Nueva Versión Internacional (Castilian)

Génesis 39

José y la esposa de Potifar

1Cuando José fue llevado a Egipto, los ismaelitas que lo habían trasladado allí lo vendieron a Potifar, un egipcio que era funcionario del faraón y capitán de su guardia. Ahora bien, el Señor estaba con José y las cosas le salían muy bien. Mientras José vivía en la casa de su patrón egipcio, este se dio cuenta de que el Señor estaba con José y lo hacía prosperar en todo. José se ganó la confianza de Potifar, y este lo nombró mayordomo de toda su casa y le confió la administración de todos sus bienes. Por causa de José, el Señor bendijo la casa del egipcio Potifar a partir del momento en que puso a José a cargo de su casa y de todos sus bienes. La bendición del Señor se extendió sobre todo lo que tenía el egipcio, tanto en la casa como en el campo. Por esto Potifar dejó todo a cargo de José, y tan solo se preocupaba por lo que tenía que comer.

José tenía muy buen físico y era muy atractivo. Después de algún tiempo, la esposa de su patrón empezó a echarle el ojo y le propuso:

―Acuéstate conmigo.

Pero José no quiso saber nada, sino que le contestó:

―Mira, señora: mi patrón ya no tiene que preocuparse de nada en la casa, porque todo me lo ha confiado a mí. En esta casa no hay nadie más importante que yo. Mi patrón no me ha negado nada, excepto meterme contigo, que eres su esposa. ¿Cómo podría yo cometer tal maldad y pecar así contra Dios?

10 Y por más que ella lo acosaba día tras día para que se acostara con ella y le hiciera compañía, José se mantuvo firme en su rechazo.

11 Un día, en un momento en que todo el personal de servicio se encontraba ausente, José entró en la casa para cumplir con sus responsabilidades. 12 Entonces la mujer de Potifar lo agarró del manto y le rogó: «¡Acuéstate conmigo!»

Pero José, dejando el manto en manos de ella, salió corriendo de la casa. 13 Al ver ella que él había dejado el manto en sus manos y había salido corriendo, 14 llamó a los siervos de la casa y les dijo: «¡Mirad!, el hebreo que nos trajo mi esposo solo ha venido a burlarse de nosotros. Entró en la casa con la intención de acostarse conmigo, pero yo grité con todas mis fuerzas. 15 En cuanto me oyó gritar, salió corriendo y dejó su manto a mi lado».

16 La mujer guardó el manto de José hasta que su marido volvió a su casa. 17 Entonces le contó la misma historia: «El esclavo hebreo que nos trajiste quiso aprovecharse de mí. 18 Pero, en cuanto grité con todas mis fuerzas, salió corriendo y dejó su manto a mi lado».

19 Cuando el patrón de José escuchó de labios de su mujer cómo la había tratado el esclavo, se enfureció 20 y mandó que echaran a José en la cárcel donde estaban los presos del rey.

Pero aun en la cárcel 21 el Señor estaba con él y no dejó de mostrarle su amor. Hizo que se ganara la confianza del guardia de la cárcel, 22 el cual puso a José a cargo de todos los prisioneros y de todo lo que allí se hacía. 23 Como el Señor estaba con José y hacía prosperar todo lo que él hacía, el guardia de la cárcel no se preocupaba de nada de lo que dejaba en sus manos.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 39

Iosif şi soţia lui Potifar

1Iosif a fost dus în Egipt, iar Potifar, conducător al gărzii[a] şi unul dintre demnitarii lui Faraon, l-a cumpărat de la ismaeliţii care l-au adus acolo. Domnul a fost cu Iosif, astfel încât acesta a prosperat şi a locuit în palatul stăpânului său egiptean. Stăpânul său a observat că Domnul era cu Iosif şi că făcea ca toate să prospere în mâna lui. Iosif a găsit bunăvoinţă la el şi i-a slujit, iar stăpânul său l-a rânduit supraveghetor al palatului său şi i-a dat în grijă toată gospodăria sa. De când l-a făcut supraveghetor peste palatul său şi peste toată gospodăria sa, Domnul a binecuvântat palatul egipteanului de dragul lui Iosif; binecuvântarea Domnului era peste toată gospodăria sa, inclusiv peste ce avea pe câmp. Astfel, stăpânul a lăsat în grija lui Iosif tot ce avea şi n-avea altă grijă decât să mănânce. Iosif era chipeş şi arătos. După o vreme, soţia stăpânului său a pus ochii pe Iosif şi i-a zis:

– Culcă-te cu mine!

Dar el a refuzat şi i-a răspuns:

– Stăpânul meu n-are nici o grijă în ce priveşte gospodăria, dându-mi în grijă tot ce are. Nimeni nu este mai mare în această gospodărie decât mine, iar el nu m-a oprit de la nimic, în afară de tine, pentru că eşti soţia lui. Deci cum aş putea să fac răul acesta mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?

10 Deşi ea îi vorbea lui Iosif în fiecare zi, el n-a ascultat-o nici ca să se culce cu ea, nici să stea în prezenţa ei. 11 Într-o zi însă, când Iosif a intrat în palat ca să-şi îndeplinească slujba şi nimeni altcineva dintre sclavii palatului nu era acolo, 12 ea l-a prins de haină, poruncindu-i: „Culcă-te cu mine!“ Dar el şi-a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară. 13 Când a văzut că el şi-a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară, 14 i-a chemat pe sclavii palatului şi le-a zis: „Vedeţi, soţul meu ne-a adus un evreu ca să-şi bată joc de noi. El a intrat la mine ca să se culce cu mine, dar eu am ţipat cât am putut, 15 iar când el a auzit că ţip cu putere, şi-a lăsat haina lângă mine şi a fugit afară.“ 16 Ea i-a ţinut haina lângă ea, până când a venit stăpânul său acasă 17 şi i-a spus şi lui aceleaşi lucruri: „Sclavul acela evreu, pe care ni l-ai adus, a intrat la mine ca şă-şi bată joc de mine, 18 dar, când am ţipat cu putere, şi-a lăsat haina lângă mine şi a fugit afară.“

19 Când stăpânul său a auzit acuzele soţiei sale, care spunea: „Aşa s-a purtat sclavul tău cu mine!“, s-a aprins de mânie, 20 l-a luat pe Iosif şi l-a aruncat în temniţă, în locul în care erau închişi prizonierii regelui; şi acolo a rămas. 21 Dar Domnul a fost cu Iosif, i-a arătat îndurare şi a făcut ca el să găsească bunăvoinţă la comandantul temniţei. 22 Comandantul temniţei i-a dat în grija lui Iosif pe toţi cei închişi în temniţă; tot ceea ce se făcea acolo, se făcea prin el. 23 Comandantul temniţei nu se mai îngrijea de nimic din ceea ce era în responsabilitatea lui Iosif, pentru că Domnul era cu el şi îl ajuta să prospere în tot ceea ce făcea.

Notas al pie

  1. Geneza 39:1 Vezi nota de la 37:36