Nueva Versión Internacional (Castilian)

Génesis 38:1-30

Judá y Tamar

1Por esos días, Judá se apartó de sus hermanos y se fue a vivir a la casa de un hombre llamado Hirá, residente del pueblo de Adulán. 2Allí Judá conoció a una mujer, hija de un cananeo llamado Súa, y se casó con ella. Después de tener relaciones con él, 3ella concibió y dio a luz un hijo, al que llamó Er. 4Tiempo después volvió a concebir, y dio a luz otro hijo, al que llamó Onán. 5Pasado el tiempo tuvo otro hijo, al que llamó Selá, el cual nació en Quezib.

6Judá consiguió para Er, su hijo mayor, una esposa que se llamaba Tamar. 7Pero al Señor no le agradó la conducta del primogénito de Judá, y le quitó la vida. 8Entonces Judá le dijo a Onán: «Cásate con la viuda de tu hermano y cumple con tu deber de cuñado; así le darás descendencia a tu hermano». 9Pero Onán sabía que los hijos que nacieran no serían reconocidos como suyos. Por eso, cada vez que tenía relaciones con ella, derramaba el semen en el suelo, y así evitaba que su hermano tuviera descendencia. 10Esta conducta ofendió mucho al Señor, así que también a él le quitó la vida. 11Entonces Judá le dijo a su nuera Tamar: «Quédate como viuda en la casa de tu padre, hasta que mi hijo Selá tenga edad de casarse». Pero en realidad Judá pensaba que Selá podría morirse, lo mismo que sus hermanos. Así que Tamar se fue a vivir a la casa de su padre.

12Después de mucho tiempo, murió la esposa de Judá, la hija de Súa. Al concluir el tiempo de duelo, Judá fue al pueblo de Timnat para esquilar sus ovejas. Lo acompañó su amigo Hirá, el adulanita. 13Cuando Tamar se enteró de que su suegro se dirigía hacia Timnat para esquilar sus ovejas, 14se quitó el vestido de viuda, se cubrió con un velo para que nadie la reconociera y se sentó a la entrada del pueblo de Enayin, que está en el camino a Timnat. Esto lo hizo porque se dio cuenta de que Selá ya tenía edad de casarse y aún no se lo daban a ella por esposo.

15Cuando Judá la vio con el rostro cubierto, la tomó por una prostituta. 16No sabiendo que era su nuera, se acercó a la orilla del camino y le dijo:

―Deja que me acueste contigo.

―¿Qué me das si te digo que sí? —le preguntó ella.

17―Te mandaré uno de los cabritos de mi rebaño —respondió Judá.

―Está bien —respondió ella—, pero déjame algo en garantía hasta que me lo mandes.

18―¿Qué prenda quieres que te deje? —preguntó Judá.

―Dame tu sello y tu cordón, y el bastón que llevas en la mano —respondió Tamar.

Judá se los entregó, se acostó con ella y la dejó embarazada. 19Cuando ella se levantó, se fue inmediatamente de allí, se quitó el velo y volvió a ponerse la ropa de viuda.

20Más tarde, Judá envió el cabrito por medio de su amigo adulanita, para recuperar las prendas que había dejado con la mujer; pero su amigo no dio con ella. 21Entonces le preguntó a la gente del lugar:

―¿Dónde está la prostituta38:21 prostituta. Lit. consagrada; es decir, una prostituta consagrada al culto. de Enayin, la que se sentaba junto al camino?

―Aquí nunca ha habido una prostituta así —le contestaron.

22El amigo regresó adonde estaba Judá y le dijo:

―No la pude encontrar. Además, la gente del lugar me informó que allí nunca había estado una prostituta como esa.

23―Que se quede con las prendas —replicó Judá—; no es cuestión de que hagamos el ridículo. Pero que quede claro: yo le envié el cabrito, y tú no la encontraste.

24Como tres meses después, le informaron a Judá lo siguiente:

―Tu nuera Tamar se ha prostituido, y como resultado de sus andanzas ha quedado embarazada.

―¡Sacadla y quemadla! —exclamó Judá.

25Pero, cuando la estaban sacando, ella mandó este mensaje a su suegro: «El dueño de estas prendas fue quien me ha dejado embarazada. A ver si tú reconoces de quién son este sello, el cordón del sello y este bastón».

26Judá los reconoció y declaró: «Su conducta es más justa que la mía, pues yo no se la di por esposa a mi hijo Selá». Y no volvió a acostarse con ella.

27Cuando llegó el tiempo de que Tamar diera a luz, resultó que tenía mellizos en su seno. 28En el momento de nacer, uno de los mellizos sacó la mano; la partera le ató un hilo rojo en la mano, y dijo: «Este salió primero». 29Pero en ese momento el niño metió la mano, y salió primero el otro. Entonces la partera dijo: «¡Cómo te abriste paso!» Por eso al niño lo llamaron Fares.38:29 En hebreo, Fares significa abertura, brecha. 30Luego salió su hermano, con el hilo rojo atado en la mano, y lo llamaron Zera.38:30 En hebreo, Zera puede significar rojo, brillo o resplandor.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 38:1-30

Iuda și Tamar

1În vremea aceea, Iuda a plecat de la frații săi și s‑a stabilit lângă un adulamit pe nume Hira. 2Iuda a văzut‑o acolo pe fiica unui canaanit, al cărui nume era Șua, a luat‑o de soție și a intrat la ea2, 18 Vezi nota de la 16:2.. 3Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia Iuda i‑a pus numele Er. 4A rămas din nou însărcinată și a mai născut un fiu. Și ea i‑a pus numele Onan. 5A născut iarăși un alt fiu și ea i‑a pus numele Șela. Iuda era la Chezib când l‑a născut ea.

6Iuda i‑a luat o soție lui Er, întâiul său născut; numele ei era Tamar. 7Dar Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii Domnului, astfel că Domnul l‑a omorât. 8Atunci Iuda i‑a zis lui Onan: „Intră la soția fratelui tău și împlinește‑ți față de ea datoria de cumnat8 Vezi Deut. 25:5-10, obicei cunoscut drept „legea leviratului“ (lat.: levir înseamnă cumnat).: ridică‑i o sămânță fratelui tău.“ 9Dar pentru că știa că sămânța nu va fi a lui, Onan o vărsa9 Sensul verbului ebraic este a distruge, a ruina. pe pământ ori de câte ori intra la soția fratelui său, ca să nu‑i dea o sămânță fratelui său. 10Ceea ce făcea el era rău în ochii Domnului, așa că Domnul l‑a omorât și pe el. 11Atunci Iuda i‑a zis nurorii sale, Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.“ Căci își spunea: „Să nu cumva să moară și acesta, ca frații săi.“ Astfel, Tamar s‑a întors în casa tatălui ei.

12Au trecut multe zile, și soția lui Iuda, fiica lui Șua, a murit. După ce a fost mângâiat, Iuda s‑a suit la Timna împreună cu prietenul său, adulamitul Hira, la cei care‑i tundeau oile. 13Tamarei i s‑a spus: „Iată că socrul tău se suie la Timna, ca să‑și tundă oile.“ 14Atunci ea și‑a schimbat hainele de văduvă și s‑a acoperit cu un văl. S‑a înfășurat și s‑a așezat la intrarea în Enayim, care se află în drum spre Timna, fiindcă văzuse că, deși Șela crescuse, ea nu‑i fusese dată de soție.

15Când Iuda a văzut‑o, a crezut că este o prostituată, pentru că avea fața acoperită. 16El s‑a îndreptat spre ea, de‑a lungul drumului, și i‑a zis:

– Lasă‑mă, te rog, să intru la tine!

Căci nu știa că este nora sa.

Ea a întrebat:

– Ce‑mi vei da, dacă intri la mine?

17El a răspuns:

– Îți voi trimite un ied din turmă.

Ea a zis:

– Doar dacă îmi dai o garanție până îl vei trimite.

18El a întrebat:

– Ce garanție să‑ți dau?

Atunci ea a zis:

– Sigiliul18 Sigiliul era cilindric sau plat, fiind prins de un șnur și purtat la gât. Era folosit la parafarea documentelor din lut și purtând cu sine identitatea posesorului. tău, șnurul tău și toiagul din mâna ta.

El i le‑a dat și a intrat la ea, iar ea a rămas însărcinată prin el. 19După aceea ea s‑a ridicat și a plecat. Apoi și‑a dat jos vălul și s‑a schimbat în hainele ei de văduvă.

20Când Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamit, ca să ia garanția de la femeie, acesta n‑a mai găsit‑o.

21El i‑a întrebat pe oamenii din acel loc, zicând:

– Unde este hierodula21 Prostituată sacră. Termenul ebraic diferă de cel din v. 15, Hira încercând probabil să acopere faptul că Iuda s‑a culcat cu o prostituată obișnuită. Prostituatele de la temple erau respectate, pe când cele obișnuite erau tratate cu dispreț. care stătea lângă drum, la Enayim?

Ei au răspuns:

– N‑a fost aici nicio hierodulă.

22El s‑a întors la Iuda și a zis:

– N‑am găsit‑o. Mai mult, oamenii din acel loc au zis: „N‑a fost nicio hierodulă aici.“

23Iuda a răspuns:

– Să păstreze pentru ea ce a luat. Altfel, ne vom face de râs. Iată, eu am trimis acest ied, dar n‑ai mai găsit‑o.

24Cam după trei luni, lui Iuda i s‑a spus:

– Tamar, nora ta, s‑a prostituat și iată că a rămas și însărcinată în urma curviilor ei.

Iuda a zis:

– Scoateți‑o afară ca să fie arsă.

25În timp ce era scoasă afară, ea i‑a trimis vorbă socrului ei, zicând: „Bărbatul ale căruia sunt aceste lucruri m‑a lăsat însărcinată. Recunoaște, te rog, ale cui sunt sigiliul, șnurul și toiagul.“ 26Iuda le‑a recunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, pentru că nu am dat‑o de soție fiului meu Șela.“ Și nu s‑a mai culcat niciodată cu ea26 Lit.: n‑a mai cunoscut‑o, un eufemism ebraic cu sensul de: a avea relații sexuale..

27Când i‑a venit vremea să nască, iată că în pântecul ei erau gemeni. 28În timpul nașterii, unul dintre ei a scos mâna. Moașa i‑a apucat‑o și a legat‑o cu un fir cărămiziu, zicând: „Acesta a ieșit primul!“ 29Dar el și‑a tras mâna înapoi și iată că a ieșit fratele său. Atunci ea a zis: „Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i s‑a pus numele Pereț29 Pereț înseamnă Spărtură.. 30După aceea a ieșit fratele său, cel cu firul roșu legat la mână, și i s‑a pus numele Zerah30 Zerah înseamnă Roșu aprins..