Lucas 8 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Lucas 8:1-56

Parábola del sembrador

8:4-15Mt 13:2-23; Mr 4:1-20

1Después de esto, Jesús estuvo recorriendo los pueblos y las aldeas, proclamando las buenas noticias del reino de Dios. Lo acompañaban los doce 2y también algunas mujeres que habían sido sanadas de espíritus malignos y de enfermedades: María, a la que llamaban Magdalena y de la que habían salido siete demonios; 3Juana, esposa de Cuza, el administrador de Herodes; Susana y muchas más que los ayudaban con sus propios recursos.

4De cada pueblo salía gente para ver a Jesús y cuando se reunió una gran multitud, él contó esta parábola: 5«Un sembrador salió a sembrar. Al esparcir las semillas, una parte cayó junto al camino; fue pisoteada y los pájaros se la comieron. 6Otra parte cayó sobre las piedras y cuando brotó, las plantas se secaron por falta de humedad. 7Otra parte cayó entre espinos que, al crecer junto con las semillas, ahogaron las plantas. 8Pero otra parte cayó en buen terreno; así que brotó y produjo una cosecha del ciento por uno».

Dicho esto, exclamó: «El que tenga oídos para oír, que oiga».

9Sus discípulos preguntaron cuál era el significado de esta parábola. 10Jesús respondió:

«A ustedes se les ha concedido conocer los misterios del reino de Dios; pero a los demás se les habla por medio de parábolas para que

»“aunque miren, no vean;

aunque oigan, no entiendan”.8:10 Is 6:9.

11»Este es el significado de la parábola: La semilla es la palabra de Dios. 12Los que están junto al camino son los que oyen, pero luego viene el diablo y les quita la palabra del corazón, no sea que crean y se salven. 13Los que están sobre las piedras son los que reciben la palabra con alegría cuando la oyen, pero no tienen raíz. Estos creen por algún tiempo, pero se apartan cuando llega la prueba. 14La parte que cayó entre espinos son los que oyen, pero los ahogan las preocupaciones, las riquezas y los placeres de esta vida, y no maduran. 15Pero la parte que cayó en buen terreno son los que oyen la palabra con corazón noble y bueno, la retienen y, como perseveran, producen una buena cosecha.

Una lámpara en una repisa

16»Nadie enciende una lámpara para después cubrirla con una vasija o ponerla debajo de la cama, sino para ponerla en un candelero, a fin de que los que entren tengan luz. 17Porque no hay nada escondido que no llegue a descubrirse ni nada oculto que no llegue a conocerse públicamente. 18Por lo tanto, pongan mucha atención. Al que tiene se le dará más; al que no tiene hasta lo que cree tener se le quitará».

La madre y los hermanos de Jesús

8:19-21Mt 12:46-50; Mr 3:31-35

19La madre y los hermanos de Jesús fueron a verlo, pero, como había mucha gente, no lograban acercársele.

20—Tu madre y tus hermanos están afuera y quieren verte —le avisaron.

21Pero él contestó:

—Mi madre y mis hermanos son los que oyen la palabra de Dios y la ponen en práctica.

Jesús calma la tormenta

8:22-25Mt 8:23-27; Mr 4:36-41

22Un día subió Jesús con sus discípulos a una barca.

—Crucemos al otro lado del lago —dijo.

Así que partieron, 23y mientras navegaban, él se durmió. Entonces se desató una tormenta sobre el lago, de modo que la barca comenzó a inundarse y corrían gran peligro.

24Los discípulos fueron a despertarlo.

—¡Maestro, Maestro, nos vamos a ahogar! —gritaron.

Él se levantó y reprendió al viento y a las olas; la tormenta se apaciguó y todo quedó tranquilo.

25—¿Dónde está la fe de ustedes? —preguntó a sus discípulos.

Con temor y asombro ellos se decían unos a otros: «¿Quién es este que manda aun a los vientos y al agua, y le obedecen?».

Liberación de un endemoniado

8:26-37Mt 8:28-34

8:26-39Mr 5:1-20

26Navegaron hasta la región de los gerasenos,8:26 gerasenos. Var. gadarenos; otra var. gergesenos; también en v. 37. que está al otro lado del lago, frente a Galilea. 27Al desembarcar Jesús, un endemoniado que venía del pueblo salió a su encuentro. Hacía mucho tiempo que este hombre no se vestía; tampoco vivía en una casa, sino en los sepulcros. 28Cuando vio a Jesús, dio un grito y se arrojó a sus pies. Entonces exclamó con fuerza:

—¿Por qué te entrometes, Jesús, Hijo del Dios Altísimo? ¡Te ruego que no me atormentes!

29Es que Jesús había ordenado al espíritu maligno que saliera del hombre. Se había apoderado de él muchas veces y, aunque le sujetaban los pies y las manos con cadenas y lo mantenían bajo custodia, rompía las cadenas y el demonio lo arrastraba a lugares solitarios.

30—¿Cómo te llamas? —le preguntó Jesús.

—Legión —respondió, ya que habían entrado en él muchos demonios.

31Y estos suplicaban a Jesús que no los mandara al abismo. 32En una colina estaba alimentándose una manada de muchos cerdos. Entonces los demonios rogaron a Jesús que los dejara entrar en ellos. Así que él les dio permiso. 33Cuando los demonios salieron del hombre, entraron en los cerdos; entonces la manada se precipitó al lago por el despeñadero y se ahogó.

34Al ver lo sucedido, los que cuidaban los cerdos huyeron y avisaron en el pueblo y por los campos, 35por lo que la gente salió a ver lo que había pasado. Llegaron adonde estaba Jesús y encontraron, sentado a sus pies, al hombre de quien habían salido los demonios. Cuando lo vieron vestido y en su sano juicio, tuvieron miedo. 36Los que habían presenciado estas cosas contaron a la gente cómo el endemoniado había sido sanado. 37Entonces toda la gente de la región de los gerasenos pidió a Jesús que se fuera de allí, porque les había entrado mucho miedo. Así que él subió a la barca para irse.

38Ahora bien, el hombre de quien habían salido los demonios rogaba que le permitiera acompañarlo, pero Jesús lo despidió y dijo:

39—Vuelve a tu casa y cuenta todo lo que Dios ha hecho por ti.

Así que el hombre se fue y proclamó por todo el pueblo lo mucho que Jesús había hecho por él.

Una niña muerta y una mujer enferma

8:40-56Mt 9:18-26; Mr 5:22-43

40Cuando Jesús regresó, la multitud se alegró de verlo, pues todos estaban esperándolo. 41En esto llegó un hombre llamado Jairo, que era jefe de la sinagoga. Se arrojó a los pies de Jesús y le suplicó que fuera a su casa 42porque su única hija, de unos doce años, estaba muriendo.

Jesús se puso en camino y las multitudes se agolpaban sobre él. 43Había entre la gente una mujer que hacía doce años padecía de hemorragias,8:43 hemorragias. Var. hemorragias y que había gastado en médicos todo lo que tenía. sin que nadie pudiera sanarla. Había gastado todo lo que tenía en médicos. 44Ella se le acercó por detrás, tocó el borde de su manto y al instante cesó su hemorragia.

45—¿Quién me ha tocado? —preguntó Jesús.

Como todos negaban haberlo tocado, Pedro le dijo:

—Maestro, son multitudes las que te aprietan y te oprimen.

46—No, alguien me ha tocado —respondió Jesús—; yo sé que de mí ha salido poder.

47La mujer, al ver que no podía pasar inadvertida, se acercó temblando y se arrojó a sus pies. En presencia de toda la gente, contó por qué lo había tocado y cómo había sido sanada al instante.

48—¡Hija, tu fe te ha sanado! —dijo Jesús—. Vete en paz.

49Todavía estaba hablando Jesús cuando alguien llegó de la casa de Jairo, jefe de la sinagoga, para decirle:

—Tu hija ha muerto. No molestes más al Maestro.

50Al oír esto, Jesús dijo a Jairo:

—No tengas miedo; nada más cree y ella será sanada.

51Cuando llegó a la casa de Jairo, no dejó que nadie entrara con él, excepto Pedro, Juan y Santiago, y también el padre y la madre de la niña. 52Todos estaban llorando muy afligidos por ella.

—Dejen de llorar —dijo Jesús—. No está muerta, sino dormida.

53Entonces ellos empezaron a burlarse de él porque sabían que estaba muerta. 54Pero él la tomó de la mano y dijo:

—¡Niña, levántate!

55Ella recobró la vida8:55 Recobró la vida. Lit. Y volvió el espíritu de ella. y al instante se levantó. Jesús mandó a darle de comer. 56Los padres se quedaron atónitos, pero él les advirtió que no contaran a nadie lo que había sucedido.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 8:1-56

Tarpuj runahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 13:1-15, 18-23; Mar 4:1-20)

1Chai qʼuipami, Jesusca Paipaj chunga ishqui yachacujcunandij tucui pueblocunatapish, muyundij llajtacunatapish, Dios mandacun alli huillaita huillashpa puricurca. 2Shinallataj millai espiritucunata Jesús llujshichishca huarmicunapish, ungüicunamanta alliyachishca huarmicunapish caicunami Paihuan puricurcacuna: Canchis supaicunata llujshichishca, Magdalamanta María, 3Herodespaj huasipi mandaj Chuzapaj huarmi Juana, Susana, shujtaj achca huarmicunapishmi, imalla charishcacunahuan Jesusta servircacuna.

4Jesusca, tucui pueblocunamanta Paipajman shamushpa tandanacuj achca gentecunamanmi, yuyachij cai parlocunahuan cashna yachachirca: 5«Tarpuj runami muyuta tarpunaman llujshirca. Muyuta pai shitacujpica, huaquin muyuca ñanpimi urmarca. Ñanpi urmashca muyucunaca maijanca sarurircami, maijantaca jahuata purij pajarocunami pallarca. 6Cutin maijan muyuca, rumilla allpapi urmashpami, utca huiñarca. Utca huiñashpapish, nuyushca allpa illajpi chaquirircallami. 7Cutin maijan muyuca, casha chaupipimi urmarca. Chai muyu huiñajpica, cashapish tandalla huiñashpa llapishpa huañuchircallami. 8Cutin maijan muyuca, alli allpapimi urmarca. Chaica alli huiñashpami, cada muyumanta patsajta pʼucurca» nircami.

Chaicunata nishca qʼuipaca, Jesusca caparishpami: «Uyangapaj rinrinta charijca, uyaichigari» nirca.

9Chashna niipica, Jesuspaj yachacujcunami:

—Yuyachij cai parloca, ¿imatataj nisha nin?— nishpa tapurcacuna.

10Chaimantami cashna nirca: «Cancunamanca jahua pacha Diosmi, Pai mandacun ima shina cashcata ricuchishca. Ashtahuanpish caishujcunamanca ricushpapish mana ricushca shinallataj saquirichun, mashnata uyashpapish ama yuyaita japichunmi yuyachij parlocunallahuan huillani.

11Cai yuyachij parloca, caitami nisha nin: Muyuca Diospaj Shimimi. 12Ñanpi urmaj muyuca, uyajcunami. Paicuna uyashca huasha ama quishpirichunmi, diablo shamushpaca, uyashcata ama crichun cungachin. 13Rumilla allpapi urmaj muyuca, Diospaj Shimita cushijlla chasquijcunami. Chashna chasquishpapish uchilla sapiyuj yura shina cashpami, ashacama caticushpapish, llaquicuna shamujpica saquirinllacuna. 14Casha chaupipi urmaj muyuca, alli huillaita uyajcunami. Uyashpa rishca huashaca, imata pajtana yuyaicuna, achcata charijyana munaicunapish, cai causaillapi aichata cushichinapish atijpica, ima granota mana pʼucuj shinallatajmi saquirincuna. 15Ashtahuanpish alli allpapi urmaj muyucunaca, Diospaj Shimita alli shunguhuan, caźusha nishpataj uyashpa huaquichijcunami. Paicunaca ima shamujpipish manataj saquirishpami, alli granota pʼucuncuna.

Lamparahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mar 4:21-25)

16Maijanpish lamparata japichishpaca, mana manga ucupi, mana cashpaca cahuitu ucupi churangapajlla japichinchu. Ashtahuanpish huasiman yaicujcuna achijllapi cachunmi, lámpara tiyanapi churan. 17Chaipica ima mana pacalla saquirinchu, tucui imapish tucuicuna ricunallami tucun. 18Chashna cajpica ima yuyaihuan uyacushcata yuyarichij. Piman cashpapish charijmanmari ashtahuan cunga, maijanpish mana charijtaca pai ‘Charinimi’ yuyashcallatapish quichungamari» nircami.

Mamahuan huauquicunahuanmi Jesusta mashcagrishcacuna

(Mat 12:46-50; Mar 3:31-35)

19Jesús chashna nicujpimi mamapish, huauquicunapish Paipajman chayamurcacuna. Ashtahuanpish chai tucui gentecuna junda cashcamantami, Jesuspajmanca mana yaicui tucurcacuna. 20Chaimantami Jesusmanca:

—Quiquinpaj mama, huauquicunamari Quiquinta ricushuntaj nishpa, canllapi shuyacun— nishpa huillarcacuna.

21Ashtahuanpish Jesusca:

—Diospaj Shimita uyashpa caźujcunami, Ñuca mama, Ñuca huauquicunatajca— nircami.

Jesusca yacuta huaira cuyuchicujpimi jarcashca

(Mat 8:23-27; Mar 4:35-41)

22Shuj punllami Jesusca Paipaj yachacujcunandij barcoman yaicushpaca:

—Cai cucha chʼimbanijman jacuchij— nishpa rircacuna.

23Barcopi ricushpami, Jesusca dormirirca. Pai dormicujpimi, cuchapi acapana huaira jatarishpaca, yacuta caiman chaiman cuyuchijpi, barcopi yacu jundashpa ñalla yacu millpugrirca. 24Chaimantami yachacujcuna Jesuspajman cʼuchuyashpaca:

—¡Yachachij, Yachachij, yacu millpugrinca!— nishpa rijchachircacuna.

Jesús rijcharishpa huairatapish, caiman chaiman shitacuj yacutapish jarcashpa sinchita rimajpica, casijlla tucurcallami. 25Chaimantami Jesusca:

—Ñucata crinamari canguichij. ¿Ima nishpataj mana cringuichij?— nirca.

Paicunaca chujchushpa mancharishpami, caishuj chaishuj: «¿Cai runaca imatajchu, imamí? Yacupish, huairapish Pai mandajpica caźunllamari» nishpa cushicurcacuna.

Jesusca Gadareno runamantami supaicunata llujshichishca

(Mat 8:28-34; Mar 5:1-20)

26Galilea cucha chʼimbanijman chayashpaca, cucha patallapitaj caj gadarenocunapaj llajtamanmi yaicurcacuna. 27Barcomanta allpaman Jesús uriyajpica, chai pueblomanta shuj runami Jesuspajman cʼuchuyamurca. Chai runaca achca huatacunata supaicuna paipi causacushcamantami, lluchulla shamurca. Causanatapish, panteoncunallapimi causaj carca. 28Chai runa Jesusta ricushpaca, jatunta caparirishpami, Paipaj ñaupajpi pambacama cumurirca. Chaimantaca:

—Jahua pacha Diospaj Churi Jesús, ¿ñucataca imatataj ninaman shamungui? Amataj llaquichihuaichu— nishpami sinchita caparirirca.

29Jesús chai espirituta ‘Llujshi’ nicujpimi, chashna caparirirca. Chai mapa espirituca, chai runapica ñami unaita causacushca carca. Paitaca cadenacunahuan huatashpa, fierrocunahuan canichishpami churajcuna carca. Chashna churajpipish, cadenacunata pʼitishpa, chai espiritullataj mai shitashca pambaman apajllami carca. 30Jesús chai runata:

—¿Ima shutitaj cangui?— nishpa tapujpi:

—Ñucaca, huaranga huaranga shutimi cani— nircami.

Achca supaicuna japishca cashpami, chashnaca nirca. 31Chai supaicunaca, paicunata jatun jutcuman ama cachachunmi mañarcacuna. 32Chaininijlla urcupimi, jatun canlla cuchicuna micucurca. Chaimantami chai cuchicunapi yaicungapaj mañajpi, Jesusca chaiman richun saquirca. 33Supaicunaca, chai runamanta llujshishpaca cuchicunapimi yaicurca. Chaimantami chai tucui cuchi canllaca, cʼaca quinrita singushpa, cuchaman huashicushpa huañurca. 34Chaita ricushpami, cuchi michijcunaca mancharishpa pueblocunamanpish, ladolla aillu llajtacunamanpish callparcacuna. Chaicunapimi tucuita huillarcacuna. 35Gentecunaca imalla tucushcata ricunaman llujshishpaca, Jesuspajmanmi shamurcacuna. Paipajman chayamushpaca, supaicunata Pai llujshichishca runataca, Paipaj ñaupajpi alli tiyacujtami ricurcacuna. Ña churanata churarishca, alli yuyaihuan tiyacujta ricushpami, mancharircacuna. 36Supaicunata chai runamanta ima shina llujshichijta quiquin ñahuihuantaj ricujcunami, shamujcunamanca, tucuita parlarcacuna. 37Chaita uyashpaca, tucui muyundij llajtacunapi causaj gadarenocunami achcata mancharcacuna. Chaimantami, Jesustaca ‘Cai llajtamanta ripailla’ nircacuna. Chashna nijpica Jesusca, cutin barcopi yaicushpa rircallami. 38Supaicunata llujshichishca runaca, Jesustaca Paihuan pushachunmi mañarca. Ashtahuanpish Jesusca ‘Minchacama’ nishpami, cashna nishpa saquirca:

39—Taita Dios canpi imalla jatun allicunata rurashcata huillanaman, cambaj huasiman tigrailla— nircami.

Chashna nijpi chai runaca, paipi imalla jatun allicunata Jesús rurashcatami, tucui pueblopi huillaihuan rirca.

Jairopaj ushushitaca causachishca, yahuar cacharirishca huarmitaca alliyachishcami

(Mat 9:18-26; Mar 5:21-43)

40Jesús ña cutin tigramujpica, Paita shuyacushcamantami tucui gentecuna achcata cushicushpa chasquircacuna. 41Pai chaipi cajpimi, tandanacuna huasipi pushaj Jairo shuti runa shamurca. Paica, Jesuspaj ñaupajpi pambacama cumurishpami, ‘Ñuca huasiman jacupai’ nirca. 42Paica, chunga ishqui huatayuj shujlla ushushitami charirca. Chai huambrataj ancha ungushca ña huañunalla cajpimi, chashna mañarca. Paipaj huasiman ricujpica, gentecunaca mana jahuallatami llapirinacui catircacuna.

43Chaicunapurapica, chunga ishqui huatata yahuar cachariricuj ungushca huarmipishmi caticurca. Paica jambijcunaman jambichicushpallami, tucui imalla charishcacunata tucuchishca carca. Shina cajpipish pi mana alliyachi tucushcachu carca. 44Chai huarmi, huashata shamushpa, Jesuspaj churana chupapi tuparijpica, cachariricuj yahuarca chaipi jarcarircallami.

45Chashna tucujpica, Jesusmi:

—¿Pitaj Ñucata tuparinchu, imamí?— nishpa tapurca.

Chashna tapujpimi:

—Pi mana tuparinchijchu— nircacuna.

Chaimantami Pedropish, paihuan cajcunapish:

—¿Yachachij, cai tucui gentecuna llapirashpa catishcata ricushca jahuachu: “¿Pitaj tuparin?” nishpa tapungui, imamí?— nirca.

46Shina nijpipish, Jesusca:

—Alliyachi tucuna Ñucamanta llujshijtamari yachani, pitajshimari Ñucapi tuparirca— nircami.

47Chai huarmica, alliyashpa upalla saquirinallatami yuyarca. Chashna yuyashca cashpapish Jesusllataj huillajpimi, shamushcahuan Jesuspaj ñaupajpi chujchushpa pambacama cumurirca. Chai qʼuipami, imamanta Paipaj churanapi tuparishcatapish, tuparishcahuan alliyashcatapish tucuicunapaj ñaupajpi, callarishpa huillarca. 48Chaita huillajpimi, Jesusca:

—Huahua, canca crishcamantami alliyashcangui, cunanca ama manchashpa rilla— nirca.

49Jesús chashna rimacujpirajmi, tandanacuna huasipi mandaj Jairopaj huasimanta shuj shamushpaca:

—Ñamari cambaj ushushica huañun. Yachachijtaca, ña ama ashtahuan pʼiñachicuichu— nirca.

50Chaita uyashpami, Jesusca:

—Ama manchaichu, crishpa catilla, alliyangallami— nirca.

51Jairopaj huasiman chayashpaca, Jesusca Pedrota, Jacobota, Juanta, huambrapaj yaya mamandijta pushashpami yaicurca. Pi shujtaj mana yaicuchun saquircachu. 52Tucuicuna chai huambramanta anchata llaquirishpa, caparirishpa huacacujpimi Jesusca:

—Ama huacaichijchu. Huambraca mana huañushcachu, dormicunllamari— nirca.

53Chashna nijpica, ña huañushcataj cashcata alli yachashcamantami, Paitaca yanganchishpa asircacuna. 54Ashtahuanpish Jesusca, chai huañushcata maquimanta japishpaca, sinchitami:

—¡Huambra, jatari!— nirca.

55Chashna nijpica chai huañushca huambraca, ñapish paipaj espíritu tigrajpi jatarircallami. Chaimantami Jesusca, ‘Micunata huambraman caraichijlla’ nishpa mandarca. 56Chaita ricushpaca yaya mamaca, upayajtami mancharircacuna. Ashtahuanpish Jesusca, paicunataca:

—Caitaca, ama piman huillanguichijchu— nishpami mandarca.