Marcos 3 – CST & MTDS

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Marcos 3:1-35

1En otra ocasión entró en la sinagoga, y había allí un hombre que tenía la mano paralizada. 2Algunos que buscaban un motivo para acusar a Jesús no le quitaban la vista de encima para ver si sanaba al enfermo en sábado. 3Entonces Jesús le dijo al hombre de la mano paralizada:

―Ponte de pie frente a todos.

4Luego dijo a los otros:

―¿Qué está permitido en sábado: hacer el bien o hacer el mal, salvar una vida o matar?

Pero ellos permanecieron callados. 5Jesús se quedó mirándoles, enojado y entristecido por la dureza de su corazón, y dijo al hombre:

―Extiende la mano.

La extendió, y la mano quedó restablecida. 6Tan pronto como salieron los fariseos, comenzaron a tramar con los herodianos cómo matar a Jesús.

La multitud sigue a Jesús

3:7-12Mt 12:15-16; Lc 6:17-19

7Jesús se retiró al lago con sus discípulos, y mucha gente de Galilea lo siguió. 8Cuando se enteraron de todo lo que hacía, acudieron también a él muchos de Judea y Jerusalén, de Idumea, del otro lado del Jordán y de las regiones de Tiro y Sidón. 9Entonces, para evitar que la gente lo estrujara, encargó a sus discípulos que le tuvieran preparada una pequeña barca; 10pues, como había sanado a muchos, todos los que sufrían dolencias se abalanzaban sobre él para tocarlo. 11Además, los espíritus malignos, al verlo, se postraban ante él, gritando: «¡Tú eres el Hijo de Dios!» 12Pero él les ordenó terminantemente que no dijeran quién era él.

Nombramiento de los doce apóstoles

3:16-19Mt 10:2-4; Lc 6:14-16; Hch 1:13

13Subió Jesús a una montaña y llamó a los que quiso, los cuales se reunieron con él. 14Designó a doce, a quienes nombró apóstoles,3:14 Var. no incluye: a quienes nombró apóstoles. para que lo acompañaran y para enviarlos a predicar 15y ejercer autoridad para expulsar demonios. 16Estos son los doce que él nombró: Simón (a quien llamó Pedro); 17Jacobo y su hermano Juan, hijos de Zebedeo (a quienes llamó Boanerges, que significa: Hijos del trueno); 18Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, Jacobo, hijo de Alfeo; Tadeo, Simón el Zelote 19y Judas Iscariote, el que lo traicionó.

Jesús y Beelzebú

3:23-27Mt 12:25-29; Lc 11:14-22

20Luego entró en una casa, y de nuevo se aglomeró tanta gente que ni siquiera podían comer él y sus discípulos. 21Cuando se enteraron sus parientes, salieron a hacerse cargo de él, porque decían: «Está fuera de sí».

22Los maestros de la ley que habían llegado de Jerusalén decían: «¡Está poseído por Beelzebú! Expulsa a los demonios por medio del príncipe de los demonios».

23Entonces Jesús los llamó y les habló en parábolas: «¿Cómo puede Satanás expulsar a Satanás? 24Si un reino está dividido contra sí mismo, ese reino no puede mantenerse en pie. 25Y, si una familia está dividida contra sí misma, esa familia no puede mantenerse en pie. 26Igualmente, si Satanás se levanta contra sí mismo y se divide, no puede mantenerse en pie, sino que ha llegado su fin. 27Ahora bien, nadie puede entrar en la casa de alguien fuerte y arrebatarle sus bienes a menos que primero lo ate. Solo entonces podrá robar su casa. 28Os aseguro que todos los pecados y blasfemias se les perdonarán a todos por igual, 29excepto a quien blasfeme contra el Espíritu Santo. Este no tendrá perdón jamás; es culpable de un pecado eterno».

30Es que ellos habían dicho: «Tiene un espíritu maligno».

La madre y los hermanos de Jesús

3:31-33Mt 12:46-50; Lc 8:19-21

31En eso llegaron la madre y los hermanos de Jesús. Se quedaron afuera y enviaron a alguien a llamarlo, 32pues había mucha gente sentada alrededor de él.

―Mira, tu madre y tus hermanos3:32 tus hermanos. Var. tus hermanos y tus hermanas. están afuera y te buscan —le dijeron.

33―¿Quiénes son mi madre y mis hermanos? —replicó Jesús.

34Luego echó una mirada a los que estaban sentados alrededor de él y añadió:

―Aquí tenéis a mi madre y a mis hermanos. 35Cualquiera que hace la voluntad de Dios es mi hermano, mi hermana y mi madre.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 3:1-35

Chaquishca maquiyuj runatami Jesús alliyachishca

(Mat 12:9-14; Luc 6:6-11)

1Shujtaj cutinpish tandanacuna huasiman Jesús yaicujpica, maqui chaquishca shuj runami chaipi tiyacurca. 2Sábado cajpimi, alliyachijpica juchachishun yuyacurcacuna. Chaimantami ‘¿Chai ungushca runata alliyachinchu, imamí?’ nishpa, chaparacurcacuna. 3Paicuna chashna yuyacujpitajmi, Jesusca chaquishca maquiyuj runataca:

—Jatari, cai tucuicunapaj chaupipi shayari— nirca.

4Jesusca, chaipi cajcunataca:

—Sabadocunapica, ¿allita ruranachu, mana cashpaca mana allita ruranachu, huañuimanta quishpichinachu, mana cashpaca huañuchinachu, imata ruranataj alli?— nishpami tapurca.

Shina nijpipish paicunaca, mana rimarcacunachu. 5Chaimanta pʼiñarishpa muyundijta ricushpaca, paicunapaj shungu chʼahuanyashca cajpi llaquirishpami, chai runataca:

—Cambaj maquita chutai— nirca.

Chutajpica, chai runapaj maquica, ña alli tucurcallami.

6Chaimanta fariseocuna llujshishpaca, Herodesta catijcunahuan tandanacushpami, Jesusta ima shina huañuchinata yuyarircacuna.

Achca ungushcacunami Jesuspajman tandanacushca

7Jesusca, Paipaj yachacujcunandijmi, mama cuchaman rircacuna. Galileamantapish, Judeamantapish achca gentecunami caticurcacuna. 8Jesús imalla allicunata rurashcata uyashpaca, Jerusalenmanta, Idumeamanta, Jordán yacu chʼimbanijmanta, Tiro pueblo muyundijmanta, Sidonmantapishmi mana jahualla gentecuna Paipajman shamurca. 9Chai tucui gentecuna ama llapichunmi Jesusca, Paipaj yachacujcunataca, barcota cʼuchullapi charichun mandarca. 10Mashnatajshi ungushcacunata alliyachicushcamantami, tucui ima ungüihuan cajcunapish Jesuspi tuparingapaj llapimurcacuna. 11Shinallataj mapa espiritucunahuan cajcunapish, Jesusta ricushpaca, Paipaj ñaupajpi shitarishpami: «¡Canca Diospaj Churimi cangui!» nishpa caparijcuna carca.

12Ashtahuanpish Paica pi cashcata ama huillachunmi, sinchita rimashpa jarcaj carca.

Huillagrichun mingangapajmi Jesusca, chunga ishquita agllashca

(Mat 10:1-4; Luc 6:12-16)

13Jesusca, chai qʼuipa urcuman huichiyashpami, Pai cayasha nishcacunallata cayarca. Chai cayashcacunallami Paipajman cʼuchuyarcacuna. 14Chai chunga ishquitaca, Paihuan cachunpish, huillagrichunpishmi churarca. 15Paicunamanca, ungushcacunata alliyachi tucunatapish, supaicunata llujshichi tucunatapishmi curca. 16Paica cai chunga ishquitami agllarca: Paillataj Pedrota shutichishca Simonta, 17Zebedeopaj churi Jacobota, Jacobopaj huauqui Juantami agllarca. Chai ishqui huauquindijtami Boanerges nishpa shutichirca. Chaica: “Cʼulun nijpaj churicuna” nisha ninmi. 18Caishujcunaca, Andrés, Felipe, Bartolomé, Mateo, Tomás, Alfeopaj churi Jacobo, Tadeo, Zelote nishca Simonpishmi carca. 19Shinallataj huañuchijcunaman Jesusta japichij Judas Iscariotepishmi carca.

Diospaj Espiritutami pʼiñashpa cʼamishcacuna

(Mat 12:22-32; Luc 11:14-23; 12:10)

20Cutintajmi, yallitaj achcacuna tandanacurca. Chaimantami Jesuspish, yachacujcunapish micungapajllapish mana pajtarircacuna. 21Ashtahuanpish Jesuspaj familiacunaca: «Yuyaita chingachishca shinami puricun» nijta uyashpami, huasiman pushana yuyai shamurcacuna.

22Ashtahuanpish Mandashcata yachachijcuna Jerusalenmanta shamushpaca: «Caica Beelzebuhuanmari. Chai supaicunata mandajhuan cashpami, supaicunataca llujshichishpa cachan» nircacunami.

23Chashna nijpimi, paicunata cayashpaca, yuyachij parlocunahuan cashna rimarca: «¿Ima shinataj Satanasca, Satanasllatatajca llujshichingari? 24Shuj llajta chaupirishpa, quiquin llajtapurallataj macanacushpaca, chai llajtaca urmangallamari. 25Chashnallataj huasi ucupuracuna pʼiñanacushpa, paicunapurallataj macanacushpaca, raquirinacushpa tucurinmanllami. 26Shinallataj Satanasllataj, pai mandacushcata chaupishpa, paipurallahuantaj macanacujpica, pai mandacushca chingarina punllamari chayanman.

27Pipish, maijan cʼari cʼari runapaj huasimanta imata shuhuasha nishpaca, paitarajmi huatan. Mana paitaraj huatashpaca, mana yaicui tucunchu. Paita huatashpallami, huasiman yaicushpa, imatapish shuhuai tucun.

28Diosca, runacunapaj ima juchacunatapish, Paita pʼiñashpa cʼamishca cajpipish, chaitaca anchuchipajmi. Chaica chashnatajmi. 29Ashtahuanpish jucha illaj Espirituta pʼiñashpa cʼamishcataca, manataj anchuchingachu, chai runaca huiñaipajmi juchayuj saquiringa» nircami.

30«Mapa espíritu japishcamari» nishcamantami, paicunataca chashna nirca.

Jesustaca mamapish, huauquicunapish ricugrishcami

(Mat 12:46-50; Luc 8:19-21)

31Chai huashallami, Jesuspaj huauquicunapish, mamapish chayamurcacuna. Paicunaca mana yaicushpami, canllallamanta cayaj cacharcacuna. 32Chaimantami, Jesuspaj muyundijpi tiyacujcunaca:

—Cambaj mama, huauquicunamari Canta mashcashpa, canllapi shayacuncuna— nircacuna.

33Chashna nijpi, Jesusca:

—¿Picunataj Ñuca mama, Ñuca huauquicuna canga?— nishpami cutichirca.

34Shina nishpa, Paipaj muyundijpi tiyacujcunata ricurashpami, cashna nirca:

—Ñuca mama, Ñuca huauquicunaca, riquichij, caipimari. 35Taita Dios munashcata rurajcunamari Ñuca huauqui, Ñuca pani, Ñuca mamatajca— nircami.