1El que ama la disciplina ama el conocimiento,
pero el que la aborrece es un necio.
2El hombre bueno recibe el favor del Señor,
pero el intrigante recibe su condena.
3Nadie puede afirmarse por medio de la maldad;
solo queda firme la raíz de los justos.
4La mujer ejemplar12:4 ejemplar. Alt. fuerte; véase 31:10-31. es corona de su esposo;
la desvergonzada es carcoma en los huesos.
5En los planes del justo hay justicia,
pero en los consejos del malvado hay engaño.
6Las palabras del malvado son insidias de muerte,
pero la boca de los justos los pone a salvo.
7Los malvados se derrumban y dejan de existir,
pero los hijos de los justos permanecen.
8Al hombre se le alaba según su sabiduría,
pero al de mal corazón se le desprecia.
9Más vale menospreciado pero servido,
que reverenciado pero mal comido.
10El justo atiende a las necesidades de su bestia,
pero el malvado es de malas entrañas.
11El que labra su tierra tendrá abundante comida,
pero el que sueña despierto12:11 el que sueña despierto. Lit. el que persigue lo vacío; también en 28:19. es un imprudente.
12Los malos deseos son la trampa12:12 la trampa (texto probable); el botín (TM). de los malvados,
pero la raíz de los justos prospera.
13En el pecado de sus labios se enreda el malvado,
pero el justo sale del aprieto.
14Cada uno se sacia12:14 se sacia. Lit. se sacia de lo bueno. del fruto de sus labios,
y de la obra de sus manos recibe su recompensa.
15Al necio le parece bien lo que emprende,
pero el sabio escucha el consejo.
16El necio muestra en seguida su enojo,
pero el prudente pasa por alto el insulto.
17El testigo verdadero declara lo que es justo,
pero el testigo falso declara falsedades.
18El charlatán hiere con la lengua como con una espada,
pero la lengua del sabio brinda alivio.
19Los labios sinceros permanecen para siempre,
pero la lengua mentirosa dura solo un instante.
20En los que fraguan el mal habita el engaño,
pero hay gozo para los que promueven la paz.
21Al justo no le sobrevendrá ningún daño,
pero al malvado lo cubrirá la desgracia.
22El Señor aborrece a los de labios mentirosos,
pero se complace en los que actúan con lealtad.
23El hombre prudente no muestra lo que sabe,
pero el corazón de los necios proclama su necedad.
24El de manos diligentes gobernará;
pero el perezoso será subyugado.
25La angustia abate el corazón del hombre,
pero una palabra amable lo alegra.
26El justo es guía de su prójimo,12:26 Texto de difícil traducción.
pero el camino del malvado lleva a la perdición.
27El perezoso no atrapa presa,12:27 no atrapa presa. Alt. no pone a asar lo que ha cazado. Texto de difícil traducción.
pero el diligente ya posee una gran riqueza.
28En el camino de la justicia se halla la vida;
por ese camino se evita la muerte.
1Cine iubește disciplinarea iubește cunoștința,
dar cel ce urăște mustrarea este fără minte.
2Cel bun obține bunăvoință de la Domnul,
dar El condamnă pe omul cu intenții rele.
3Omul nu se poate întări prin răutate,
dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.
4O soție virtuoasă este coroana soțului ei,
dar cea care‑i aduce rușine este ca putrezirea în oasele lui.
5Gândurile celor drepți sunt dreptate.
Îndrumările celor răi sunt înșelăciune.
6Cuvintele celor răi stau la pândă după sânge,
dar gura celor drepți îi scapă.
7Cei răi sunt doborâți și nu mai sunt,
dar casa celor drepți rămâne în picioare.
8Un om este lăudat potrivit chibzuinței lui,
dar cel cu inima sucită este disprețuit.
9Mai bine lipsit de importanță, și să ai un slujitor,
decât fudul și fără mâncare!
10Celui drept îi pasă de nevoile animalului său,
dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt nemiloase.
11Cel ce‑și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deșertăciuni este fără minte.
12Cel rău poftește prada celor ticăloși,
dar rădăcina celor drepți va rodi.12 Lit.: va da.
13Cursa celui rău este în fărădelegea buzelor,
dar cel drept iese din necaz.
14Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăți
și fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.
15Calea nebunului este dreaptă în ochii lui,
dar cel înțelept ascultă sfaturile.
16Mânia unui nebun este cunoscută imediat,
dar cel chibzuit ignoră insulta.
17Cel ce răsuflă adevărul rostește ce este drept,
dar un martor mincinos rostește înșelătoria.
18Cuvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii,
dar limba celui înțelept aduce vindecare.
19Buzele care rostesc adevărul sunt întărite pentru totdeauna,
dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.
20Înșelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21Cel drept nu are parte de nicio nenorocire,
dar cel rău este copleșit de necazuri.
22Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cei credincioși adevărului Îi sunt plăcuți.
23Omul chibzuit își ascunde cunoștința,
dar inima nesăbuiților vestește nebunia.
24Mâna celor harnici va stăpâni,
dar leneșul va sfârși la corvoadă.
25Neliniștea inimii omului duce la descurajare,
dar o vorbă bună îl înveselește.
26Cel drept își alege cu grijă prietenii,26 Sau: este o călăuză pentru semenul său.
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27Leneșul nu‑și frige27 Sensul termenului ebraic este nesigur. vânatul,
dar omul harnic își prețuiește bunurile.
28Pe cărarea dreptății este viață;
de‑a lungul ei nu este moarte.
