Bayarwa ga mabukata
1“Ku yi hankali kada ku nuna ‘ayyukanku na adalci’ a gaban mutane, don su gani. In kuka yi haka, ba za ku sami lada daga wurin Ubanku da yake cikin sama ba.
2“Saboda haka sa’ad da kake ba wa masu bukata taimako, kada ka yi shelarsa, yadda munafukai suke yi a majami’u da kuma kan tituna, don mutane su yabe su. Gaskiya nake gaya muku, sun riga sun sami ladarsu cikakke. 3Amma sa’ad da kake ba wa masu bukata taimako, kada ka yarda hannun hagunka yă ma san abin da hannun damarka yake yi, 4don bayarwarka ta zama a ɓoye. Ubanka kuwa mai ganin abin da ake yi a ɓoye, zai sāka maka.
Addu’a
(Luka 11.2-4)
5“Sa’ad da kuma kuke addu’a, kada ku zama kamar munafukai, gama sun cika son yin addu’a a tsaye a cikin majami’u da kuma a bakin titi, don mutane su gan su. Gaskiya nake gaya muku, sun riga sun sami ladarsu cikakke. 6Amma sa’ad da kake addu’a, sai ka shiga ɗakinka, ka rufe ƙofa, ka yi addu’a ga Ubanka wanda ba a gani. Ubanka kuwa mai ganin abin da ake yi a ɓoye, zai sāka maka. 7Sa’ad da kuma kuke addu’a, kada ku yi ta maimaita magana, kamar marasa sanin Allah, domin suna tsammani za a ji su saboda yawan maganarsu. 8Kada ku zama kamar su, gama Ubanku ya san abin da kuke bukata kafin ma ku roƙe shi.
9“To, ga yadda ya kamata ku yi addu’a.
“ ‘Ubanmu wanda yake cikin sama,
a tsarkake sunanka,
10mulkinka yă zo
a aikata nufinka a duniya
kamar yadda ake yi a sama.
11Ka ba mu yau abincin yininmu.
12Ka gafarta mana laifofinmu,
kamar yadda mu ma muke gafarta wa masu yin mana laifi.
13Kada ka bari a kai mu cikin jarraba,
amma ka cece mu daga mugun nan.6.13 Ko kuwa daga mugu; waɗansu rubuce-rubucen hannun da ba su jima ba ɗaya, gama mulki da iko da ɗaukaka naka ne har abada. Amin.’
14Gama in kuna yafe wa mutane sa’ad da suka yi muku laifi, Ubanku da yake cikin sama ma zai gafarta muku. 15Amma in ba kwa yafe wa mutane laifofinsu, Ubanku ma ba zai gafarta muku zunubanku ba.
Azumi
16“Sa’ad da kuma kuna azumi, kada ku ɓata fuska, yadda munafukai suke yi. Sukan ɓata fuskokinsu domin su nuna wa mutane cewa suna azumi. Gaskiya nake gaya muku, sun riga sun sami ladarsu cikakke. 17Amma sa’ad da kana azumi, ka shafa wa kanka mai, ka wanke fuskarka, 18domin kada mutane su ga alama cewa kana azumi, sai dai Ubanka kaɗai wanda ba a gani; Ubanka kuwa mai ganin abin da ake yi a ɓoye, zai sāka maka.
Ajiya a sama
(Luka 12.33,34)
19“Kada ku yi wa kanku ajiyar dukiya a duniya, inda asu da tsatsa suke ɓatawa, inda kuma ɓarayi sukan fasa, su yi sata. 20Amma ku yi wa kanku ajiyar dukiya a sama, inda ba tsatsa da asu da za su ɓata su, inda kuma ba ɓarayin da za su fasa, su yi sata. 21Gama inda dukiyarka take, a nan ne fa zuciyarka za tă kasance.
(Luka 11.34-36)
22“Ido shi ne fitilar jiki. In idanunka suna da kyau, dukan jikinka zai cika da haske. 23Amma in idanunka suna da lahani, dukan jikinka ma zai cika da duhu. To, in hasken da yake a cikinka duhu ne, duhun ya wuce misali ke nan!
(Luka 16.13)
24“Ba mai iya bauta wa iyayengiji biyu. Ko dai yă ƙi ɗaya, yă ƙaunaci ɗaya, ko kuwa yă yi aminci ga ɗaya, sa’an nan yă rena ɗayan. Ba dama ku bauta wa Allah, ku kuma bauta wa kuɗi gaba ɗaya.”
Kada ku damu
(Luka 12.22-31)
25“Saboda haka, ina gaya muku, kada ku damu game da rayuwarku, game da abin da za ku ci, ko abin da za ku sha; ko kuma game da jikinku, game da abin da za ku sa. Ashe, rai bai fi abinci ba, jiki kuma bai fi tufafi ba? 26Ku dubi tsuntsayen sararin sama mana; ba sa shuki ko girbi ko ajiya a rumbuna, duk da haka, Ubanku na sama yana ciyar da su. Ashe, ba ku fi su daraja nesa ba? 27Wane ne a cikinku ta wurin damuwa zai iya ƙara wa rayuwarsa ko sa’a ɗaya6.27 Ko kuwa a kamu guda ga tsayinsa?
28“Me ya sa kuke damuwa a kan riguna? Ku dubi yadda furannin jeji suke girma mana. Ba sa aiki ko saƙa. 29Duk da haka ina gaya muku ko Solomon cikin dukan darajarsa bai sa kayan adon da ya kai na ko ɗaya a cikinsu ba. 30In haka Allah yake yi wa ciyawar jeji sutura, wadda yau tana nan, gobe kuwa a jefa a cikin wuta, ba zai ma fi yi muku sutura ba, ya ku masu ƙarancin bangaskiya? 31Don haka, kada ku damu, kuna cewa, ‘Me za mu ci?’ Ko, ‘Me za mu sha?’ Ko kuma, ‘Me za mu sa?’ 32Gama marasa sanin Allah suna fama neman dukan waɗannan abubuwa, Ubanku na sama kuwa ya san kuna bukatarsu. 33Da farko dai, ku nemi mulkin Allah da kuma adalcinsa, za a kuwa ba ku dukan waɗannan abubuwa. 34Saboda haka kada ku damu game da gobe, gama gobe zai damu da kansa. Damuwar yau ma ta isa wahala.
Despre milostenie
1Fiți atenți să nu vă îndepliniți dreptatea1 Unele mss redau: milostenia. voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei! Altfel, nu aveți nicio răsplată de la Tatăl vostru Care este în ceruri!
2Astfel dar, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiță înaintea ta, cum fac ipocriții în sinagogi și pe străzi, ca să fie slăviți de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 3Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4pentru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre rugăciune
(Mc. 11:25-26; Lc. 11:2-4)
5Atunci când vă rugați, să nu fiți ca ipocriții, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 6Tu însă, când te rogi, intră în odăița6 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi Lc. 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare. ta, încuie ușa după tine și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7Când vă rugați, să nu repetați la nesfârșit aceleași cuvinte, ca neamurile7 Sau: păgânii., care își închipuie că vor fi ascultate pentru vorbirea lor multă. 8Voi să nu fiți ca ei, pentru că Tatăl vostru știe de ce anume aveți nevoie, mai înainte ca voi să-I cereți.
9Iată deci cum trebuie să vă rugați:
«Tatăl nostru, Care ești în ceruri,
sfințească-se Numele Tău!
10Vie Împărăția Ta,
facă-se voia Ta,
precum în cer, așa și pe pământ!
11Pâinea noastră, cea de toate zilele11 Sau: pentru ziua de astăzi; sau: pentru ziua care vine.,
dă-ne-o nouă astăzi!
12Și iartă-ne datoriile noastre,
precum și noi iertăm datornicilor noștri!
13Și nu ne duce în ispită,13 Cu sensul de: nu ne lăsa să cădem în ispită, având în vedere că Dumnezeu nu ispitește pe nimeni și nici nu poate fi ispitit (vezi Iac. 1:13). Vezi și afirmația lui Isus din Mt. 26:41.
ci scapă-ne de cel rău13 Sau: de rău.!
Căci a Ta este Împărăția
și puterea, și slava, în veci. Amin!»
14Căci, dacă le iertați oamenilor nelegiuirile14-15 Gr.: paraptoma, care literal înseamnă a călca alături., vi le va ierta și vouă Tatăl vostru cel ceresc, 15dar, dacă nu le iertați oamenilor nelegiuirile, nici Tatăl vostru nu vă va ierta nelegiuirile voastre.
Despre post
16Atunci când postiți, nu fiți mohorâți ca ipocriții, căci ei își posomorăsc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 17Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, 18ca să nu le arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre adevăratele comori
(Lc. 11:34-36; 12:33-34; 16:13)
19Nu vă adunați comori pe pământ, unde le distrug moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții, 20ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug, și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21Căci, acolo unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
22Ochiul este candela trupului. Prin urmare, dacă ochiul tău este sănătos22 Termenul se poate referi la focalizarea atenției asupra unui singur lucru, iar în termeni spirituali și în context, la un devotament total față de Dumnezeu (vezi 1 Cron. 29:17, unde, în LXX, este folosit același termen grecesc). Sau, având în vedere contextul: Dacă ești generos., tot trupul tău va fi plin de lumină, 23dar, dacă ochiul tău este rău23 Vezi nota de la 6:22. Sau: dacă ești zgârcit., atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, mare este întunericul acesta!
24Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției24 Gr.: mamonas, un termen aramaic care înseamnă bogăție, avere..
Despre îngrijorări
(Lc. 12:22-31)
25De aceea, vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața25 Lit.: sufletul. voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca! Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu adună în hambare. Și totuși, Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai prețioși decât ele? 27Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la lungimea vieții lui27 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau: măcar un cot la înălțimea lui?!?!
28Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Uitați-vă bine cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc. 29Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! 30Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor!? 31Așadar, să nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Căci Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. 33Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și vi se vor da și toate acestea. 34Nu vă îngrijorați deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Îi este de ajuns zilei necazul ei.
