Acaz, rey de Judá
28:1-27 – 2R 16:1-20
1Acaz tenía veinte años cuando ascendió al trono, y reinó en Jerusalén dieciséis años. Pero, a diferencia de su antepasado David, Acaz no hizo lo que agrada al Señor. 2Al contrario, siguió el mal ejemplo de los reyes de Israel, y también hizo imágenes fundidas de los baales. 3Así mismo, quemó incienso en el valle de Ben Hinón y sacrificó en el fuego a sus hijos, según las repugnantes ceremonias de las naciones que el Señor había expulsado al paso de los israelitas. 4También ofrecía sacrificios y quemaba incienso en los santuarios paganos, en las colinas y bajo todo árbol frondoso.
5Por eso el Señor su Dios lo entregó al poder del rey de Siria. Los sirios lo derrotaron, y capturaron una gran cantidad de prisioneros que se llevaron a Damasco.
Acaz también cayó en poder del rey de Israel, quien le infligió una gran derrota. 6En un solo día, Pécaj hijo de Remalías mató en Judá a ciento veinte mil hombres, todos ellos soldados valientes, porque los habitantes de Judá habían abandonado al Señor, Dios de sus antepasados. 7Zicrí, un guerrero de Efraín, mató a Maseías, hijo del rey, a Azricán, oficial encargado del palacio, y a Elcaná, que era el oficial más importante después del rey. 8De entre sus hermanos de Judá, los israelitas capturaron a doscientas mil personas, incluyendo a mujeres, niños y niñas. Además, se apoderaron de un enorme botín, que se llevaron a Samaria.
9Había allí un hombre llamado Oded, que era profeta del Señor. Cuando el ejército regresaba a Samaria, este profeta salió a su encuentro y les dijo:
―El Señor, Dios de vuestros antepasados, entregó a los de Judá en vuestras manos, porque estaba enojado con ellos. Pero vosotros los matasteis con tal furia que repercutió en el cielo. 10Y, por si fuera poco, ¡ahora pretendéis convertir a los habitantes de Judá y de Jerusalén en vuestros esclavos! ¿Acaso no sois también vosotros culpables de haber pecado contra el Señor vuestro Dios? 11Por tanto, hacedme caso: dejad libres a los prisioneros. ¿Acaso no son vuestros propios hermanos? ¡La ira del Señor se ha encendido contra vosotros!
12Entonces Azarías hijo de Johanán, Berequías hijo de Mesilemot, Ezequías hijo de Salún y Amasá hijo de Hadlay, que eran jefes de los efraimitas, se enfrentaron a los que regresaban de la guerra 13y les dijeron:
―No traigáis aquí a los prisioneros, porque eso nos haría culpables ante el Señor. ¿Acaso pretendéis aumentar nuestros pecados y nuestras faltas? ¡Ya es muy grande nuestra culpa, y la ira del Señor se ha encendido contra Israel!
14Así que los soldados dejaron libres a los prisioneros, y pusieron el botín a los pies de los jefes y de toda la asamblea. 15Algunos fueron nombrados para que se hicieran cargo de los prisioneros, y con la ropa y el calzado del botín vistieron a todos los que estaban desnudos. Luego les dieron de comer y de beber, y les untaron aceite. Finalmente, a los que estaban débiles los montaron en asnos y los llevaron a Jericó, la ciudad de las palmeras, para reunirlos con sus hermanos. Después, aquellos hombres volvieron a Samaria.
16En aquel tiempo, el rey Acaz solicitó la ayuda de los reyes de Asiria, 17porque los edomitas habían atacado nuevamente a Judá y se habían llevado algunos prisioneros. 18Por su parte, los filisteos saquearon las ciudades de Judá que estaban en la llanura y en el Néguev, se apoderaron de Bet Semes, Ayalón, Guederot, Soco, Timná y Guimzó, junto con sus respectivas aldeas, y se establecieron en ellas. 19Así fue como el Señor humilló a Judá, por culpa de Acaz su rey,28:19 su rey. Lit. rey de Israel. En este libro se usa con frecuencia el nombre de Israel para referirse a Judá. quien permitió el desenfreno en Judá y se rebeló totalmente contra el Señor.
20Tiglat Piléser, rey de Asiria, en vez de apoyar a Acaz, marchó contra él y empeoró su situación. 21Entonces Acaz le entregó al rey de Asiria todo lo que había de valor en el templo del Señor, en el palacio real y en las casas de sus oficiales; pero eso de nada le sirvió. 22Y, a pesar de encontrarse tan presionado, el rey Acaz se empecinó en su rebelión contra el Señor. 23Incluso ofreció sacrificios a los dioses de Damasco que lo habían derrotado, pues pensó: «Como los dioses de Siria ayudan a sus reyes, también me ayudarán a mí si les ofrezco sacrificios». Pero esos dioses fueron su ruina y la de todo Israel. 24Acaz también juntó y despedazó los utensilios del templo del Señor, cerró sus puertas e hizo construir altares en cada esquina de Jerusalén. 25Y en todas las ciudades de Judá hizo construir santuarios paganos para quemar incienso a otros dioses, ofendiendo así al Señor, Dios de sus antepasados.
26Los demás acontecimientos de su reinado, desde el primero hasta el último, lo mismo que su conducta, están escritos en el libro de los reyes de Judá y de Israel. 27Acaz murió y fue sepultado en la ciudad de Jerusalén, pero no en el panteón de los reyes de Israel. Su hijo Ezequías le sucedió en el trono.
Domnia lui Ahaz peste Iuda
(2 Regi 16:1-20)
1Ahaz era în vârstă de douăzeci de ani când a început să domnească și a domnit la Ierusalim timp de șaisprezece ani. El nu a făcut ce este drept în ochii Domnului, precum făcuse tatăl său David, 2ci a umblat pe căile regilor lui Israel. El a făcut chipuri turnate pentru baali, 3a adus tămâie în valea Ben‑Hinom și și‑a trecut fiii prin foc3 Sau: și‑a sacrificat fiii în foc., potrivit urâciunilor neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel. 4De asemenea, a adus jertfe și tămâie pe înălțimi, pe dealuri și sub orice copac verde.
5Domnul, Dumnezeul său, l‑a dat pe mâna regelui Aramului. Arameii l‑au învins și i‑au luat o mulțime de captivi pe care i‑au adus la Damasc. Apoi Domnul l‑a dat și pe mâna regelui lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere. 6Pekah, fiul lui Remalia, a ucis într‑o singură zi, în Iuda, o sută douăzeci de mii de războinici, pentru că Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. 7Zicri, un viteaz din Efraim, l‑a ucis pe Maaseia, fiul regelui, pe Azrikam, conducătorul palatului, precum și pe Elkana, al doilea om după rege. 8Fiii lui Israel au luat de la frații lor două sute de mii de captivi: femei, fii și fiice. De asemenea, au mai capturat de la ei multă pradă și au adus prada în Samaria.
9Acolo era un profet al Domnului, cu numele de Oded. El a ieșit înaintea oștirii care sosea în Samaria și a zis: „Iată, în mânia Sa față de cei din Iuda, Domnul, Dumnezeul părinților voștri, i‑a dat în mâinile voastre, dar voi i‑ați ucis cu o furie care a ajuns până la ceruri. 10Iar acum vă gândiți10 Lit.: spuneți. să‑i supuneți pe fiii lui Iuda și ai Ierusalimului, că să vă fie robi și roabe. Dar oare voi nu sunteți vinovați față de Domnul, Dumnezeul vostru? 11Acum, ascultați‑mă și dați drumul captivilor luați dintre frații voștri, căci mânia cea aprigă a Domnului este peste voi!“
12Totodată niște bărbați dintre căpeteniile lui Efraim, și anume Azaria, fiul lui Iehohanan, Berechia, fiul lui Meșilemot, Ezechia, fiul lui Șalum și Amasa, fiul lui Hadlai, s‑au ridicat împotriva celor ce veneau de la război. 13Ei le‑au zis: „Nu‑i aduceți aici pe prizonierii aceștia, căci altfel Domnul ne va învinui! Vreți să adăugăm și mai mult la păcatele și greșelile noastre, când vina noastră este deja atât de mare, iar apriga Lui mânie este peste Israel?“
14Războinicii au lăsat prizonierii și prada înaintea căpeteniilor și a întregii adunări. 15Apoi, oamenii care au fost desemnați pe nume s‑au ridicat și i‑au sprijinit pe prizonieri. Din prada luată, i‑au îmbrăcat pe toți cei goi. I‑au îmbrăcat, i‑au încălțat, i‑au hrănit, le‑au dat să bea, i‑au uns, i‑au purtat pe măgari pe toți cei obosiți și i‑au adus la Ierihon, Cetatea Palmierilor, la frații lor. După aceea ei s‑au întors în Samaria.
16În vremea aceea, regele Ahaz a trimis după ajutor la împărații Asiriei. 17Edomiții au venit iarăși, au învins pe Iuda și au luat captivi. 18Filistenii au năvălit în cetățile lui Iuda din zona deluroasă18 Vezi nota de la 1:15. și din Neghev18 Ținutul pustiu din sudul Palestinei, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea., au cucerit Bet‑Șemeș, Aialon, Ghederot, Soco cu satele dimprejurul ei, Timna cu satele dimprejurul ei, precum și Ghimzo cu satele dimprejurul ei și s‑au așezat în ele. 19Domnul a umilit Iuda din cauza lui Ahaz, regele lui Israel19 Adică Iuda; în multe locuri din 2 Cron., pentru că acesta a lăsat fără frâu nelegiuirea în Iuda și a fost necredincios fără măsură față de Domnul. 20Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, a venit la el, însă i‑a adus mai mult necaz decât să‑l sprijine. 21Ahaz a luat cu forța obiecte din Casa Domnului, din palatul său și din casele conducătorilor săi și le‑a dat împăratului Asiriei, însă aceasta nu i‑a fost de niciun folos.
22În vremea strâmtorării sale, a fost și mai necredincios față de Domnul. Acesta a fost regele Ahaz! 23A jertfit dumnezeilor Damascului, cei care l‑au înfrânt, deoarece el spusese: „Dumnezeii regilor Aramului i‑au ajutat pe aceștia, deci le voi jertfi și eu ca să mă ajute și pe mine!“ Însă tocmai acești dumnezei au fost cauza pierzării lui și a întregului Israel. 24Ahaz a strâns obiectele din Casa lui Dumnezeu, a înlăturat obiectele din Casa lui Dumnezeu, a închis ușile Casei lui Dumnezeu și a zidit altare în toate ungherele Ierusalimului. 25A zidit înălțimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie dumnezeilor, și L‑a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul părinților lui.
26Celelalte fapte ale lui și toate căile lui, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“. 27Ahaz a adormit alături de părinții săi și l‑au înmormântat în cetatea Ierusalimului, căci nu l‑au pus în mormântul regilor lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
