Hechos 7 – CST & MTDS

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Hechos 7:1-60

Discurso de Esteban ante el Consejo

1―¿Son ciertas estas acusaciones? —le preguntó el sumo sacerdote.

2Él contestó:

―Hermanos y padres, ¡escuchadme! El Dios de la gloria se apareció a nuestro padre Abraham cuando este aún vivía en Mesopotamia, antes de establecerse en Jarán. 3“Deja tu tierra y a tus parientes —le dijo Dios—, y ve a la tierra que yo te mostraré”.7:3 Gn 12:1

4»Entonces salió de la tierra de los caldeos y se estableció en Jarán. Desde allí, después de la muerte de su padre, Dios lo trasladó a esta tierra en la que vosotros vivís ahora. 5No le dio herencia alguna en ella, ni siquiera dónde plantar el pie, pero le prometió dársela en posesión a él y a su descendencia, aunque Abraham no tenía ni un solo hijo todavía. 6Dios le dijo así: “Tus descendientes vivirán como extranjeros en tierra extraña, donde serán esclavizados y maltratados durante cuatrocientos años. 7Pero, sea cual sea la nación que los esclavice, yo la castigaré, y después tus descendientes saldrán de esa tierra y me adorarán en este lugar”.7:7 Gn 15:13,14; Éx 3:12 8Hizo con Abraham el pacto que tenía por señal la circuncisión. Así, cuando Abraham tuvo a su hijo Isaac, lo circuncidó a los ocho días de nacer, e Isaac a Jacob, y Jacob a los doce patriarcas.

9»Por envidia, los patriarcas vendieron a José como esclavo, quien fue llevado a Egipto; pero Dios estaba con él 10y lo libró de todas sus desgracias. Le dio sabiduría para ganarse el favor del faraón, rey de Egipto, que lo nombró gobernador del país y del palacio real.

11»Hubo entonces un hambre que azotó a todo Egipto y a Canaán, causando mucho sufrimiento, y nuestros antepasados no encontraban alimentos. 12Al enterarse Jacob de que había comida en Egipto, mandó allá a nuestros antepasados en una primera visita. 13En la segunda, José se dio a conocer a sus hermanos, y el faraón conoció el origen de José. 14Después de esto, José mandó llamar a su padre Jacob y a toda su familia, setenta y cinco personas en total. 15Bajó entonces Jacob a Egipto, y allí murieron él y nuestros antepasados. 16Sus restos fueron llevados a Siquén y puestos en el sepulcro que a buen precio Abraham había comprado a los hijos de Jamor en Siquén.

17»Cuando ya se acercaba el tiempo de que se cumpliera la promesa que Dios le había hecho a Abraham, el pueblo crecía y se multiplicaba en Egipto. 18Por aquel entonces subió al trono de Egipto un nuevo rey que no sabía nada de José. 19Este rey usó de artimañas con nuestro pueblo y oprimió a nuestros antepasados, obligándolos a dejar abandonados a sus hijos recién nacidos para que murieran.

20»En aquel tiempo nació Moisés, y fue agradable a los ojos de Dios.7:20 fue … Dios. Alt. era sumamente hermoso. Por tres meses se crio en la casa de su padre 21y, al quedar abandonado, la hija del faraón lo adoptó y lo crio como a su propio hijo. 22Así Moisés fue instruido en toda la sabiduría de los egipcios, y era poderoso en palabra y en obra.

23»Cuando cumplió cuarenta años, Moisés tuvo el deseo de visitar a sus hermanos israelitas. 24Al ver que un egipcio maltrataba a uno de ellos, acudió en su defensa y lo vengó matando al egipcio. 25Moisés suponía que sus hermanos reconocerían que Dios iba a liberarlos por medio de él, pero ellos no lo comprendieron así. 26Al día siguiente, Moisés sorprendió a dos israelitas que estaban peleando. Trató de reconciliarlos, diciéndoles: “Vosotros sois hermanos; ¿por qué queréis haceros daño?”

27»Pero el que estaba maltratando al otro empujó a Moisés y le dijo: “¿Y quién te nombró a ti gobernante y juez sobre nosotros? 28¿Acaso quieres matarme a mí, como mataste ayer al egipcio?”7:28 Éx 2:14 29Al oír esto, Moisés huyó a Madián; allí vivió como extranjero y tuvo dos hijos.

30»Pasados cuarenta años, se le apareció un ángel en el desierto cercano al monte Sinaí, en las llamas de una zarza que ardía. 31Moisés se asombró de lo que veía. Al acercarse para observar, oyó la voz del Señor: 32“Yo soy el Dios de tus antepasados, el Dios de Abraham, de Isaac y de Jacob”.7:32 Éx 3:6 Moisés se puso a temblar de miedo, y no se atrevía a mirar.

33»Le dijo el Señor: “Quítate las sandalias, porque estás pisando tierra santa. 34Ciertamente he visto la opresión que sufre mi pueblo en Egipto. Los he escuchado quejarse, así que he descendido para librarlos. Ahora ven y te enviaré de vuelta a Egipto”.7:34 Éx 3:5,7,8,10

35»A este mismo Moisés, a quien habían rechazado diciéndole: “¿Y quién te nombró gobernante y juez?”, Dios lo envió para ser gobernante y libertador, mediante el poder del ángel que se le apareció en la zarza. 36Él los sacó de Egipto haciendo prodigios y señales milagrosas tanto en la tierra de Egipto como en el Mar Rojo, y en el desierto durante cuarenta años.

37»Este Moisés dijo a los israelitas: “Dios hará surgir para vosotros, de entre vuestros propios hermanos, un profeta como yo”.7:37 Dt 18:15 38Este mismo Moisés estuvo en la asamblea en el desierto, con el ángel que le habló en el monte Sinaí, y con nuestros antepasados. Fue también él quien recibió palabras de vida para comunicárnoslas a nosotros.

39»Nuestros antepasados no quisieron obedecerlo, sino que lo rechazaron. Lo que realmente deseaban era volver a Egipto, 40por lo cual le dijeron a Aarón: “Tienes que hacernos dioses que vayan delante de nosotros, porque a ese Moisés que nos sacó de Egipto, ¡no sabemos qué pudo haberle pasado!”7:40 Éx 32:1

41»Entonces se hicieron un ídolo en forma de becerro. Le ofrecieron sacrificios y tuvieron fiesta en honor de la obra de sus manos. 42Pero Dios les volvió la espalda y los entregó a que rindieran culto a los astros. Así está escrito en el libro de los profetas:

»“Casa de Israel, ¿acaso me ofrecisteis vosotros sacrificios y ofrendas

durante los cuarenta años en el desierto?

43Por el contrario, vosotros os encargasteis del tabernáculo de Moloc,

de la estrella del dios Refán

y de las imágenes que hicisteis para adorarlas.

Por lo tanto, os mandaré al exilio”7:43 Am 5:25-27 más allá de Babilonia.

44»Nuestros antepasados tenían en el desierto el tabernáculo del testimonio, hecho conforme Dios le había ordenado a Moisés, según el modelo que este había visto. 45Después de haber recibido el tabernáculo, lo trajeron consigo bajo el mando de Josué, cuando conquistaron la tierra de las naciones que Dios expulsó de la presencia de ellos. Allí permaneció hasta el tiempo de David, 46quien disfrutó del favor de Dios y pidió que le permitiera proveer una morada para el Dios7:46 para el Dios. Var. para la casa (es decir, la familia). de Jacob. 47Pero fue Salomón quien construyó la casa.

48»Sin embargo, el Altísimo no habita en casas construidas por manos humanas. Como dice el profeta:

49»“El cielo es mi trono,

y la tierra, el estrado de mis pies.

¿Qué clase de casa me construiréis?

—dice el Señor—.

¿O qué lugar de descanso?

50¿No es mi mano la que ha hecho todas estas cosas?”7:50 Is 66:1,2

51»¡Tercos, duros de corazón y oídos!7:51 ¡Tercos … oídos! Lit. ¡Duros de cuello e incircuncisos en los corazones y los oídos! Vosotros sois iguales que vuestros antepasados: ¡Siempre resistís al Espíritu Santo! 52¿A cuál de los profetas no persiguieron vuestros antepasados? Ellos mataron a los que de antemano anunciaron la venida del Justo, y ahora a este lo habéis traicionado y asesinado 53vosotros, que recibisteis la ley promulgada por medio de ángeles y no la habéis obedecido».

Muerte de Esteban

54Al oír esto, rechinando los dientes, montaron en cólera contra él. 55Pero Esteban, lleno del Espíritu Santo, fijó la mirada en el cielo y vio la gloria de Dios, y a Jesús de pie a la derecha de Dios.

56―¡Veo el cielo abierto —exclamó—, y al Hijo del hombre de pie a la derecha de Dios!

57Entonces ellos, gritando, se taparon los oídos y todos a una se abalanzaron sobre él, 58lo sacaron a empellones fuera de la ciudad y comenzaron a apedrearlo. Los acusadores confiaron sus mantos a un joven llamado Saulo.

59Mientras lo apedreaban, Esteban oraba.

―Señor Jesús —decía—, recibe mi espíritu.

60Luego cayó de rodillas y gritó:

―¡Señor, no les tomes en cuenta este pecado!

Cuando hubo dicho esto, murió.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 7:1-60

Estebanca mandajcunamanmi Jesusmanta huillashca

1Curacunata mandaj curaca, Estebantaca:

—¿Paicuna juchachicushcaca chashnatajchu?— nishpami tapurca.

2Chashna tapujpica, Estebanca cashnami nirca:

—Tucui huauquicuna, yayacuna, ñucata uyahuaichij. Sumaj Diosca, ñucanchij ñaupa yaya Abrahammanca, manaraj Harán pueblopi causagrijpimi, Mesopotamia llajtapi ricurirca. 3Chaipi ricurishpami Diosca: “Cambaj llajtatapish, cambaj familiatapish saquishpa ri. Ñucami can maipi causana llajtata ricuchisha” nirca.

4Chaimantami Abrahamca, Caldea llajtamanta rishpa, Haranpi causagrirca. Paipaj yaya huañushca qʼuipami, Taita Diosca paitaca cunan cancuna causacun cai llajtaman pushamurca. 5Caiman chayachimushpapish, cai llajtapica allpataca, chaqui saruillatapish manaraj curcachu. Shina cashpapish chai punllacunapi Abraham manaraj huahuayuj cajpimi, Diosca: Canmanpish, cambaj huahua huahuacunamanpishmi cai allpataca cusha nirca. 6Taita Diosca, cashnapishmi nirca: “Cambaj huahua huahuacunaca, quiquin llajtamanta rishpami, caru llajtapi causanga. Chai llajta runacunami, paicunataca chuscu patsaj huatacama, huatashcata shina servichishpa, llaquita charingacuna. 7Paicunata llaquichishpa charicuj runacunata, ñuca quiquin jatunta llaquichishpami, cambaj huahuacunataca llujshichimusha. Chaimantaca cai llajtapi churajpimi, caipi ñucata servingacuna” nishcami Diosca. 8Abrahamtaca, paihuan ari ninacushcata ricuchij cachunmi, pai charishca aicha punta carata pʼitichun mandashca. Chaimantami Abrahamca, paipaj churi Isaactapish huacharishca pusaj punllapica, pai charishca aicha punta carata pʼitirca. Isaacpish, paipaj churi Jacobota, Jacobopish, paipaj chunga ishqui churicunataca chashnallatajmi rurarca. Paicunami, ñucanchij ñaupa yayacuna carca.

9Chai ñaupa yayacunaca, paicunapaj huauqui Josetaca pʼiñashcamantami, Egiptomanca huatashca shina causagrichun, cʼatushpa cacharcacuna. Shina rurajpipish, Taita Diosca Josetaca manataj saquircachu. 10Paimi Josetaca, ima llaquimantapish llujshichirca. Shinallataj Faraón cʼuyachunmi, Josetaca alli yachajta rurarca. Chaimantami Josetaca, paipaj quiquin huasipipish, tucui llajtapipish, tucuita ricuj cachun churarca.

11Chai punllacunallatajmi Egiptopipish, Canaanpipish jatun yaricai jatarishpa, jatunta llaquichirca. Ñucanchij ñaupa yayacunapish, maipi ima micunata mana japircacunachu. 12Yaya Jacoboca, Egiptollapi micuna tiyajta yachashpami, ñucanchij ñaupa yayacunataca punta cutin chaiman cacharca. 13Cati cuti rijpimi Joseca, paicunapaj huauqui cashcata paicunaman huillarca. Chaipimi Faraonca, Josetaca pipuramanta cashcata yacharca. 14Chai qʼuipami Joseca, paipaj yaya Jacobotaca, tucui huasi ucupuracunandijta pushaj cacharca. Paicunaca, tucuimantaca 75llami carca. 15Chaicunallahuanmi Jacoboca Egiptopi causagrirca. Chaipimi paipish, ñucanchij ñaupa yayacunapish huañurcacuna. 16Paicunapaj tullucunataca, Siquem llajtamanmi apamurcacuna. Chai Siquem llajtapimi Abrahamca, Hamorpaj churicunamanca pambana jutcundij mirga allpata achca cullquihuan randishca carca. Chaipimi chai tullucunataca pambarcacuna.

17Abrahamman cai llajtata Taita Dios ‘Cushami’ nishca ña pajtamujpica, israelcunaca Egiptopica achcatami mirarcacuna. 18Chai punllacunallapitajmi Egiptopica, Joseta mana rijsij shuj jatun mandaj mandai callarirca. 19Chai mandajca, yachaj tucushca cashpami, tucui ñucanchijpurata tucuchinata yuyarirca. Chashna yuyashpami ama ashtahuan mirachun nishpa, ñucanchij ñaupa yayacunataca, cʼari llullu huahuacunata shitachirca.

20Chai punllacunallapitajmi, Moisesca huacharirca. Paica, Taita Dios munashca, sumaj huahuami carca. Quimsa quillatami paipaj yaya mamaca, huasipi pacashpa charirca. 21Ña mana ashtahuan pacalla chari tucushpa shitashcatami, Faraonpaj ushushica japishpa, quiquin huahuata shina huiñachirca. 22Moisesca, chaipi huiñashpami, Egiptopi tiyaj tucui yachaicunata yacharca. Chaimantami, imata rimangapajpish, imata rurangapajpish alli yachaj carca.

23Ña chuscu chunga huatayuj cashpami, Moisesca paipaj huauqui Israelcunata ricugrirca. 24Chai punllataj shuj Egipto runa Israel runata macacujta japishpami Moisesca, israel runata mitsashpa chai Egipto runata huañuchirca. 25Paipaj huauquicunaca, ‘Egiptomanta llujshichichun, Taita Dios paita churashcata yuyangami’ nishpami, chashna huañuchirca. Ashtahuanpish paicunaca, mana chashna yuyarcachu. 26Cayandij punllapish ricunaman rishpaca, ishqui israelcuna macanacucujtami japirca. Paicunataca, alli tucunacuchun nishpami: “Jalachij, cancunaca huauquindijllatajmari canguichij. ¿Ima nishpataj cashna macanacunguichij?” nirca.

27Ashtahuanpish chai macacuj runaca, Moisestaca cashnami cʼariyarca: “¿Pitaj cantaca ñucanchijta mandachun, ñucanchij juez cachun churarcari? 28¿Ñucatapishchu caina chai Egipto runata shina huañuchisha ningui?” nircami. 29Chashna nijpica Moisesca, mancharishpa, Madián llajtamanmi miticushpa rirca. Chai llajtapi causacushpami ishqui churiyuj tucurca.

30Ñami chuscu chunga yalli huatacunata chaipi causacurca. Chaipimi, Sinaí urcu cʼuchu shitashca pambapica, rupacuj zarza yura chaupipi, shuj ángel ricurirca.

31Chaita ricushpa achcata mancharishpa, Moisés ashtahuan alli ricungapaj cʼuchuyacushpami, Mandaj Dios cashna nijta uyarca: 32“Ñucaca, cambaj ñaupa yaya Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Taita Diosmi cani” nircami. Chashna nijpica, Moisesca manchaihuan chujchushpa, mana ashtahuan cʼuchuyarcachu.

33Mandaj Diosca, cashnapishmi nirca: “Canca ñucapajlla chʼicanchishca pambapimari shayacungui, cambaj pargateta chaquimanta surcui.

34Ñuca agllashcacunata, Egiptopi jatunta llaquichicujtaca ricunimi. Chai llaquihuan ñacashpa ‘¡Ai!’ nicujtapish uyanimi. Chaimantami, paicunata llujshichingapaj uriyamurcani. Shamui, cunan canta Egiptoman cachasha” nircami.

35Riquichij, chai Moisestamari: “¿Pitaj cantaca ñucanchijta mandaj cachun, juez cachunca churarcari?” nishpa pʼiñashcacuna carca. Paillatatajmari, zarza yurapi ricurij angelhuan Taita Diosca, paicunata mandaj cachun, quishpichij cachunpish churarca. 36Chai Moisesmi, ñucanchij ñaupa yayacunataca, jatun mancharinacunatapish señalcunatapish rurashpa, Egiptomanta llujshichirca. Puca Cuchapipish, shitashca pambapipish, chuscu chunga huatatami, chashnallataj rurashpa pushamurca.

37Chai Moisesllatajmi, israelcunataca: “Diosca, ñucata cachashca shinallatajmi, cancunapuramantaca, Pai ima nishcata huillaj shuj runata cachanga” nishca. 38Chai Moisesllatajmi, shitashca pambapi ñucanchij ñaupa yayacuna tandanacushcapica, Sinaí urcupi paihuan rimaj angelhuan carca. Paimi, Causaita cuj Shimicunata Diosmanta chasquishpa, ñucanchijman huillarca.

39Chashna cajpipish, ñucanchij ñaupa yayacunaca, Moisesta caźunapaj randica, pʼiñarcacunami. Paicunapaj shungupica Egiptoman tigrana yuyaillami carca. 40Chaimantami Aarontaca: “Ñucanchijta Egiptomanta llujshichimuj Moisesca, imapishchari tucun, mana uyarinchu. Ñucanchijpaj dioscunata rurailla, chai dioscuna ñucanchijta pushashpa tigrachun” nircacunami.

41Chaimantaca, biźi diosta rurashpami, chaiman animalcunata cushpa huañuchircacuna. Chashnami quiquin maquihuan rurashca dios-huanca, jatunta cushicurcacuna. 42Shina rurajpimi, Taita Diosca paicunamanta anchurishpa, luźerocunata adorachun saquirca. Dios ima nishcata huillajcunapaj Libropi cashna quillcashcami pajtarca:

“Israelcuna, cancunaca shitashca pambapi, chuscu chunga huatacunata puricushpaca,

¿ñucamanchari animalcunata cushpa huañuchircanguichigari?

43Ashtahuanpish Moloctami, paipaj carpa huasindij aparishpa purircanguichij.

Renfán shuti diospaj luźerotapishmi aparishca purircanguichij.

Shujtaj dioscunatapish rurashpami, adorarcanguichij.

Chaimantami llujshichishpa, Babilonia llajta chaininijcama cachasha” nishcami.

44Ñucanchij ñaupa yayacunaca, shitashca pambapica, paicunaman Dios ricurina carpa huasillatami charircacuna. Chai huasica, ima shinallata rurachun, Moisesman Dios ricuchishca shinatataj rurashcami carca. 45Chaita chasquishpaca cancunapaj yayacunataca, Josué pushamujpimi, cai llajtaman yaicuchimurca. Diosca paicunata caipi churangapajmi, cai llajtapi causacujcunataca llujshichishpa cachashca. Chai carpa huasitaca, David mandaj tucungacamami charicurcacuna. 46Davidmi, Taita Dios jatunta cʼuyashca tucurca. Chaimantami Jacobopaj Diostaca: “Cambaj shuj huasita rurachun saquihuai” nishpa mañarca. 47Ashtahuanpish paipaj churi Salomonmi, chai huasitaca shayachirca.

48Shina cajpipish jahua pacha Diosca, runacuna maquihuan rurashca huasicunapica, mana causanchu. Chaimantami, Dios ima nishcata huillajllataj cashna nishca:

49“ ‘Jahua pachaca, ñuca mandashpa tiyanami.

Cai pachaca, ñuca chaqui sarunami.

¿Ima shinataj ñucapajca, huasita ruragringuichigari?’

ninmi Mandaj Diosca.

‘Ñuca samarinatapish, ¿maipitaj ruranguichigari?

50Ñucallatajmari cai tucuitaca rurarcani’ ninmi” nishcami.

51¡Upacuna, chʼahuan shungucuna, rinrin mana uyajcuna! Cancunapaj ñaupa yayacuna shinallatajmi canguichij. Jucha illaj Espiritutaca, manataj caźushun ninguichijchu. 52Cancunapaj yayacunaca, Dios ima nishcata huillajcunataca, ¿maijantataj mana llaquichircacunari? ‘Cashcata Ruraj Runa shamungami’ nishpa, ñaupaman huillajcunatami huañuchircacuna. Cunan Pai quiquin shamujpipish, huashalla yuyarinacushpami, Paitapish huañuchichircanguichij. 53Cancunaca, Mandashcatapish angelcunapaj shimimantatajmi chasquircanguichij. Shina cajpipish manataj caźunguichijchu— nircami.

Estebantaca rumicunahuan shitashpami huañuchishcacuna

54Esteban chashna nijta uyashpaca, paihuanca canirishpami, yallitaj pʼiñarircacuna. 55Ashtahuanpish Estebanca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, jahua pachata huichilla ricurca. Chaipica achij nicuj Taita Dios tiyacujtapish, Diospaj alli ladopi Jesús shayacujtapishmi ricurca. 56Chaita ricushpami, Estebanca:

—Riquichigari, jahua pachacuna pascarishcatamari ricuni. Runa Aichayujpish, Taita Diospaj alli ladopimari shayacun— nircami.

57Chaita mana uyashun nishpaca, achcata caparinacushpami, rinrinta taparircacuna. Chaimantaca huaicashpami, Estebanta japigrircacuna. 58Paita japishpaca, tʼangashpa pueblomanta llujshichishpami, rumicunahuan shitarcacuna. Juchachicujcunaca, Saulo shuti mosomanmi, paicunapaj churanacunata mingarcacuna. 59Rumihuan shitacujllapitajmi, Estebanca:

—Apunchij Jesús, ñuca espirituta chasquipai— nishpa mañarca.

60Chashna nishcahuan cungurishpami:

—Apunchij Jesús, paicuna cashna millaita ruracushcataca, ama yuyaripangui— nishpa, sinchita caparirca. Chashna nishcahuan huañurcallami.