Ang Promisa sang Dios kay David
(2 Sam. 7:1-17)
1Sang nagaestar na si David sa iya palasyo, nagsiling siya kay Propeta Natan, “Ari ako nagaestar sa matahom nga palasyo nga hinimo halin sa kahoy nga sedro, pero ang Kahon sang Kasugtanan sang Ginoo ara lang sa tolda.” 2Nagsabat si Natan kay David, “Himua ang gusto mo nga himuon, kay ang Dios nagaupod sa imo.”
3Pero sadto mismo nga gab-i nagsiling ang Dios kay Natan, 4“Lakat, kag silinga ang akon alagad nga si David nga amo ini ang akon ginasiling: ‘Indi ikaw ang magapatindog sang templo nga pagaestaran ko. 5Wala pa ako makaestar sa templo halin sang tion nga ginpaguwa ko ang mga Israelinhon sa Egipto hasta subong. Nagasaylo-saylo lang ako nga ang akon ginaestaran tolda. 6Sa akon pagsaylo-saylo upod sa akon katawhan nga mga Israelinhon, wala ako magreklamo sa ila mga pangulo nga akon ginsugo sa pag-atipan sa ila nga wala nila ako pagpatindugi sang matahom nga templo nga hinimo halin sa kahoy nga sedro.’ ”
7“Silinga pa gid si David nga ako, ang Ginoo nga Makagagahom, nagasiling, ‘Manugbantay ka sang una sang mga karnero, pero ginpili ko ikaw nga magdumala sa akon katawhan nga mga Israelinhon. 8Gin-updan ko ikaw bisan diin ka nagkadto, kag ginpapierdi ko sa imo ang tanan mo nga kaaway. Karon, pabantugon ko ikaw pareho sa iban nga bantog nga mga tawo sa kalibutan. 9Ginhatagan ko na sang permanente nga lugar ang akon katawhan nga mga Israelinhon. May kaugalingon na sila nga elistaran kag wala na sing may magtublag sa ila. Indi na sila pagpiguson sang malaot nga mga tawo pareho sang una, 10halin sang tion nga nagbutang ako sang mga pangulo sa akon katawhan nga mga Israelinhon. Pierdihon ko man ang tanan mo nga kaaway. Ako, ang Ginoo, nagasugid sa imo nga magahari permi ang isa sang imo mga kaliwat. 11Kon mapatay ka na kag ilubong upod sa imo mga katigulangan, pabuslon ko sa imo ang isa sa imo mga anak, kag palig-unon ko ang iya ginharian. 12Siya ang magapatindog sang templo para sa akon, kag siguraduhon ko nga ang iya mga kaliwat amo ang magahari hasta san-o. 13Mangin pareho ako sa isa ka amay sa iya, kag mangin pareho siya sa isa ka anak sa akon. Magapabilin ang akon gugma sa iya, indi pareho sa akon ginhimo kay Saul nga imo ginbuslan nga hari. 14Padumalahon ko siya sa akon katawhan kag ginharian, kag ang iya mga kaliwat magahari hasta san-o.’ ”
15Ginsugid ni Natan kay David ang tanan nga ginpahayag sang Dios sa iya.
Ang Pangamuyo ni David
(2 Sam. 7:18-29)
16Dayon nagsulod si Haring David sa Tolda nga sa diin ara ang Kahon sang Kasugtanan. Nagpungko siya didto sa presensya sang Ginoo kag nagpangamuyo, “Ginoong Dios, sin-o gid bala ako kag ang akon pamilya nga ginpakamaayo mo ako sing pareho sini? 17Kag karon, O Dios, may promisa ka pa gid parte sa palaabuton sang akon pamilya. Ginkabig mo ako nga daw pinakadungganon nga tawo. O Ginoong Dios, 18ano pa bala ang akon mahambal sa imo parte sa imo pagpadungog sa akon? Kay nahibaluan mo naman kon sin-o gid ako nga imo alagad. 19O Ginoo, tungod sa akon nga imo alagad kag suno sa imo kabubut-on, ginhimo mo ining dalagko nga mga butang kag ginpahibalo sa akon. 20Wala gid sing pareho sa imo, Ginoo, kag wala na sing iban pa nga Dios magluwas sa imo. Wala kami sing may nabatian nga may dios nga pareho sa imo. 21Kag wala na sing katawhan nga pareho sa imo katawhan nga Israelinhon. Amo lang ini nga nasyon sa kalibutan nga imo ginhilway sa pagkaulipon agod mangin imo katawhan. Nangin bantog ka tungod sang gamhanan kag makatilingala nga mga butang nga ginhimo mo sang gintabog mo ang mga nasyon paagi sa imo katawhan nga ginpaguwa mo sa Egipto. 22Ginhimo mo ang mga Israelinhon nga imo katawhan sa wala sing katapusan, kag ikaw, Ginoo, nangin ila Dios.
23-24“Kag karon, Ginoo, tumana ang imo promisa sa akon nga imo alagad kag sa akon pamilya, agod matabo ini kag agod mangin bantog ka sa wala sing katapusan. Dayon magasiling ang mga tawo, ‘Ang Ginoo nga Makagagahom amo ang Dios sang Israel.’ Kag ang akon pamilya magapadayon hasta san-o sa imo presensya. 25May kaisog ako sa pagpangamuyo sini sa imo nga akon Dios, tungod kay ginpahayag mo sa akon nga imo alagad nga magahari permi ang isa sa akon mga kaliwat.
26“O Ginoo, matuod ka nga Dios. Ginpromisa mo ining maayo nga mga butang sa akon nga imo alagad. 27Kag karon nalipay ka sa pagpakamaayo sa akon pamilya agod magapadayon ini hasta san-o sa imo presensya. Kay kon magpakamaayo ka Ginoo, ang imo pagpakamaayo wala sing katapusan.”
Dumnezeu încheie legământ cu David
(2 Sam. 7:1-16)
1După ce David s‑a stabilit în palatul lui, i‑a zis profetului Natan:
– Iată, eu locuiesc într‑un palat din cedru, iar Chivotul Legământului Domnului locuiește sub niște pânze de cort.
2Natan i‑a răspuns lui David:
– Fă tot ceea ce ai pe inimă, căci Dumnezeu este cu tine!
3În noaptea aceea însă, Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Natan, zicând:
4„Du‑te și spune‑i robului Meu David: «Așa vorbește Domnul: nu tu Îmi vei zidi o Casă de locuit. 5Căci Eu n‑am locuit într‑o Casă din ziua în care l‑am ridicat pe Israel și până în ziua aceasta, ci am fost din cort în cort și dintr‑o locuință într-alta. 6Pretutindeni pe unde am mers împreună cu tot Israelul, am spus Eu oare vreun cuvânt vreunuia dintre judecătorii6, 10 Cu sensul de conducători. lui Israel, cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu, și le‑am zis Eu: ‘De ce nu‑Mi zidiți o Casă din cedru?’»
7Prin urmare, să‑i spui robului Meu David, astfel: «Așa vorbește Domnul Oștirilor: Eu te‑am luat de la pășune, dinapoia turmei, ca să fii conducătorul poporului Meu, Israel. 8Am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i‑am nimicit dinaintea ta pe toți dușmanii tăi. Acum îți voi face un nume precum numele celor mari de pe pământ. 9Voi pregăti un loc pentru poporul Meu Israel și îl voi sădi acolo ca să locuiască singur, fără să mai fie tulburat și fără ca fiii nedreptății să‑l mai poată asupri, așa cum făcuseră mai înainte, 10încă din zilele în care rânduisem judecători peste poporul Meu Israel. Și‑i voi supune pe toți dușmanii tăi.
Acum te înștiințez că Domnul îți va zidi o Casă. 11Când ți se vor împlini zilele și vei merge să fii cu părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va fi dintre fiii tăi, și‑i voi întări domnia. 12El Îmi va zidi o Casă, și Eu îi voi întări tronul pe vecie. 13Eu îi voi fi Tată, iar el Îmi va fi fiu. Și nu voi îndepărta îndurarea Mea de la el, așa cum am îndepărtat‑o de la cel ce a fost înaintea ta. 14Îl voi așeza în Casa Mea și în regatul Meu pe vecie, iar tronul lui va fi întărit pe vecie.»“
15Natan l‑a înștiințat pe David întocmai despre toate aceste cuvinte, despre toată această vedenie.
Rugăciunea de mulțumire a lui David
(2 Sam. 7:17-29)
16Regele David a intrat, s‑a așezat înaintea Domnului și a zis:
„Cine sunt eu, Stăpâne Doamne, și cine este Casa mea, de m‑ai adus până aici? 17Și ca și cum ar fi prea puțin în ochii Tăi, Dumnezeule, ai vorbit și despre viitorul îndepărtat al Casei robului Tău, privindu‑mă ca pe un om de rang înalt, Doamne Dumnezeule!
18Ce‑ar putea să‑Ți mai răspundă David la toată cinstea arătată robului Tău? Tu îl cunoști pe robul Tău. 19Doamne, de dragul robului Tău și datorită inimii Tale19 Sau: După cuvântul Tău și după inima Ta; sau: După promisiunea și după voia (planul, hotărârea) Ta., ai făcut Tu toate aceste lucrări mărețe și ai descoperit toate aceste lucruri mari.
20Doamne, după câte am auzit cu urechile noastre, nu este nimeni ca Tine și nu există alt Dumnezeu în afară de Tine. 21Și cine este ca poporul Tău Israel, singurul neam de pe pământ pe care Dumnezeu S‑a dus să‑l răscumpere pentru Sine ca popor, ca să‑Ți faci un nume prin lucrări mărețe și de temut, alungând neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l‑ai răscumpărat din Egipt? 22Tu l‑ai stabilit pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; și Tu, Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.
23Și acum, Doamne, fie ca promisiunea pe care ai făcut‑o cu privire la robul Tău și la Casa lui să fie întărită pe vecie și fă precum ai zis. 24Astfel, Numele Tău va fi întărit și preamărit pe vecie, spunându‑se: «Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu pentru Israel.» Iar Casa robului Tău David va fi întărită înaintea Ta!
25Tu, Dumnezeul meu, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o Casă. De aceea a avut îndrăzneală robul Tău să se roage înaintea Ta. 26Așadar, Doamne, Tu, Cel Care ești Dumnezeu, i‑ai promis robului Tău acest lucru bun. 27Binevoiește deci să binecuvântezi Casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta. Căci Tu, Doamne, ai binecuvântat‑o și va rămâne binecuvântată pe vecie.“
