Marcos 9 – CST & MTDS

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Marcos 9:1-50

1Y añadió:

―Os aseguro que algunos de los aquí presentes no sufrirán la muerte sin antes haber visto el reino de Dios llegar con poder.

La transfiguración

9:2-8Lc 9:28-36

9:2-13Mt 17:1-13

2Seis días después Jesús tomó consigo a Pedro, a Jacobo y a Juan, y los llevó a una montaña alta, donde estaban solos. Allí se transfiguró en presencia de ellos. 3Su ropa se volvió de un blanco resplandeciente como nadie en el mundo podría blanquearla. 4Y se les aparecieron Elías y Moisés, los cuales conversaban con Jesús. 5Tomando la palabra, Pedro le dijo a Jesús:

―Rabí, ¡qué bien que estemos aquí! Podemos levantar tres tiendas: una para ti, otra para Moisés y otra para Elías.

6No sabía qué decir, porque todos estaban asustados. 7Entonces apareció una nube que los envolvió, de la cual salió una voz que dijo: «Este es mi Hijo amado. ¡Escuchadle!»

8De repente, cuando miraron a su alrededor, no vieron a nadie más que a Jesús.

9Mientras bajaban de la montaña, Jesús les ordenó que no contaran a nadie lo que habían visto hasta que el Hijo del hombre se levantara de entre los muertos. 10Guardaron el secreto, pero discutían entre ellos qué significaría eso de «levantarse de entre los muertos».

11―¿Por qué dicen los maestros de la ley que Elías tiene que venir primero? —le preguntaron.

12―Sin duda, Elías ha de venir primero para restaurar todas las cosas —respondió Jesús—. Pero, entonces, ¿cómo es que está escrito que el Hijo del hombre tiene que sufrir mucho y ser rechazado? 13Pues bien, os digo que Elías ya ha venido, y le hicieron todo lo que quisieron, tal como está escrito de él.

Jesús sana a un muchacho endemoniado

9:14-28,30-32Mt 17:14-19,22-23; Lc 9:37-45

14Cuando llegaron adonde estaban los otros discípulos, vieron9:14 Cuando llegaron … vieron. Var. Cuando llegó … vio. que a su alrededor había mucha gente y que los maestros de la ley discutían con ellos. 15Tan pronto como la gente vio a Jesús, todos se sorprendieron y corrieron a saludarlo.

16―¿Qué estáis discutiendo con ellos? —les preguntó.

17―Maestro —respondió un hombre de entre la multitud—, te he traído a mi hijo, pues está poseído por un espíritu que le ha quitado el habla. 18Cada vez que se apodera de él, lo derriba. Echa espumarajos, cruje los dientes y se queda rígido. Pedí a tus discípulos que expulsaran al espíritu, pero no lo lograron.

19―¡Ah, generación incrédula! —respondió Jesús—. ¿Hasta cuándo tendré que estar con vosotros? ¿Hasta cuándo tendré que soportaros? Traedme al muchacho.

20Así que se lo llevaron. Tan pronto como vio a Jesús, el espíritu sacudió de tal modo al muchacho que este cayó al suelo y comenzó a revolcarse echando espumarajos.

21―¿Cuánto tiempo hace que le pasa esto? —le preguntó Jesús al padre.

―Desde que era niño —contestó—. 22Muchas veces lo ha echado al fuego y al agua para matarlo. Si puedes hacer algo, ten compasión de nosotros y ayúdanos.

23―¿Cómo que si puedo? Para el que cree, todo es posible.

24―¡Sí creo! —exclamó de inmediato el padre del muchacho—. ¡Ayúdame en mi poca fe!

25Al ver Jesús que se agolpaba mucha gente, reprendió al espíritu maligno.

―Espíritu sordo y mudo —dijo—, te mando que salgas y que jamás vuelvas a entrar en él.

26El espíritu, dando un alarido y sacudiendo violentamente al muchacho, salió de él. Este quedó como muerto, tanto que muchos decían: «Se ha muerto». 27Pero Jesús lo tomó de la mano y lo levantó, y el muchacho se puso de pie.

28Cuando Jesús entró en casa, sus discípulos le preguntaron en privado:

―¿Por qué nosotros no pudimos expulsarlo?

29―Esta clase de demonios solo puede ser expulsada a fuerza de oración9:29 oración. Var. oración y ayuno. —respondió Jesús.

30Dejaron aquel lugar y pasaron por Galilea. Pero Jesús no quería que nadie lo supiera, 31porque estaba instruyendo a sus discípulos. Les decía: «El Hijo del hombre va a ser entregado en manos de los hombres. Lo matarán, y a los tres días de muerto resucitará».

32Pero ellos no entendían lo que quería decir con esto, y no se atrevían a preguntárselo.

¿Quién es el más importante?

9:33-37Mt 18:1-5; Lc 9:46-48

33Llegaron a Capernaún. Cuando ya estaba en casa, Jesús les preguntó:

―¿Qué veníais discutiendo por el camino?

34Pero ellos se quedaron callados, porque en el camino habían discutido entre sí quién era el más importante.

35Entonces Jesús se sentó, llamó a los doce y les dijo:

―Si alguno quiere ser el primero, que sea el último de todos y el servidor de todos.

36Luego tomó a un niño y lo puso en medio de ellos. Abrazándolo, les dijo:

37―El que recibe en mi nombre a uno de estos niños me recibe a mí; y el que me recibe a mí no me recibe a mí, sino al que me envió.

El que no está contra nosotros está a favor de nosotros

9:38-40Lc 9:49-50

38―Maestro —dijo Juan—, vimos a uno que expulsaba demonios en tu nombre y se lo impedimos porque no es de los nuestros.9:38 no es de los nuestros. Lit. no nos sigue.

39―No se lo impidáis —replicó Jesús—. Nadie que haga un milagro en mi nombre puede a la vez hablar mal de mí. 40El que no está contra nosotros está a favor de nosotros. 41Os aseguro que cualquiera que os dé un vaso de agua en mi nombre por ser vosotros de Cristo no perderá su recompensa.

El que hace pecar

42»Pero, si alguien hace pecan a uno de estos pequeños que creen en mí, más le valdría que le ataran al cuello una piedra de molino y lo arrojaran al mar. 43Si tu mano te hace pecar, córtatela. Más te vale entrar en la vida manco que ir con las dos manos al infierno,9:43 al infierno. Lit. a la Gehenna; también en vv. 45 y 47. donde el fuego nunca se apaga.9:43 apaga. Var. apaga, 44 donde “su gusano no muere, y el fuego no se apaga”. 45Y, si tu pie te hace pecar, córtatelo. Más te vale entrar en la vida cojo que ser arrojado con los dos pies al infierno.9:45 infierno. Var. infierno, 46 donde “su gusano no muere, y el fuego no se apaga”. 47Y, si tu ojo te hace pecar, sácatelo. Más te vale entrar tuerto en el reino de Dios que ser arrojado con los dos ojos al infierno, 48donde

»“su gusano no muere,

y el fuego no se apaga”.9:48 Is 66:24

49La sal con que todos serán sazonados es el fuego.

50»La sal es buena, pero, si deja de ser salada, ¿cómo le pueden volver a dar sabor? Que no falte la sal entre vosotros, para que podáis vivir en paz unos con otros».

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 9:1-50

1Cashnapishmi nirca:

—Caipi cajcunamanta maijancunaca, Taita Dios Pai tucuita rurai tucushcahuan mandaj shamungacama manaraj huañungacunachu. Paicunami quiquin ñahuihuan ricungacuna, chaica chashnatajmi— nircapishmi.

2Chaimanta sujta punlla qʼuipami Jesusca, Pedrota, Jacobota, Juantapish paicunallata chʼicanchishpa, shuj jatun urcuman pushashpa rirca. Chaipica, paicunapaj ñaupajpimi shujtajyarishpa ricurirca. 3Pai churashcacunapish, rasu shina yurajlla lamyacujmi tucurca. Chashnataj yurajllataca, cai pachapi pi tajshajpish, manataj yurajyachi tucunchu. 4Chaita ricucujpica, ñapish Eliaspish, Moisespish Jesus-huan parlanacucuj ricurircallami. 5Chaimantami Pedroca, Jesustaca:

—¡Yachachij, allitaj caipi canchij! Cambaj shuj, Moisespaj shuj, Eliaspaj shuj, quimsa chugllacunata rurashunllamari— nircami.

6Caishujcunandijllataj manchaihuan huañucushcamanta, imata rimacushcatapish mana yuyashpami, Pedroca chashna nirca. 7Chaimantaca, shuj pʼuyu shamushpami llandurca. Chai pʼuyumantaca: «Caica, Ñuca cʼuyashca Churimi, Paillata uyaichij» nishpa rimashcami uyarirca. 8Chaita paicuna ricucujllapitaj, ñapish caishujcunaca mana ricurircachu. Jesusllatami, Pailla chaipi cajta ricurcacuna.

9Jesús chai urcumanta ña uriyamucushpaca, paicuna ricushcataca, huañushcacunapaj chaupimanta Runa Aichayuj causaringacama, amaraj piman huillachunmi mandarca. 10Chashna mandashcataca, paicunapurallami yacharcacuna. Shina cashpapish, «Huañushcacunapaj chaupimanta causaringacama» nishcatami, paicunapuralla parlanacurcacuna. 11Paicunami Jesustaca:

—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, ‘Eliasrajmi puntaca shamuna can’ nincuna?— nishpami tapurcacuna.

12Jesusca, cashna nishpami cutichirca:

—Eliastajmari puntaca shamunga. Paimi, tucui imatapish allichinga. ¿Manachu Quillcashcapica, ‘Runa Aichayujca achca llaquita apangami, mana ricunachingacunachu’ nishca tiyacun? 13Chashnatajmari, Eliasca, ñamari shamurca. Paitaca, Dios Quillcachishcapi nishca shinallatajmi, tucui paicuna munashcata rurarcacuna— nircami.

Supai japishca huambratami Jesús alliyachishca

(Mat 17:14-23; Luc 9:37-45)

14Jesusca, caishuj yachacujcuna shuyacushcaman chayamushpaca, paicunapaj muyundijpi, achca gentecunatapish, mandashcacunata yachachijcuna paicunahuan rimanacucujtapishmi ricurca. 15Pai ricurijpica, gentecunaca mancharishpami, tucuicuna Paipajman callpashpa, ‘¿Allillachu cangui?’ nircacuna. 16Jesusca:

—¿Imatataj paicunahuanca rimanacucunguichij?— nishpami tapurca.

17Chai tucuicunapaj chaupimantami, ñapish shuj runaca, cashna nishpa cutichirca:

—Yachachij, ñuca churitamari upayachij supai japishca. Paitamari Quiquinpajman apamurcani. 18Chai espirituca, maipipish japishcahuan, ñapish manchanayajta chaspinllamari. Shimiman puscuta shitashpa, quirucunapish canirishpa singurinllamari. Chashna jatunta llaquichijpimari, huambraca tucui chaquirishpa catimun. Ñamari Quiquinpaj yachacujcunataca, supaita llujshichishpa cachachun ricuchircani. Paicunaca manamari imata rurai tucunchu— nircami.

19Shina nijpi Jesusca:

—¡Ai, mana crij runacuna! ¿Maicamataj cancunahuan puricuchunlla ninguichij? ¿Maicamataj chashnalla catishpa, Ñucata llaquichinguichij? Chai huambrata caiman pushamuichij— nishpami rimarca.

20Jesuspajman chai huambrata cʼuchuyachijpi Paita ricujpimi, chai espirituca huambrata chaspishpa pambaman shitarca. Shimimanpish puscuta shitachishpami singuchirca.

21—¿Cashna tucushcaca ñachu unai?— nishpa, huambrapaj yayata Jesús tapujpica, cashnami nirca:

—Huahuamantapachami cashna tucun. 22Achca cutinmi huañuchisha nishpa ninapi, yacupi shitanlla. Cunan quiquin imallatapish rurai tucushpaca, ñucanchijta llaquishpa alliyachipaiari— nircami.

23Shina nijpimi Jesusca:

—¿Maitataj, rurai tucushpaca ninguiari? Pipish crijpajca, tucui imapish rurarinallamari— nircami.

24Chashna nincami, huambrapaj yayaca:

—Ari crinimari, ashtahuan alli crina yuyaita cuhuai— nishpa caparirca.

25Gentecuna yallitaj jundarimujta ricushpami, Jesusca chai mapa espiritutaca:

—Ñucami mandani: Upayachij, mana uyajta ruraj espíritu, paimanta llujshi, pajta cutin paipi yaicunguiman— nircami.

26Chaimantami espirituca caparichishpa, mana jahuallata chaspishpa pambapi shitashpa llujshirca. Huambraca huañushca shina saquirijpimi, achcacuna: «Huañunmari» nircacuna.

27Ashtahuanpish Jesús maquimanta japishpa jatarichijpica, huambraca shayarircallami. 28Jesús huasiman yaicujpimi, yachacujcunaca paillata chʼican:

—¿Ima nishpataj ñucanchijca mana llujshichishpa cachai tucurcanchij?— nishpa tapurcacuna.

29Jesusca:

—Cashna supaica imahuan mana llujshinchu, ashtahuanpish ayunashpa Diosta mañajllapimi llujshin— nircami.

30Chaimanta llujshishpaca, Galileatami ricurcacuna. Jesusca, Pai chaita ricujtaca, ama pi yachashca canman yuyarcami. 31Paipaj yachacujcunaman:

«Runa Aichayuj Ñucataca runacunapaj maquipi japichijpi, huañuchingacunami. Huañuchijpipish, quimsa punllapica causarishallami» nishpa yachachicushcamantami, paicunallahuan casha nirca.

32Ashtahuanpish paicunaca imata nisha nishpa chashna nicushcataca, mana yuyaita japircacunachu, tapunatapish mancharcacunami.

Ima shina cashpa ashtahuan jatun canatami Jesús huillashca

(Mat 18:1-5; Luc 9:46-48)

33Capernaumman chayamushpa, ña huasipi cashpami Jesusca:

—¿Imatataj ñanpica, cancunapuralla rimanacumunguichij?— nishpa tapurca.

34Ñanpica paicunapuralla, ‘¿Maijanshi jatun canchij?’ ninacushcamantami, upalla saquirircacuna. 35Chaimantami Jesusca tiyarishpa, chunga ishqui yachacujcunata cayashpaca:

—Maijanpish puntapi casha nishpaca, tucuicunapaj qʼuipalla tucuchun, tucuicunata servijpish cachun— nircami.

36Chaimantaca, shuj huahuata japishpami, paicunapaj chaupipi churarca. Chai huahuata marcashpami, cashna nirca:

37—Maijanpish Ñuca shutipi cai huahua shinata chasquijca, Ñucatami chasquin. Ñucata chasquijca, mana Ñucallatachu chasquin, Ñucata Cachajtapishmari chasquin— nircami.

Pipish ñucanchijpurallataj cashpallami ñucanchijtaca mana pʼiñanga

(Mat 10:42; Luc 9:49-50)

38Chashna nijpi Juanca:

—Yachachij, shuj runatami Cambaj shutipi supaicunata llujshichicujta ricurcanchij. Paica, manamari ñucanchijpura carcachu. Chaimantami paitaca jarcarcanchij— nishpami huillarca.

39Ashtahuanpish Jesusca, cashnami nirca:

—Ama jarcaichijchu. Pipish Ñuca shutipi ima milagrota rurashca jahuaca, mana Ñucataca mana alli nishpa rimangachu. 40Ñucanchijpurallataj cashpallami, ñucanchijtaca mana pʼiñanga. 41Cancuna Cristopaj cashcamanta, pipish Ñuca shutipi pilchi yacullatapish cancunaman cujca, chasquina cashcataca japingatajmi, chaica chashnatajmi.

Juchapi urmachijpajca jatun llaquimi shamunga

(Mat 18:6-9; Luc 17:1-2)

42Ashtahuanpish Ñucata crij cai uchillacunata urmachijtaca, pi cajpipish cutana jatun rumita cungapi huatashpa, mama cuchapi shitanami alli canman. 43Cambaj maqui ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui maquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninaman rinapaj randica, shuj maquiyujllapish huiñai causaiman yaicunamari alli. 44Ucu pachapica, chaipi tiyaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 45Shinallataj cambaj chaqui canta ima shinapish urmachisha nijpica, pʼitishpa shitai. Ishqui chaquindij cashpa, ucu pacha manataj huañuj ninapi shitashca canapaj randica, shuj chaquiyujllapish huiñaita causanaman yaicunamari alli. 46Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 47Shinallataj cambaj ñahui canta ima shinapish urmachisha nijpica, surcuilla. Ishqui ñahuindij cashpa, ucu pachapi shitashca canapaj randica, shuj ñahuiyujllapish Dios mandacunman yaicunamari alli. 48Ucu pachapica, paicunapaj cʼurucunapish manataj huañunchu, ninapish rupacunllami. 49Ninami tucuicunata cachi shina jañujyachinga. 50Cachitajmari alli. Shina cashpapish cachi jamllayajpica, ¿imahuantaj cutin cachiman tigrachinguichigari? Cancunallataj cachiyuj shina caichij, caishuj chaishujhuan sumajta cushilla causaichij— nircami.