Ester 1 – CST & NTLR

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Ester 1:1-22

Destitución de la reina Vasti

1El rey Asuero,1:1 Asuero. Variante hebrea de Jerjes, nombre persa; así en el resto de este libro. que reinó sobre ciento veintisiete provincias que se extendían desde la India hasta Cus, 2estableció su trono real en la ciudadela de Susa.

3En el tercer año de su reinado ofreció un banquete para todos sus funcionarios y servidores, al que asistieron los jefes militares de Persia y Media, y los magistrados y los gobernadores de las provincias, 4y durante ciento ochenta días les mostró la enorme riqueza de su reino y la esplendorosa gloria de su majestad.

5Pasado este tiempo, el rey ofreció otro banquete, que duró siete días, para todos los que se encontraban en la ciudadela de Susa, tanto los más importantes como los de menor importancia. Este banquete tuvo lugar en el jardín interior de su palacio, 6el cual lucía cortinas blancas y azules, sostenidas por cordones de lino blanco y tela púrpura, los cuales pasaban por anillos de plata sujetos a columnas de mármol. También había sofás de oro y plata sobre un piso de mosaicos de pórfido, mármol, madreperla y otras piedras preciosas. 7En copas de oro de las más variadas formas se servía el vino real, el cual corría a raudales, como era de esperarse del rey. 8Todos los invitados podían beber cuanto quisieran, pues los camareros habían recibido instrucciones del rey de servir a cada uno lo que deseara.

9La reina Vasti, por su parte, ofreció también un banquete para las mujeres en el palacio del rey Asuero.

10Al séptimo día, como a causa del vino el rey Asuero estaba muy alegre, les ordenó a los siete eunucos que le servían —Meumán, Biztá, Jarboná, Bigtá, Abagtá, Zetar y Carcás— 11que llevaran a su presencia a la reina, ceñida con la corona real, a fin de exhibir su belleza ante los pueblos y sus dignatarios, pues realmente era muy hermosa. 12Pero, cuando los eunucos le comunicaron la orden del rey, la reina se negó a ir. Esto contrarió mucho al rey, y se enfureció.

13De inmediato el rey consultó a los sabios conocedores de leyes,1:13 leyes (lectura probable); los tiempos (TM). porque era costumbre que en cuestiones de ley y justicia el rey consultara a los expertos. 14Los más allegados a él eran: Carsena, Setar, Admata, Tarsis, Meres, Marsená y Memucán, los siete funcionarios de Persia y Media que tenían acceso especial a la presencia del rey y ocupaban los puestos más altos en el reino.

15―Según la ley, ¿qué se debe hacer con la reina Vasti por haber desobedecido la orden del rey transmitida por los eunucos? —preguntó el rey.

16En presencia del rey y de los funcionarios, Memucán respondió:

―La reina Vasti no solo ha ofendido al rey, sino también a todos los funcionarios y a todos los pueblos de todas las provincias del reino. 17Porque todas las mujeres se enterarán de la conducta de la reina, y esto hará que desprecien a sus esposos, pues dirán: “El rey Asuero mandó que la reina Vasti se presentara ante él, pero ella no fue”. 18El día en que las mujeres de la nobleza de Persia y de Media se enteren de la conducta de la reina, les responderán de la misma manera a todos los dignatarios del rey. ¡Entonces no habrá fin al desprecio y a la discordia!

19»Por lo tanto, si le parece bien al rey, emita un decreto real, el cual se inscribirá con carácter irrevocable en las leyes de Persia y Media: que Vasti nunca vuelva a presentarse ante el rey, y que el título de reina se lo otorgue a otra mejor que ella. 20Así, cuando el edicto real se dé a conocer por todo su inmenso reino, todas las mujeres respetarán a sus esposos, desde los más importantes hasta los menos importantes».

21Al rey y a sus funcionarios les pareció bien ese consejo, de modo que el rey hizo lo que había propuesto Memucán: 22envió cartas por todo el reino, a cada provincia en su propia escritura y a cada pueblo en su propio idioma, proclamando en la lengua de cada pueblo que todo hombre debe ejercer autoridad sobre su familia.

Nouă Traducere În Limba Română

Estera 1:1-22

Împrejurările destituirii împărătesei Vaști

1Iată ce s‑a întâmplat în zilele lui Ahașveroș1 Xerxes I (486–465 î.Cr.); peste tot în Estera., – acel Ahașveroș care domnea din India până în Cuș1 Regiunea Nilului Superior; Etiopia și teritoriile învecinate., peste o sută douăzeci și șapte de provincii1 Unități administrative mai mici decât satrapiile; [peste tot în carte]. –, 2în perioada în care împăratul Ahașveroș stătea pe tronul său împărătesc din citadela Susei.

3În al treilea an al domniei sale, Ahașveroș a dat un ospăț în cinstea tuturor demnitarilor și a slujitorilor săi. Armata Persiei și ai Mediei, nobilii și conducătorii provinciilor se aflau înaintea lui. 4El le‑a arătat bogăția glorioasă a împărăției sale și splendoarea prețioasă a măreției sale în multe zile, timp de o sută optzeci de zile. 5Când zilele acestea s‑au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari și celor mici deopotrivă, un ospăț de șapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6Țesături de bumbac, de culoare albă și violet, erau prinse cu funii din in subțire și din purpură de niște verigi de argint și pe stâlpi de marmură. Paturi de aur și de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef și de piatră neagră. 7Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belșug, mulțumită dărniciei împăratului. 8Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără opreliști, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete. 9Împărăteasa Vaști a dat și ea un ospăț femeilor, în palatul imperial al împăratului Ahașveroș.

10În ziua a șaptea, în timp ce inima îi era veselă de vin, împăratul le‑a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș, 11s‑o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaști, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele și demnitarii să‑i vadă frumusețea, căci ea era plăcută la înfățișare. 12Dar împărăteasa Vaști a refuzat să vină și n‑a ascultat de porunca trimisă de împărat prin eunuci. Împăratul s‑a supărat foarte tare și s‑a aprins de mânie. 13Atunci împăratul a vorbit cu înțelepții săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci așa se obișnuia, și anume ca împăratul să se sfătuiască cu toți cei ce cunoșteau legea și dreptatea. 14În apropierea lui se aflau Karșena, Șetar, Admata, Tarșiș, Meres, Marsena și Memucan, cei șapte demnitari ai Persiei și ai Mediei, care vedeau fața împăratului și care aveau locul întâi în împărăție.

15El a zis:

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaști, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahașveroș trimisă prin eunuci?

16Memucan a răspuns în prezența împăratului și a demnitarilor astfel:

– Nu numai față de împărat s‑a purtat rău împărăteasa Vaști, ci și față de toți demnitarii și de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahașveroș, 17pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soțiile acestora, astfel că ele își vor disprețui soții în ochii lor când vor zice: „Împăratul Ahașveroș i‑a zis împărătesei Vaști să se înfățișeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“ 18Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soțiile nobililor Persiei și ai Mediei vor vorbi și ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naștere la mult dispreț și mânie.

19Dacă împăratul găsește că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislația medo-persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaști nu va mai putea intra niciodată în prezența împăratului Ahașveroș, și că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea. 20Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, și astfel toate soțiile le vor da cinste soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21Sfatul a fost plăcut înaintea împăratului și a demnitarilor, și împăratul a făcut după sfatul lui Memucan. 22El a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui, pentru ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui și să vorbească limba propriului său popor.