Ruthu Gũcemania na Boazu
12:1 Ruth 3:1; 1Sam 9:1; Math 1:5Na rĩrĩ, Naomi nĩarĩ na mũndũ wa mbarĩ yao mwena wa mũthuuriwe, kuuma mũhĩrĩga wa Elimeleku, mũndũ warĩ igweta, wetagwo Boazu.
22:2 Alaw 19:9; Kĩam 6:8Nake Ruthu ũcio Mũmoabi akĩĩra Naomi atĩrĩ, “Reke thiĩ mĩgũnda-inĩ ngahaare cairi ĩrĩa ĩtigĩtio;2:2 Atumia a ndigwa, na ciana iria itaarĩ aciari a cio, hamwe na ageni nĩo metĩkĩrĩtio kũhaara ngano ĩrĩa yatigagio (Alaw 19:9; 23:22; Gũcook 24:19). ndĩ thuutha wa mũndũ o wothe ũrĩa ingĩĩtĩkĩrĩka maitho-inĩ make.”
Nake Naomi akĩmwĩra atĩrĩ, “Thiĩ, mwarĩ wakwa.” 3Nĩ ũndũ ũcio akiumagara agĩthiĩ, akĩambĩrĩria kũhaara cairi kũu mĩgũnda-inĩ arĩ thuutha wa arĩa maagethaga. Na gũgĩkinya atĩrĩ, Ruthu ekorire akĩruta wĩra mũgũnda wa Boazu, ũcio warĩ wa mũhĩrĩga wa Elimeleku.
42:4 Luk 1:28; 2Athe 3:16O hĩndĩ ĩyo Boazu agĩkinya oimĩte Bethilehemu, na akĩgeithia acio maagethaga, akĩmeera atĩrĩ, “Jehova aroikara na inyuĩ!”
Nao makĩmũcookeria atĩrĩ, “Jehova arokũrathima!”
5Boazu akĩũria mũrũgamĩrĩri wa acio maagethaga atĩrĩ, “Mũirĩtu ũũrĩa nĩ wa ũ?”
62:6 Ruth 1:22Nake mũrũgamĩrĩri akĩmũcookeria atĩrĩ, “Nĩ Mũmoabi ũrĩa wokire na Naomi kuuma bũrũri wa Moabi . 72:7 Kĩam 37:7; 2Sam 4:5Nake oigire atĩrĩ, ‘Ndagũthaitha ũnjĩtĩkĩrie haare cairi, na nyũnganie ĩrĩa ĩtigĩtio itĩĩa-inĩ ndĩ thuutha wa agethi.’ Nake aathiĩ mũgũnda, na arutĩte wĩra ategũtigithĩria kuuma o rũciinĩ nginya rĩu, tiga o ihinda inini ekũhurũkĩte haarĩa kĩĩruru-inĩ.”
8Nĩ ũndũ ũcio Boazu akĩĩra Ruthu atĩrĩ, “Mwarĩ wakwa, ta thikĩrĩria, ndũgathiĩ kũhaara cairi mũgũnda ũngĩ, na ndũkae kuuma gũkũ. Ikara gũkũ mũrĩ na ndungata ciakwa cia airĩtu. 9Ũrorage mũgũnda ũrĩa arũme aya megũkorwo makĩgetha, na ũtwaranage na airĩtu acio. Nĩndakaania arũme aya matigakũhutie. Na rĩrĩa rĩothe ũngĩnyoota, ũthiĩ ũnyue maaĩ kuuma ndigithũ-inĩ iria arũme aya matahĩrĩire.”
102:10 Kĩam 19:1; Gũcook 15:3Rĩrĩa Ruthu aiguire ũguo, akĩinamĩrĩra, agĩturumithia ũthiũ thĩ. Akiuga atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ gĩatũma njĩtĩkĩrĩke maitho-inĩ maku na wenda kũnjĩka maũndũ mega, ndĩ o mũndũ wa kũngĩ?”
112:11 Ruth 1:14; Ruth 1:16-17Boazu akĩmũcookeria atĩrĩ, “Nĩnjĩĩrĩtwo maũndũ marĩa mothe wĩkĩte nyaciaraguo kuuma hĩndĩ ĩrĩa mũthuuriguo aakuire, na ũrĩa watiganire na thoguo na nyũkwa, o na bũrũri wanyu, ũgĩũka kũrĩ andũ ũtaamenyanĩte nao mbere ĩyo. 122:12 1Sam 24:19; Thab 17:8Jehova arokũrĩha nĩ ũndũ wa ũguo wĩkĩte. Jehova Ngai wa Isiraeli, o ũrĩa wee ũũkĩte kwĩhitha mathagu-inĩ make, arokũrĩha na irĩhi inene.”
13Nake Ruthu akiuga atĩrĩ, “Mwathi wakwa, ndĩrookĩrĩrĩria gwĩtĩkĩrĩka maitho-inĩ maku. Nĩũũhooreretie, na ũkaarĩria ndungata yaku ndeto njega cia tha, o na gũtuĩka niĩ ndirĩ ta ũmwe wa ndungata ciaku cia airĩtu.”
142:14 Kĩam 3:19; Ruth 2:18Hĩndĩ ya kũrĩa irio yakinya, Boazu akĩmwĩra atĩrĩ, “Ũka haha. Oya mũgate ũũtobokie thiki-inĩ ya ndibei.”
Rĩrĩa Ruthu aikarire thĩ na agethi, Boazu akĩmũhe cairi hĩhie. Nake akĩrĩa akĩhũũna, o nginya agĩtigia. 152:15 Kĩam 37:7; Alaw 19:9Na hĩndĩ ĩrĩa ookĩrire akahaare-rĩ, Boazu agĩatha andũ ake akĩmeera atĩrĩ, “O na ahaara kũu itĩĩa-inĩ, mũtikamũtetie. 162:16 Kĩam 37:10O na nĩ kaba mũrutage cairi ĩmwe kuuma itĩĩa-inĩ, mũmĩrekie thĩ nĩ ũndũ wake, mũmũtigĩre nĩguo oke akĩmĩhaaraga, no mũtikamũtetie.” 172:17 Atiir 6:11; Alaw 19:36Nĩ ũndũ ũcio Ruthu akĩhaara kũu mũgũnda ũcio nginya o hwaĩ-inĩ. Agĩcooka akĩhũũra cairi ĩrĩa aahaarĩte, ĩgĩkinyia mũigana wa eba ĩmwe.2:17 nĩ ta kilo 22 182:18 Ruth 2:14Akĩmĩkuua, agĩcooka itũũra-inĩ, nake nyaciarawe akĩona cairi ĩrĩa yothe aahaarĩte. Ruthu agĩcooka akĩmũrutĩra kĩrĩa aatigĩtie aahũũna, akĩmũnengera.
19Nyaciarawe akĩmũũria atĩrĩ, “Ũmũthĩ uuma kũhaara kũ? Uuma kũruta wĩra kũ? Kũrathimwo nĩ mũndũ ũcio ũkũmenyire, agwĩka maũndũ mega!”
Nake Ruthu akĩhe nyaciarawe ũhoro ũkoniĩ mwene mũgũnda ũcio aatindĩte akĩruta wĩra, akiuga atĩrĩ, “Mwene mũgũnda ũcio ngũrutaga wĩra gwake ũmũthĩ-rĩ, etagwo Boazu.”
202:20 Atiir 17:2; Kĩam 11:31Naomi akĩĩra mũtumia ũcio wa mũriũ atĩrĩ, “Jehova aromũrathima! We ndatigĩte gwĩka maũndũ ma ũtugi kũrĩ arĩa me muoyo, o na arĩa makuĩte.” Ningĩ Naomi akĩĩra Ruthu atĩrĩ, “Mũndũ ũcio nĩ wa mbarĩ iitũ; o na nĩ ũmwe wa arĩa mangĩtũmenyerera.”2:20 Mũmenyereri aakoragwo arĩ mũndũ wa nyũmba ya mũthuuri ũcio ũkuĩte (Gũcook 25:5-10).
21Nake Ruthu ũcio Mũmoabi akiuga atĩrĩ, “O na anjĩĩrire atĩrĩ, ‘Ikara na aruti akwa a wĩra o nginya marĩkie kũgetha cairi yakwa yothe.’ ”
22Naomi akĩĩra Ruthu ũcio mũtumia wa mũriũ atĩrĩ, “Ũndũ ũcio wa gũtwarana na airĩtu ake nĩũgũtuĩka mwega harĩwe, wee mwarĩ wakwa, tondũ mũgũnda-inĩ wa mũndũ ũngĩ wahota kũgerwo ngero.”
232:23 Thaam 9:31; Kĩam 30:14Nĩ ũndũ ũcio Ruthu agĩikara hakuhĩ na ndungata cia airĩtu cia Boazu akĩhaaraga nginya magetha ma cairi na ma ngano magĩthira. Nake agĩtũũra na nyaciarawe.
Rut îl întâlnește pe Boaz
1Naomi avea o rudă din partea soțului ei, un bărbat cu renume din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.
2Moabita Rut i‑a zis lui Naomi:
– Dă‑mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia în ochii căruia voi găsi bunăvoință.2 Cf. Lev. 19:9; 23:22; Deut. 24:19.
Ea i‑a răspuns:
– Du‑te, fiica mea.
3Ea s‑a dus și, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S‑a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.
4Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem și le‑a zis secerătorilor:
– Domnul să fie cu voi!
Ei i‑au răspuns:
– Domnul să te binecuvânteze.
5Apoi l‑a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:
– A cui este tânăra aceasta?
6Slujitorul care supraveghea secerătorii i‑a răspuns:
– Aceasta este tânăra moabită care s‑a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. 7Ea mi‑a zis: „Te rog, dă‑mi voie să culeg și să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Și de azi dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s‑a odihnit decât pentru puțin timp, în adăpost.7 Lit.: în casă.
8Boaz i‑a zis lui Rut:
– Ascultă‑mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor și să nu pleci de aici. Ține‑te după slujnicele mele. 9Uită‑te unde vor secera pe ogor și du‑te după ele. Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ți‑e sete, poți să mergi la vase și să bei din ceea ce au scos slujitorii.
10Atunci ea s‑a aruncat cu fața la pământ, s‑a închinat și i‑a zis:
– Cum de am găsit bunăvoință înaintea ta10, 13 Lit.: în ochii tăi., ca să mă iei în seamă pe mine, o străină10 Sau: una care nu sunt de băgat în seamă.?
11Boaz a răspuns:
– Mi s‑a spus tot ce‑ai făcut pentru soacra ta după moartea soțului tău, cum ai părăsit pe tatăl tău și pe mama ta și țara în care te‑ai născut, ca să vii la un popor pe care nu‑l cunoșteai dinainte. 12Domnul să‑ți răsplătească fapta și răsplata să‑ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăpostești!
13Ea a zis:
– Să găsesc bunăvoință înaintea ta și pe mai departe, stăpânul meu, căci tu m‑ai mângâiat și i‑ai vorbit roabei tale pe placul inimii ei, deși eu nu sunt nici măcar ca una dintre roabele tale.
14La ora mesei, Boaz i‑a zis lui Rut:
– Apropie‑te, mănâncă din pâine și înmoaie‑ți bucata în oțet.
Ea s‑a așezat lângă secerători, iar el a servit‑o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s‑a săturat și i‑a mai și rămas.
15Apoi, când ea s‑a ridicat să mai culeagă, Boaz le‑a poruncit slujitorilor săi, zicând:
– Lăsați‑o să culeagă chiar și dintre snopi, fără s‑o umiliți. 16Ba chiar scoateți‑i spice din snopi și aruncați‑i‑le pe jos, ca să le poată culege și n‑o dojeniți.
17Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules și a strâns17 Lit.: și a fost. aproape o efă17 O efă măsura aproximativ 22 l. de orz. 18A luat ceea ce strânsese și s‑a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i‑a dat lui Naomi și ceea ce‑i rămăsese după ce se săturase la masă.
19Atunci soacra ei a întrebat‑o:
– Unde ai cules astăzi și unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te‑a luat în seamă!
Rut i‑a istorisit soacrei sale la cine a lucrat și i‑a zis:
– Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.
20Naomi i‑a zis nurorii sale:
– Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care20 Din punct de vedere gramatical referentul poate fi și Boaz. nu Și‑a părăsit îndurarea20 Vezi nota de la 1:8. față de noi, cei vii, și față de cei ce au murit!
Apoi Naomi i‑a zis:
– Bărbatul acesta este ruda noastră, dintre cei cu drept de răscumpărare20 Ebr.: goel (rudă cu drept de răscumpărare). Ruda cu drept de răscumpărare avea obligația, prin Lege, de a‑și proteja rudele aflate în nevoie: (1) de a ridica un urmaș fratelui său, dacă acesta a murit fără a lăsa urmași – primul fiu născut moștenea numele și averea fratelui defunct (Deut. 25:5-10); (2) de a răscumpăra pământul pe care o rudă mai săracă l‑a vândut în afara familiei (Lev. 25:25-28); (3) de a răscumpăra o rudă care s‑a vândut ca sclavă, din cauza sărăciei (Lev. 25:47-49); (4) de a răzbuna uciderea unei rude (Num. 35:19-21). asupra noastră.
21Moabita Rut i‑a zis:
– El mi‑a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor termina tot ce au de secerat.“
22Naomi i‑a răspuns nurorii sale Rut:
– Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui și să nu dea alții peste tine pe un alt ogor.
23Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz și a cules până când s‑a încheiat seceratul orzului și al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.
