Hechos 23 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Hechos 23:1-35

1Pablo se quedó mirando fijamente al Consejo y dijo:

—Hermanos, hasta hoy yo he actuado delante de Dios con toda buena conciencia.

2Ante esto, el sumo sacerdote Ananías ordenó a los que estaban cerca de Pablo que lo golpearan en la boca.

3—¡Hipócrita,23:3 Hipócrita. Lit. Pared blanqueada. a usted también lo va a golpear Dios! —reaccionó Pablo—. Ahí está sentado para juzgarme según la Ley, ¿y usted mismo viola la Ley al mandar que me golpeen?

4Los que estaban junto a Pablo le dijeron:

—¿Cómo te atreves a insultar al sumo sacerdote de Dios?

5—Hermanos, no me había dado cuenta de que es el sumo sacerdote —respondió Pablo—; de hecho, está escrito: “No hables mal del jefe de tu pueblo”.23:5 Éx 22:28.

6Pablo, sabiendo que unos de ellos eran saduceos y los demás fariseos, exclamó en el Consejo:

—Hermanos, yo soy fariseo de pura cepa. Me están juzgando porque he puesto mi esperanza en la resurrección de los muertos.

7Apenas dijo esto, surgió un altercado entre los fariseos y los saduceos, y la asamblea quedó dividida. 8(Los saduceos sostienen que no hay resurrección, ni ángeles ni espíritus; los fariseos, en cambio, reconocen todo esto).

9Se produjo un gran alboroto y algunos de los maestros de la Ley que eran fariseos se pusieron de pie y protestaron. «No encontramos ningún delito en este hombre —dijeron—. ¿Acaso no podría haberle hablado un espíritu o un ángel?». 10Se tornó tan violento el altercado que el comandante tuvo miedo de que hicieran pedazos a Pablo. Así que ordenó a los soldados que bajaran para sacarlo de allí por la fuerza y llevárselo al cuartel.

11A la noche siguiente, el Señor se apareció a Pablo y le dijo: «¡Ánimo! Así como has dado testimonio de mí en Jerusalén, es necesario que lo des también en Roma».

Conspiración para matar a Pablo

12Muy de mañana los judíos tramaron una conspiración y juraron bajo maldición no comer ni beber hasta que lograran matar a Pablo. 13Más de cuarenta hombres estaban implicados en esta conspiración. 14Se presentaron ante los jefes de los sacerdotes y los líderes religiosos y dijeron:

—Nosotros hemos jurado bajo maldición no comer nada hasta que logremos matar a Pablo. 15Ahora, con el respaldo del Consejo, pídanle al comandante que haga comparecer al reo ante ustedes, con el pretexto de obtener información más precisa sobre su caso. Nosotros estaremos listos para matarlo en el camino.

16Pero cuando el hijo de la hermana de Pablo se enteró de esta emboscada, entró en el cuartel y avisó a Pablo. 17Este llamó entonces a uno de los centuriones y pidió:

—Lleve a este joven al comandante porque tiene algo que decirle.

18Así que el centurión lo llevó al comandante y dijo:

—El preso Pablo me llamó y me pidió que trajera a este joven, porque tiene algo que decirle.

19El comandante tomó de la mano al joven, lo llevó aparte y le preguntó:

—¿Qué quieres decirme?

20Él contestó:

—Los judíos se han puesto de acuerdo para pedirle a usted que mañana lleve a Pablo ante el Consejo con el pretexto de obtener información más precisa acerca de él. 21No se deje convencer, porque más de cuarenta de ellos van a tenderle una emboscada. Han jurado bajo maldición no comer ni beber hasta que hayan logrado matarlo. Ya están listos; solo aguardan a que usted prometa concederles su petición.

22El comandante despidió al joven con esta advertencia:

—No le digas a nadie que me has informado de esto.

Trasladan a Pablo a Cesarea

23Entonces el comandante llamó a dos de sus centuriones y ordenó:

—Alisten un destacamento de doscientos soldados de infantería, setenta de caballería y doscientos lanceros para que vayan a Cesarea esta noche a las nueve.23:23 esta … nueve. Lit. a la tercera hora de la noche. 24Y preparen cabalgaduras para llevar a Pablo sano y salvo al gobernador Félix.

25Además, escribió una carta en estos términos:

26Claudio Lisias,

a su excelencia el gobernador Félix:

Saludos.

27Los judíos tomaron a este hombre y estaban a punto de matarlo, pero yo llegué con mis soldados y lo rescaté, porque me había enterado de que es ciudadano romano. 28Yo quería saber de qué lo acusaban, así que lo llevé al Consejo judío. 29Descubrí que lo acusaban de algunas cuestiones de su Ley, pero no había contra él cargo alguno que mereciera la muerte o la cárcel. 30Cuando me informaron que se tramaba una conspiración contra este hombre, decidí enviarlo a usted enseguida. También ordené a sus acusadores que expusieran delante de usted los cargos que tengan contra él.

31Así que los soldados, según se les había ordenado, tomaron a Pablo y lo llevaron de noche hasta Antípatris. 32Al día siguiente dejaron que la caballería siguiera con él mientras ellos volvían al cuartel. 33Cuando la caballería llegó a Cesarea, entregaron la carta al gobernador y le presentaron también a Pablo. 34Félix leyó la carta y preguntó de qué provincia era. Al enterarse de que Pablo era de Cilicia, 35le dijo: «Te daré audiencia cuando lleguen tus acusadores». Y ordenó que lo dejaran bajo custodia en el palacio de Herodes.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 23:1-35

1Pabloca, chai tucui tandanacushca mandajcunata ricurashpami:

—Huauquicuna, ñucaca cunancamami Taita Diospaj ñaupajpica alli shunguhuan causacuni— nirca.

2Chashna nijpi curacunata mandaj Ananiasca, Pablopaj cʼuchupi shayacujcunataca:

—Chai runata shimipi huajtaichij— nishpami mandarca.

3Shina nijpi Pabloca:

—¡Canca, yurajyachishca pata shinallami cangui! Chaimanta, Taita Diosmi canta huajtanga. Canca, Mandashcapi nishca shina rurangapajmari tiyacungui. Ñucata huajtachun nishpaca, Mandashcatamari pʼaquicungui— nircami.

4Pablo chashna nijpica, chaipi cajcunaca:

—¿Chashnachu Taita Dios agllashca jatun curataca cʼariyangui?— nircacunami.

5Paicuna chashna nijpi, Pabloca:

—Huauquicuna, ñucaca curacunata mandaj cura cashcataca manamari yachashcanichu. Quillcashcapipish: “Cambaj llajtapi mandajtaca, ama ima millaita rimangui” nintajmari— nircami.

6Pabloca, chai tandanacushca mandajcunataca, shujcunaca saduceocuna, shujcunaca fariseocuna cashcatami ricurca. Chaimantami, sinchita cashna nirca:

—Huauquicuna, ñucaca fariseo yayamanta huacharishca fariseomi cani. Chashna fariseo cashpami, huañushcacuna causarinata crini. Chaillamantami, ñucataca juchachicuncuna— nircami.

7Chashna nijta uyashcahuanmi fariseocunahuan, saduceocunahuan pʼiñanacushpa chai tandanacuimanta raquirircacuna. 8(Saduceocunaca huañushcacuna causarinatapish, angelcuna tiyashcatapish, ima espiritucuna tiyashcatapish mana crincunachu. Cutin fariseocunaca chai tucui tiyashcatami crincuna).

9Chai tandanacushcacunaca, sinchita caparinacushpami rimanacurcacuna. Mandashcata yachachij fariseocunaca, pʼiñarishpa jatarishpami:

—Cai runaca, ima mana allita mana rurashcachu, ¿imatataj juchachishunpish? Ima espíritu cashpa, ángel cashpapish paihuan rimarcallatajchari. Chaillamantaca ama Taita Diosta pʼiñachishunchijchu— nircacuna.

10Chaimantaca, chai tucui tandanacushcacuna mana jahuallata pʼiñanacui callarijpimi, huaranga soldadocunata mandajca, ‘Cunantajca, Pablotaca ñutungacunallapishmi’ yuyashpa mancharirca. Chaimantami Pablotaca, chai tandanacushcacunapaj chaupimanta llujshichishpa, soldadocunapaj huasiman pushachun, soldadocunata cayaj cacharca.

11Apunchij Jesusca, chai tuta ricurishpami: «¡Pablo, ama manchaichu! Cai Jerusalenpi ñucamanta huillashca shinallatajmi, Romapipish huillagrina cangui» nirca.

Pablotaca huañuchinatatajmi yuyarishcacuna

12Chai cayandij tutamantatami maijan judiocunaca, Pablota huañuchinataj tucushpaca: “Diospish ricucunmi, Pablota huañuchingacamaca manataj micushunchu, manataj ubyashunchu” nishpa, shuj yuyailla tucurcacuna. 13Chuscu chunga yalli runacunami, chashna ninacurcacuna. 14Paicunaca pushaj curacunapajman, cunaj yuyajcunapajman rishpami cashna nircacuna:

—‘Diospish ricucunmi, Pablota ñucanchij huañuchingacamaca, imata mana micushunchu’ ninacushpa, shuj yuyailla tucurcanchij. 15Cunanca cancuna huaranga soldadocunata mandajtaca, tandanacushca mandajcunahuan tucushpa cashna nigrichij: “Pablota ashtahuan alli tapungapaj, caya ñucanchij ñaupajman pushamui” nij tucuichij. Ñucanchijca pai manaraj chayamujpi, ñanpi chapashpa huañuchishunllami— nircacunami.

16Chashna ninacucujtaca, Pablopaj panipaj churi uyashpami, soldadocuna tiyana huasipi Pabloman huillagrirca. 17Pabloca, huambra huillashcata uyashcahuanmi, patsaj soldadocunata mandajcunamanta shujta cayashpaca:

—Cai huambrata, huaranga soldadocunata mandajpajman pushapai. Paimi imatatajshi huillaj shamushca— nirca.

18Shina nijpica, patsaj soldadocunata mandajca, huaranga soldadocunata mandajpajman chai huambrata pushashpami:

—Preźu tiyacuj Pablomi ñucata cayashpa, cai huambrahuan quiquinpajman cachan. Quiquinmanmi imatatajshi huillaj shamun— nirca.

19Chai mandajca, huambrata maquimanta paillata chainijman pushashpami:

—¿Imatataj huillasha ningui?— nishpa tapurca.

20Shina nijpi chai huambraca, cashnami nirca:

—Judiocunaca, ashtahuan alli tapushun nij tucushpami, tandanacushca mandajcunapajman Pablota llujshichichun mañangapaj quiquinpajman shamugrincuna. 21Paicuna chashna nijpica, pajta cringuiman. Chuscu chunga yalli runacunamari, pacalla chapacuncuna. Paicunaca: “Diospish ricucunmi, Pablota huañuchingacama imata mana micushunchu, imata mana ubyashunchu” ninacurcamari. Quiquin imata nijllatamari shuyacuncuna— nircami.

22Chashna huillajpica, mandajca chai huambrataca:

—Caipi ñucaman huillashcataca, pajta piman huillanguiman— nishpami cacharca.

Pablotaca Mandaj Felixpajmanmi cachashca

23Huaranga soldadocunata mandajca, patsaj soldadocunata mandajcunamanta ishquita cayashpami, cashna nirca:

—Cunantaj iscun horas tutata Cesareaman richun, chaquillahuan purij ishqui patsaj soldadocunata, caballopi rij canchis chunga soldadocunata, lanzayuj ishqui patsaj soldadocunata tandachinguichij. 24Pablotapish, caballopi tiyachishpa, mandaj Felixpajmanca alli chayachigringuichij— nircami.

25Shuj quillcatapish, cashna nishpa quillcashpami cacharca:

26“Claudio Lisiasmi, tucuicuna alli nishca, quiquin mandaj Felixta ‘¿Allillachu cangui?’ nipani.

27Cai runataca, judiocuna japishpa huañuchicujpimi, ñucaca pai romano cashcata yachashpa, ñuca soldadocunahuan mitsashpa quichurcani. 28Chaimantaca, paita imamanta juchachicushcata yachangapajmi, tandanacushca mandajcunapajman pusharcani. 29Paicunapaj ñaupajpi tapujpica, paicunapaj mandashcata pʼaquishcallatami juchachicushcacuna carca. Ñucapica, paitaca imamanta mana huañuchipajchu, preźullapish mana tiyacuna canchu. 30Judiocuna cai runata huañuchishun nishcata yachashpami, quiquinpajman cachani. Paita juchachicujcunatapish, ima juchachinata charishpaca, quiquinpaj ñaupajpi huillagrichun nircanimi. Sumajta causapangui” nishpami quillcarca.

31Soldadocunaca, paicunata mandashca shinallatajmi, chai tutallataj Pablotaca, Antípatris pueblocama pusharcacuna. 32Cayandij punllaca, chaquillahuan purij soldadocunaca, caballopi tiyarishca soldadocunallata Pablohuan cachashpami, paicuna tiyana huasiman tigrarcacuna. 33Pablohuan rij soldadocuna Cesareaman chayashpaca, quillcataraj chai mandajman cushpami, Pablotapish paipaj ñaupajman chayachircacuna. 34Quillcata reźashpaca, chai mandajca:

—¿Canca maimantataj cangui?— nishpa tapujpi, Pabloca:

—Ñucaca, Cilicia llajtamantami cani— nirca.

35Chashna nijpica: «Shinashpaca canta juchachijcuna shamujpimi, can imata nisha nishcata uyasha» nishpami, soldadocuna alli ricuchun, Herodespaj jatun huasipi churachirca.