan sila sang Ginoo nga indi sila magsunod. Ginhimo gid nila ang mga butang nga gindilian sa ila sang Ginoo nga himuon. 16Ginsikway nila ang tanan nga sugo sang Ginoo nga ila Dios, kag naghimo sila para sa ila kaugalingon sang imahen sang duha ka tinday nga baka, kag sang hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera. Nagsimba sila sa tanan nga butang sa langit kag sa kay Baal. 17Ginhalad nila ang ila mga bata sa kalayo; nagdangop sila sa mga manugpakot kag mga babaylan, kag gintugyan nila ang ila kaugalingon sa paghimo sang malain sa panulok sang Ginoo, kag nakapaakig ini sa Ginoo.

18Naakig gid ang Ginoo sa mga taga-Israel kag ginpahalin niya sila sa ila lugar palayo sa iya presensya. Ang tribo lang ni Juda amo ang nabilin, 19kag bisan gani ang Juda wala man nagtuman sa mga sugo sang Ginoo nga ila Dios. Ginsunod nila ang mga pagginawi nga gintudlo sa ila sang mga taga-Israel. 20Gani ginsikway sang Ginoo ang tanan nga katawhan sang Israel. Ginsilutan niya sila paagi sa pagtugyan sa ila sa mga nagsalakay sa ila hasta nga ginpahalin niya sila sa ila lugar palayo sa iya presensya.

21Sang ginseparar sang Ginoo ang Israel sa ginharian ni David, ginhimo sang mga taga-Israel si Jeroboam nga anak ni Nebat nga ila hari. Gin-ganyat ni Jeroboam ang mga taga-Israel sa pagbiya sa Ginoo, kag gintulod niya sila sa paghimo sang dako nga sala. 22Nagpadayon sa pagsunod ang mga taga-Israel sa mga sala ni Jeroboam, kag wala gid sila nagbiya sa sini, 23hasta nga ginpahalin sila sang Ginoo sa ila lugar palayo sa iya presensya, suno sa iya ginpaandam sa ila paagi sa iya mga alagad nga mga propeta. Gani ginbihag ang katawhan sang Israel sa Asiria, kag didto sila nagaestar hasta subong.

Nag-estar ang mga Taga-Asiria sa Israel

24Nagpadala ang hari sang Asiria sang mga tawo sa Samaria halin sa Babilonia, Cut, Ava, Hamat, kag Sefarvaim, kag ginpaestar niya sila sa mga banwa sang Samaria sa pagbulos sa mga taga-Israel. Gani ginsakop nila ang Samaria kag ang iban pa nga mga banwa sang Israel. 25Sang pagsugod nila estar didto, wala sila nagsimba sa Ginoo; gani ginpadal-an sila sang Ginoo sang mga leon kag ginpamatay ang iban sa ila. 26Ini nga hitabo ginbalita sa hari sang Asiria: “Ang mga tawo nga imo ginpadala kag ginpaestar sa mga banwa sang Samaria wala kahibalo sang kasuguan sang dios sa amo nga lugar. Gani ginpadal-an niya sila sang mga leon kag ginpamatay ang iban sa ila, kay wala gid sila kahibalo sang iya kasuguan.”

27Nagmando dayon ang hari sang Asiria, “Pabalika sa Samaria ang isa sa mga pari nga aton ginbihag, kag didto siya paestara agod makatudlo siya sa mga tawo kon ano ang kasuguan sang dios sa amo nga lugar.” 28Gani ang isa sa mga pari nga ginbihag nagbalik sa Samaria kag didto nag-estar sa Betel, kag gintudluan niya ang mga tawo kon paano magsimba sa Ginoo. 29Pero ining nagkalain-lain nga grupo sang mga tawo padayon nga naghimo sang ila mga dios-dios sa tagsa ka banwa nga ila ginaestaran. Ginbutang nila ang ila mga dios-dios sa mga simbahan sa mataas nga mga lugar nga ginhimo sang mga taga-Samaria. 30Ang halin sa Babilonia naghimo sang imahen sang ila dios nga si Sucot Benot. Ang halin sa Cut naghimo sang imahen sang ila dios nga si Nergal. Ang halin sa Hamat naghimo sang imahen sang ila dios nga si Ashima. 31Ang halin sa Ava naghimo sang imahen sang ila mga dios nga si Nibhaz kag si Tartak. Kag ang halin sa Sefarvaim ginsunog nila ang ila mga kabataan bilang halad sa ila mga dios nga si Adramelec kag si Anamelec. 32Nagsimba sila sa Ginoo, pero nagpili sila sang mga pari halin mismo sa ila mga tawo sa pagpanguna sa ila sa paghalad sa mga simbahan sa mataas nga mga lugar. 33Nagsimba sila sa Ginoo, pero nagsimba man sila sa ila kaugalingon nga mga dios suno sa kinabatasan sang mga nasyon nga ila ginhalinan. 34Hasta subong ginahimo gihapon nila ini. Indi matuod ang ila pagsimba sa Ginoo, kag wala sila nagatuman sa mga sugo, mga pagsulundan, mga pagpanudlo, kag mga kasuguan nga ginhatag sang Ginoo sa mga kaliwat ni Jacob, nga iya gin-ngalanan nga Israel. 35Sang naghimo ang Ginoo sang kasugtanan sa mga Israelinhon, nagmando siya sa ila: “Indi kamo magsimba ukon mag-alagad sa mga dios-dios, ukon maghalad sa ila. 36Ako lang ang inyo simbahon, ang Ginoo nga nagpaguwa sa inyo sa Egipto paagi sa akon dako nga gahom. Ako lang ang dapat ninyo simbahon kag halaran. 37Dapat tumanon ninyo permi ang akon mga sugo, mga pagsulundan, mga pagpanudlo, kag mga kasuguan nga akon ginsulat para sa inyo. Indi gid kamo magsimba sa iban nga mga dios. 38Indi ninyo pagkalimtan ang akon kasugtanan sa inyo, kag indi kamo magsimba sa iban nga mga dios. 39Ako lang gid ang inyo simbahon, ang Ginoo nga inyo Dios, kay ako ang magaluwas sa inyo sa tanan ninyo nga kaaway.”

40Pero ato nga mga tawo wala nagpamati sa Ginoo, kundi nagpadayon sila sa paghimo sang ila daan nga mga kinabatasan. 41Samtang nagasimba sila sa Ginoo, nagasimba man sila sa ila mga dios-dios. Kag hasta subong amo ina ang ginahimo sang ila mga kaliwat.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 17:1-41

Domnia lui Osea peste Israel

1Osea, fiul lui Ela, a început să domnească peste Israel, la Samaria, în al doisprezecelea an al lui Ahaz, regele lui Iuda, și a domnit timp de nouă ani. 2El a făcut ce este rău în ochii Domnului, însă nu ca regii lui Israel de dinaintea lui.

3Salmanasar, împăratul Asiriei, s‑a ridicat împotriva lui și astfel Osea a devenit vasalul lui și i‑a plătit tribut. 4Împăratul Asiriei a descoperit însă o uneltire de‑a lui Osea, care îi trimisese mesageri lui So, regele Egiptului4 Cel mai probabil: la So, la regele Egiptului, So (Sais) fiind capitala Dinastiei XXIV în Egipt., și nu‑i mai aducea tributul anual împăratului Asiriei. Prin urmare, împăratul Asiriei l‑a prins și l‑a aruncat în temniță. 5Împăratul Asiriei a străbătut toată țara și s‑a suit împotriva Samariei, pe care a asediat‑o timp de trei ani. 6În al nouălea an al lui Osea,6 722 î.Cr. împăratul Asiriei a cucerit Samaria și l‑a dus pe Israel în captivitate în Asiria. El i‑a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de‑a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor.

Cauzele desființării regatului lui Israel

7Acestea s‑au întâmplat din cauză că fiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul lor, Care i‑a scos din țara Egiptului, de sub stăpânirea lui Faraon, regele Egiptului. Ei s‑au temut de alți dumnezei 8și au urmat obiceiurile neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel, și obiceiurile făcute de regii lui Israel. 9Fiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeul lor, fapte care nu erau drepte. Ei și‑au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurile străjerilor până la cetățile fortificate. 10Și‑au ridicat stâlpi sacri și așere10 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau stâlpi sacri; crânguri sacre. pe orice deal înalt și sub orice copac verde. 11Au ars tămâie pe toate înălțimile, la fel ca neamurile pe care le‑a izgonit Domnul dinaintea lor și au făcut lucruri rele, mâniindu‑L pe Domnul. 12Ei au slujit idolilor, deși Domnul le spusese: „Să nu faceți lucrul acesta!“12 Vezi Ex. 20:4-5. 13Domnul le‑a avertizat pe Israel și pe Iuda prin toți profeții Săi și prin toți văzătorii, zicând: „Întoarceți‑vă de la căile voastre cele rele și păziți poruncile și hotărârile Mele, potrivit cu toată Legea pe care am poruncit‑o părinților voștri și pe care v‑am trimis‑o prin robii Mei, profeții!“

14Dar ei n‑au ascultat. Și‑au înțepenit ceafa și ea a devenit precum ceafa părinților lor, care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor. 15Ei I‑au respins hotărârile, legământul încheiat cu părinții lor și mărturiile pe care li le‑a dat El. Au umblat după deșertăciune15 Cu referire la idoli. și au devenit ei înșiși deșertăciune. S‑au luat după neamurile care erau în jurul lor, cu toate că Domnul le poruncise să nu facă asemenea lor. 16Ei au renunțat la toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, și și‑au turnat ca idoli doi viței și un stâlp al Așerei16 Vezi nota de la 13:6.. S‑au închinat întregii oștiri a cerurilor și i‑au slujit lui Baal. 17Și‑au trecut prin foc17 Sau: Au sacrificat în foc. fiii și fiicele, s‑au ocupat cu divinația17 Pentru divinație, vezi nota de la Deut. 18:10. și cu interpretarea semnelor17 Vezi notele de la Gen. 44:5, 15; Deut. 18:10. și s‑au vândut ca să facă ce este rău în ochii Domnului, mâniindu‑L.

18De aceea Domnul S‑a mâniat foarte tare pe Israel și l‑a îndepărtat din prezența Lui, astfel încât n‑a mai rămas decât seminția lui Iuda. 19Însă nici Iuda nu a păzit poruncile Domnului, Dumnezeul lui, ci a urmat obiceiurile făcute de Israel. 20Atunci Domnul i‑a respins pe toți urmașii lui Israel, i‑a smerit20 Sau: i‑a chinuit., i‑a dat pe mâna jefuitorilor și, în cele din urmă, i‑a izgonit din prezența Lui.

21Căci atunci când El îl despărțise pe Israel de Casa lui David, ei îl făcuseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a înstrăinat pe Israel de Domnul și l‑a făcut să săvârșească un mare păcat. 22Fiii lui Israel au continuat să săvârșească toate păcatele pe care le‑a făcut Ieroboam și nu s‑au depărtat de ele, 23până ce Domnul l‑a îndepărtat pe Israel din prezența Sa, așa cum vestise prin toți robii Săi, profeții. Și astfel Israel a fost luat de pe teritoriul său și dus în captivitate, în Asiria, unde a rămas până în ziua aceasta.

Colonizarea Samariei

24Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat și din Sefarvayim și i‑a așezat în cetățile Samariei, în locul fiilor lui Israel. Ei au luat în stăpânire Samaria și au locuit în cetățile ei. 25Când au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul și, prin urmare, Domnul a trimis împotriva lor niște lei care au ucis câțiva dintre ei. 26Atunci i‑au zis împăratului Asiriei: „Neamurile pe care le‑ai exilat și le‑ai pus să locuiască în cetățile Samariei, nu cunosc cerințele Dumnezeului țării. El a trimis împotriva lor niște lei, iar acestea au fost omorâte de ei pentru că nu cunosc cerințele Dumnezeului țării!“

27Atunci împăratul Asiriei a poruncit, zicând: „Trimiteți‑l pe unul din preoții care au fost luați captivi de acolo. Acesta să meargă și să locuiască acolo, ca să‑i învețe cerințele Dumnezeului țării.“ 28Unul din preoții care fusese luat captiv din Samaria s‑a întors, a locuit la Betel și i‑a învățat cum să se teamă de Domnul. 29Dar fiecare neam și‑a făcut proprii lui dumnezei în cetățile în care locuiau și i‑au pus în temple, pe înălțimile zidite de samariteni. 30Oamenii din Babilon l‑au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cuta l‑au făcut pe Nergal, oamenii din Hamat l‑au făcut pe Așima, 31iar cei din Ava i‑au făcut pe Nibhaz și pe Tartak. Cei din Sefarvayim își ardeau fiii în foc, ca jertfă pentru Adra-Melek și Ana‑Melek, dumnezeii din Sefarvayim. 32Ei erau temători de Domnul, dar totodată și‑au numit pentru ei înșiși tot felul de preoți ai înălțimilor, care aduceau pentru ei jertfe în templele de pe înălțimi. 33Astfel, ei se temeau de Domnul, dar slujeau și dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor din care au fost aduși.

34Până în ziua aceasta, ei au aceleași obiceiuri vechi. Ei nu se închină Domnului. Nu păzesc nici hotărârile și judecățile lor și nici Legea și poruncile pe care le‑a dat Domnul urmașilor lui Iacov, căruia i‑a pus numele Israel. 35Domnul încheiase cu ei un legământ și le poruncise, zicând: „Să nu vă temeți de alți dumnezei, să nu vă închinați lor, să nu le slujiți și să nu le aduceți jertfe, 36ci să vă temeți de Domnul, Care v‑a scos din țara Egiptului cu mare putere și cu braț întins. Lui să vă închinați și Lui să‑I aduceți jertfe! 37Vegheați întotdeauna să păziți hotărârile, judecățile, Legea și poruncile pe care le‑a scris pentru voi și să nu vă temeți de alți dumnezei. 38Să nu uitați legământul pe care Eu l‑am încheiat cu voi și să nu vă temeți de alți dumnezei, 39ci să vă temeți de Domnul, Dumnezeul vostru, și El vă va elibera din mâna tuturor dușmanilor voștri.“

40Ei însă n‑au ascultat, ci au urmat vechile lor obiceiuri. 41Așadar, aceste neamuri se temeau de Domnul, dar slujeau și chipurilor lor cioplite. Până în ziua aceasta, copiii lor și copiii copiilor lor fac ceea ce au făcut și părinții lor.