Jesũ Kwaria na Mũtumia Mũsamaria
14:1 Joh 3:22, 26Afarisai nĩmaiguire atĩ Jesũ nĩagĩĩaga na arutwo aingĩ gũkĩra Johana na akamabatithia, 2o na gũtuĩka, ti Jesũ wabatithanagia, no nĩ arutwo ake. 34:3 Luk 7:13; Joh 3:22Hĩndĩ ĩrĩa Mwathani aamenyire ũhoro ũcio, akiuma Judea na agĩcooka Galili o rĩngĩ.
44:4 Math 10:5Na rĩrĩ, no nginya angĩatuĩkanĩirie bũrũri wa Samaria. 54:5 Kĩam 33:19; Josh 24:32Nĩ ũndũ ũcio, agĩkinya itũũra rĩarĩ Samaria rĩetagwo Sukaru, hakuhĩ na gĩthaka kĩrĩa Jakubu aaheete mũriũ Jusufu. 6Nakĩo gĩthima kĩa Jakubu nĩkuo kĩarĩ, nake Jesũ, tondũ wa kũnoga nĩ rũgendo, agĩikara thĩ hau gĩthima-inĩ. Na kwarĩ ta thaa thita.
7Na rĩrĩa mũtumia ũmwe Mũsamaria okire gũtaha maaĩ-rĩ, Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “No ũũhe maaĩ ma kũnyua?” 8(Hĩndĩ ĩyo arutwo ake nĩmathiĩte kũgũra irio itũũra-inĩ.)
9Nake mũtumia ũcio Mũsamaria akĩmwĩra atĩrĩ, “Wee ũrĩ Mũyahudi na niĩ ndĩ mũtumia Mũsamaria. Ũngĩkĩĩhooya gĩa kũnyua atĩa?” (Nĩgũkorwo Ayahudi matirĩ ngwatanĩro na Asamaria.)
104:10 Isa 44:3; Jer 2:13; Kũg 7:17Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Korwo nĩũũĩ kĩheo kĩa Ngai na ũkamenya nũũ ũrakũhooya maaĩ ma kũnyua, wee nĩwe ũngĩamũhooya nake nĩangĩakũhe maaĩ ma muoyo.”
11Nake mũtumia ũcio akĩmwĩra atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, ndũrĩ na kĩndũ gĩa gũtaha maaĩ nakĩo, na gĩthima gĩkĩ nĩ kĩriku. Ũngĩkĩruta kũ maaĩ macio ma muoyo? 124:12 Joh 4:6Anga ũkĩrĩ mũnene gũkĩra ithe witũ Jakubu ũrĩa watũheire gĩthima gĩkĩ, na we mwene aatũũrĩte anyuuaga maaĩ kuuma kĩo o hamwe na ariũ ake na ndũũru ciake cia mbũri na cia ngʼombe?”
13Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mũndũ o wothe ũnyuuaga maaĩ maya nĩanyootaga rĩngĩ, 144:14 Joh 6:35; Isa 12:3no ũrĩa wothe ũkũnyua maaĩ marĩa ngaamũhe ndarĩ hĩndĩ akaanyoota. Ti-itherũ, maaĩ marĩa ngũmũhe megũtuĩka gĩthima kĩa maaĩ thĩinĩ wake, gĩtherũkage muoyo wa tene na tene.”
154:15 Joh 6:34Nake mũtumia ũcio akĩmwĩra atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, he maaĩ macio nĩguo ndikananyoote rĩngĩ, na ndige gũũkaga haha gũtaha maaĩ.”
16Nake akĩmwĩra atĩrĩ, “Thiĩ wĩte mũthuuriguo mũũke nake.”
17Nake mũtumia ũcio akĩmũcookeria atĩrĩ, “Niĩ ndirĩ na mũthuuri.”
Nake Jesũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩ waria ma rĩrĩa woiga atĩ ndũrĩ na mũthuuri. 18Ũhoro wa ma nĩ atĩ ũkoretwo ũrĩ na athuuri atano, na mũndũ mũrũme ũrĩa ũrĩ nake rĩu ti mũthuuriguo.4:18 Ayahudi moigaga atĩ mũtumia nĩangĩateirwo nĩ athuuri eerĩ kana atatũ, no angĩakĩririe hau onekaga arĩ mũndũ mwĩhia biũ. Ũguo woiga nĩ ũhoro wa ma.”
194:19 Math 21:11Nake mũtumia ũcio akĩmwĩra atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, nĩndĩrona atĩ wee ũrĩ mũnabii. 20Maithe maitũ maahooyagĩra Ngai kĩrĩma-inĩ gĩkĩ, no inyuĩ Ayahudi muugaga atĩ Jerusalemu nokuo kũndũ kũrĩa twagĩrĩirwo nĩkũhooyagĩra Ngai.”
214:21 Mal 1:11; 1Tim 2:8Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Mũtumia ũyũ, njĩtĩkia, kũrĩ ihinda rĩroka rĩrĩa mũtakaahooyagĩra Baba kĩrĩma-inĩ gĩkĩ o na kana Jerusalemu. 224:22 2Ath 17:28-41; Isa 2:3; Arom 9:4-5Inyuĩ Asamaria mũhooyaga kĩrĩa mũtooĩ; no ithuĩ tũhooyaga kĩrĩa tũũĩ, nĩgũkorwo ũhonokio uumĩte kũrĩ Ayahudi.4:22 Asamaria maarĩ na maandĩko ma mabuku o marĩa matano ma Musa, na matiametĩkĩtie mothe. Meetĩkĩtie Mesia, we Mũhonokia, akoima kũrĩ Ayahudi. 234:23 Joh 5:25; Afil 3:3No ihinda nĩrĩroka na rĩu nĩrĩkinyu, rĩrĩa arĩa mahooyaga na ma makaahooyaga Baba na roho, na mamũhooyage na ma, nĩgũkorwo nĩ andũ ta acio Baba acaragia a kũmũhooyaga. 244:24 Afil 3:3Ngai nĩ roho, nao arĩa mamũhooyaga no nginya mamũhooyage na roho, na mamũhooyage na ma.”
254:25 Math 1:16; Joh 1:41Nake mũtumia ũcio akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩnjũũĩ atĩ Mesia” (ũrĩa wĩtagwo Kristũ) “nĩarooka. Hĩndĩ ĩrĩa agooka nĩagatũtaarĩria maũndũ mothe.”
264:26 Joh 8:24Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Niĩ ndĩrakwarĩria nĩ niĩ we.”
Arutwo Gũcooka harĩ Jesũ
274:27 Joh 4:8O ihinda-inĩ rĩu arutwo ake magĩũka, na makĩgega maakora akĩaranĩria na mũtumia. No gũtirĩ o na ũmwe woririe atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ ũrenda?” kana akĩũria, “Ũraaranĩria nake nĩkĩ?”
28O hĩndĩ ĩyo mũtumia ũcio agĩtiga ndigithũ yake ya maaĩ, agĩcooka itũũra-inĩ, akĩĩra andũ atĩrĩ, 294:29 Joh 4:17-18; Joh 7:26, 31“Ũkai, mũkone mũndũ wanjĩĩra maũndũ marĩa mothe ndaaneka. Ũcio no akorwo nĩwe Kristũ?” 30Nao makiuma kũu itũũra-inĩ, magĩthiĩ harĩa Jesũ aarĩ.
31Mũira wa makinye, arutwo ake makĩmũringĩrĩria makĩmwĩra atĩrĩ, “Rabii, rĩa irio.”
32Nowe akĩmeera atĩrĩ, “Ndĩ na irio cia kũrĩa, iria mũtarĩ ũndũ wacio mũũĩ.”
33Nao arutwo ake makĩũrania atĩrĩ, “Kaĩ hihi harĩ mũndũ ũmũreheire irio?”
344:34 Math 26:39; Joh 19:30Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Irio ciakwa nĩ gwĩka wendi wa ũrĩa wandũmire na kũrĩĩkia wĩra wake. 354:35 Math 9:37; Luk 10:2Githĩ mũtiugaga atĩ, ‘Nĩ mĩeri ĩna ĩtigarĩte magetha makinye’? Ngũmwĩra atĩrĩ, hingũrai maitho manyu muone mĩgũnda! Magetha nĩmakinyu. 364:36 Arom 1:13; Math 25:46O na rĩu mũgethi nĩagĩĩaga na mũcaara wake, o na nĩagethaga magetha ma muoyo wa tene na tene, nĩgeetha mũhaandi na mũgethi makenanĩre hamwe. 374:37 Ayub 31:8Amu nĩ ũhoro wa ma ũrĩa uugaga atĩ, ‘Ũmwe ahaandaga, nake ũngĩ akagetha.’ 38Niĩ ndaamũtũmire mũkagethe kĩrĩa mũtarutĩire wĩra. Angĩ nĩo marutĩte wĩra mũritũ, na inyuĩ mũkagetha uumithio wa wĩra wao.”
Asamaria Aingĩ Gwĩtĩkia
394:39 Joh 4:29Nao Asamaria aingĩ kuuma itũũra rĩu makĩmwĩtĩkia nĩ ũndũ wa ũira wa mũtumia ũcio, tondũ nĩameerire atĩrĩ, “Nĩanjĩĩrire maũndũ marĩa mothe ndaneeka.” 40Nĩ ũndũ ũcio, hĩndĩ ĩrĩa Asamaria mokire kũrĩ Jesũ, makĩmũringĩrĩria aikaranie nao, nake agĩikara mĩthenya ĩĩrĩ. 41Na tondũ wa ciugo ciake, andũ angĩ aingĩ magĩĩtĩkia.
424:42 Luk 2:11Magĩkĩĩra mũtumia ũcio atĩrĩ, “Ithuĩ tũtiretĩkia no ũndũ wa ũrĩa ũratwĩrire; rĩu nĩtwĩiguĩrĩire ithuĩ ene na tũkamenya atĩ mũndũ ũyũ ti-itherũ nĩwe Mũhonokia wa kĩrĩndĩ.”
Jesũ Kũhonia Mwana wa Mũnene
43Thuutha wa mĩthenya ĩyo ĩĩrĩ, akiumagara agĩthiĩ Galili. 444:44 Math 13:57(Amu Jesũ we mwene nĩoigĩte atĩ mũnabii ndatĩĩagwo bũrũri-inĩ wake mwene.) 454:45 Joh 2:23Rĩrĩa aakinyire Galili, andũ a Galili makĩmũnyiita ũgeni. Nĩmonete ũrĩa wothe ekĩte Jerusalemu hĩndĩ ya Gĩathĩ gĩa Bathaka, nĩgũkorwo o nao maarĩ kuo.
464:46 Joh 2:1-11O rĩngĩ agĩceera Kana ya Galili, kũrĩa aagarũrĩte maaĩ magatuĩka ndibei. Na kũu Kaperinaumu nĩ kwarĩ na mũndũ ũmwe mũnene warĩ na mũriũ mũrũaru. 47Rĩrĩa mũndũ ũcio aaiguire atĩ Jesũ nĩoimĩte Judea agooka Galili, agĩthiĩ kũrĩ we, akĩmũthaitha athiĩ akahonie mũriũ, ũrĩa warĩ hakuhĩ gũkua.
484:48 Dan 4:2-3; Atũm 2:43Jesũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Inyuĩ mũtangĩona ciama na morirũ, mũtingĩtĩkia.”
49Nake mũnene ũcio akĩmwĩra atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, nĩtũikũrũke mwana wakwa atanakua.”
50Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Inũka. Mũrũguo nĩekũhona.”
Mũndũ ũcio agĩĩtĩkia ũguo Jesũ aamwĩrire, na akĩinũka. 51Naarĩ njĩra akĩinũka, ndungata ciake ikĩmũtũnga na ndũmĩrĩri atĩ mũrũwe arĩ o muoyo. 52Rĩrĩa aamooririe nĩ ta thaa ciigana mũriũ aambĩrĩirie kũigua wega, makĩmwĩra atĩrĩ, “Ira thaa mũgwanja nĩguo araahonire.”
534:53 Atũm 11:14Nake ithe akĩmenya atĩ thaa icio nocio Jesũ aramwĩrĩte atĩrĩ, “Mũrũguo nĩekũhona.” Nĩ ũndũ ũcio we na nyũmba yake yothe magĩĩtĩkia.
544:54 Joh 2:11Gĩkĩ nĩkĩo kĩarĩ kĩama gĩa keerĩ kĩrĩa Jesũ aaringire kũu Galili, oimĩte Judea.
Isus și femeia samariteancă
1Când a aflat Isus1 Multe mss conțin: Domnul. că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan – 2cu toate că nu Isus Însuși boteza, ci ucenicii Lui – 3a părăsit Iudeea și S‑a întors iarăși în Galileea. 4Însă trebuia să treacă prin Samaria. 5Prin urmare, a ajuns într‑o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i‑l dăduse fiului său Iosif. 6Acolo era o fântână a lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S‑a așezat la fântână6 Lit.: pe fântână. Este posibil ca fântâna respectivă să fi fost înconjurată de un zid scund. Vezi însă și P66 (Papirusul Bodmer, cca. 200 d.Cr.): pe pământ.. Era cam pe la ceasul al șaselea6 Ora 12:00..
7O femeie din Samaria a venit să scoată apă.
Isus i‑a zis:
– Dă‑Mi să beau!
8Ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.
9Femeia samariteancă I‑a zis:
– Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?!
(Căci iudeii n‑au legături cu samaritenii.)9 Sau: (Căci iudeii nu folosesc vase folosite de samariteni.) Iudeii îi considerau pe samariteni necurați din punct de vedere ceremonial, considerând că folosirea unui vas care a fost atins de un samaritean îi va face și pe ei necurați. Samaritenii erau o populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană (722 î.Cr.) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni (2 Regi 17:24).
10Isus a răspuns și i‑a zis:
– Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel Ce‑ți zice: „Dă‑Mi să beau!“, tu însăți I‑ai fi cerut, și El ți‑ar fi dat apă vie10 Sau: apă curgătoare. Este unul din dubletele de sens intenționate de Ioan, la fel ca pneuma (vânt/duh) și anagenesis (naștere din nou/naștere de sus). Inițial femeia a crezut că este vorba despre o sursă de apă proaspătă, nu de un beneficiu spiritual. Lucrurile i se clarifică ulterior, după conversația cu Isus.!
11Femeia I‑a zis:
– Domnule11 Sau: Doamne. Gr.: kurios, care poate însemna atât Doamne, cât și Domnule. În contextul de față s‑a optat pentru traducerea cu Domnule deoarece, după toate probabilitățile, mulțimile nu ajunseseră încă să‑L recunoască pe Isus ca Domn., n‑ai găleată, iar puțul este adânc. De unde ai deci această apă vie?! 12Ești Tu mai mare decât strămoșul12, 20 Lit.: tatăl. nostru Iacov, care ne‑a dat puțul acesta din care a băut atât el, cât și fiii și turmele lui?
13Isus a răspuns și i‑a zis:
– Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăși sete. 14Dar celui ce bea din apa pe care i‑o voi da Eu, în veci nu‑i va mai fi sete, ci apa pe care i‑o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, țâșnind spre viața veșnică.
15Femeia I‑a zis:
– Domnule, dă‑mi și mie această apă, ca să nu‑mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot!
16El i‑a zis:
– Du‑te, cheamă‑l pe bărbatul tău și vino aici!
17Femeia a răspuns și I‑a zis:
– N‑am bărbat!
Isus i‑a zis:
– Ai spus bine: „N‑am bărbat!“, 18pentru că cinci bărbați ai avut, iar cel pe care‑l ai acum nu‑ți este bărbat. Este adevărat ceea ce ai spus.
19Femeia I‑a zis:
– Domnule, văd că Tu ești profet! 20Strămoșii noștri s‑au închinat pe muntele acesta20 Muntele Garizim, unde samaritenii au ridicat un templu în sec. al IV‑lea î.Cr. Acest templu a fost distrus de către Ioan Hyrcanus în anul 128 î.Cr., iar voi spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.
21Isus i‑a răspuns:
– Crede‑Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veți mai închina Tatălui nici pe muntele acesta și nici în Ierusalim. 22Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. 23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători I se vor închina Tatălui în duh și în adevăr. Căci astfel de închinători caută Tatăl. 24Dumnezeu este duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh24 Sau: în Duh. și în adevăr.
25Femeia I‑a zis:
– Știu că vine Mesia (Căruia I se zice Cristos). Când va veni El, ne va înștiința despre toate lucrurile.
26Isus i‑a zis:
– Eu, Cel Care‑ți vorbește, sunt Acela.
27Chiar atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși, niciunul n‑a întrebat: „Ce cauți27 Vezi v. 23 pentru a înțelege mai bine sensul acestei întrebări.?“ sau „De ce vorbești cu ea?“ 28Femeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate și le‑a zis oamenilor: 29„Veniți să vedeți un Om Care mi‑a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“ 30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.
31Între timp, ucenicii Îl rugau:
– Rabbi31 Vezi nota de la 1:38., mănâncă!
32Dar El le‑a zis:
– Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu știți.
33Drept urmare, ucenicii și‑au zis unii altora: „Nu cumva I‑a adus cineva de mâncare?“
34Isus le‑a zis:
– Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M‑a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceți voi că mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, Eu vă spun, ridicați‑vă ochii și priviți ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriș! Chiar acum, 36cel35-36 Sau: gata pentru seceriș chiar acum! 36 Cel. ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viață veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună. 37Căci în această privință este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“ 38Eu v‑am trimis să secerați acolo unde nu voi v‑ați ostenit; alții s‑au ostenit, iar voi ați intrat în osteneala lor.
39Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El datorită cuvintelor femeii, care mărturisea: „Mi‑a spus tot ce‑am făcut!“ 40Așadar, când samaritenii au venit la El, L‑au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41Mult mai mulți au crezut apoi datorită cuvintelor Lui 42și‑i ziceau femeii: „Acum nu mai credem datorită spuselor tale, căci am auzit noi înșine și știm că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“
Vindecarea fiului unui slujbaș al regelui
43După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea. 44Căci Isus Însuși mărturisise că un profet nu are parte de cinste în patria lui. 45Când a ajuns în Galileea, galileenii L‑au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare.
46Atunci a venit din nou în Cana Galileei, unde prefăcuse apa în vin.46 Lit.: unde făcuse apa vin. Era acolo un slujbaș al regelui46 Probabil al tetrarhului Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor., al cărui fiu era bolnav în Capernaum. 47Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s‑a dus la El și L‑a rugat să vină și să‑i vindece fiul, căci era pe moarte.
48Isus i‑a zis:
– Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu credeți!
49Slujbașul regelui I‑a zis:
– Doamne, coboară‑Te acasă la mine până nu moare copilașul meu!
50Isus i‑a răspuns:
– Du‑te; fiul tău trăiește.
Omul a crezut cuvintele pe care i le‑a spus Isus și a plecat. 51În timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l‑au întâmpinat și i‑au zis că fiul lui trăiește! 52Atunci el i‑a întrebat de ceasul în care începuse să‑i fie mai bine. Ei i‑au răspuns: „Ieri la ceasul al șaptelea52 Ora 13:00. l‑a lăsat febra.“ 53Tatăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăiește.“ Și a crezut el și toată casa lui.
54Acesta a fost al doilea semn pe care l‑a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.
