Jorán, rey de Judá
21:5-10,20 – 2R 8:16-24
1Josafat murió y fue sepultado con sus antepasados en la Ciudad de David, y su hijo Jorán le sucedió en el trono. 2Sus hermanos eran Azarías, Jehiel, Zacarías, Azarías, Micael y Sefatías. Todos estos fueron hijos de Josafat, rey de Israel. 3Su padre les había regalado plata, oro y objetos de valor en abundancia, y les entregó también ciudades fortificadas en Judá, pero el reino se lo dio a Jorán, porque era el hijo mayor. 4Cuando Jorán se afirmó completamente en el trono de su padre, mató a espada a todos sus hermanos y también a algunos jefes de Israel.
5Jorán tenía treinta y dos años cuando ascendió al trono, y reinó en Jerusalén ocho años. 6Pero hizo lo que ofende al Señor, pues siguió el mal ejemplo de los reyes de Israel, como lo había hecho la familia de Acab, y llegó incluso a casarse con la hija de Acab. 7Pero el Señor no quiso destruir la dinastía de David por consideración al pacto que había hecho con él, pues le había prometido mantener encendida para siempre una lámpara para él y sus descendientes.
8En tiempos de Jorán, los edomitas se sublevaron contra Judá y proclamaron su propio rey. 9Por lo tanto, Jorán marchó con sus capitanes y todos sus carros de combate. Los edomitas lo cercaron a él y a los capitanes de los carros, pero durante la noche Jorán logró abrirse paso. 10Desde entonces Edom ha estado en rebelión contra Judá, al igual que la ciudad de Libná, que en ese mismo tiempo se sublevó. Esto sucedió porque Jorán abandonó al Señor, Dios de sus antepasados. 11Además, Jorán construyó santuarios paganos en las colinas de Judá, e indujo a los habitantes de Jerusalén y de Judá a la idolatría.
12El profeta Elías le envió una carta con este mensaje:
«Así dice el Señor, Dios de tu antepasado David: “Por cuanto no seguiste el buen ejemplo de tu padre Josafat, ni el de Asá, rey de Judá, 13sino que seguiste el mal ejemplo de los reyes de Israel, haciendo que los habitantes de Judá y de Jerusalén fueran infieles a Dios,21:13 fueran infieles a Dios. Lit. se prostituyeran. como lo hizo la familia de Acab; y por cuanto asesinaste a tus hermanos, la familia de tu padre, que eran mejores que tú, 14el Señor herirá con una plaga terrible a tu pueblo, a tus hijos, a tus mujeres y todas tus posesiones. 15Y a ti te enviará una enfermedad en las entrañas, tan grave que día tras día empeorará, hasta que se te salgan los intestinos”».
16El Señor incitó a los filisteos y a los árabes vecinos de los cusitas para que se rebelaran contra Jorán. 17Así que marcharon contra Judá y la invadieron, y se llevaron todos los objetos de valor que hallaron en el palacio real, junto con los hijos y las mujeres de Jorán. Ninguno de sus hijos escapó con vida, excepto Joacaz, que era el menor de todos.
18Después de esto, el Señor hirió a Jorán con una enfermedad incurable en las entrañas. 19Pasaron los días y, al cabo de dos años, murió en medio de una terrible agonía, pues por causa de su enfermedad se le salieron los intestinos. Su pueblo no encendió ninguna hoguera funeral en su honor, como se había hecho en honor de sus antepasados.
20Jorán tenía treinta y dos años cuando ascendió al trono, y reinó en Jerusalén ocho años. Murió sin que nadie guardara luto por él, y fue sepultado en la Ciudad de David, pero no en el panteón de los reyes.
1Iehoșafat a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram.
Domnia lui Iehoram peste Iuda
(2 Regi 8:16-24)
2Frații săi, fii ai lui Iehoșafat, erau: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Mihail și Șefatia. Toți aceștia erau fii ai lui Iehoșafat, regele lui Israel2 Adică Iuda (în multe locuri din 2 Cronici).. 3Tatăl lor le dăduse numeroase daruri în aur, argint și lucruri scumpe, precum și cetăți fortificate în Iuda, însă domnia i‑o dăduse lui Iehoram, fiindcă el era întâiul născut.
4Când a urcat pe tronul regatului tatălui său și și‑a întărit domnia, Iehoram i‑a ucis cu sabia pe toți frații săi, precum și pe unii dintre conducătorii lui Israel. 5Iehoram avea treizeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de opt ani. 6El a umblat pe calea regilor lui Israel, făcând ce este rău în ochii Domnului, așa cum a făcut familia lui Ahab, căci soția lui a fost o fiică a lui Ahab. 7Totuși, Domnul nu a dorit să distrugă Casa lui David datorită legământului încheiat cu David, potrivit căruia El îi promisese că‑i va da pentru totdeauna o lumină lui și urmașilor lui.
8În zilele lui Iehoram, Edom s‑a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda și și‑a pus propriul său rege. 9Atunci Iehoram a trecut în Țair împreună cu conducătorii lui și cu toate carele lui. El s‑a sculat noaptea și l‑a învins pe Edom, care îl înconjurase, pe el și pe conducătorii carelor. 10Edom s‑a răsculat mereu împotriva stăpânirii lui Iuda, până în ziua aceasta. Tot în acea perioadă s‑a răsculat și Libna împotriva stăpânirii lui Iuda, din cauză că Iehoram L‑a părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinților săi. 11El a zidit înălțimi în munții lui Iuda, i‑a făcut pe locuitorii Ierusalimului să se prostitueze și i‑a dus în rătăcire pe cei din Iuda.
12I‑a sosit o scrisoare de la profetul Ilie în care se spunea astfel:
„Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui David, tatăl tău:
«Pentru că nu ai umblat pe căile tatălui tău, Iehoșafat, nici pe căile lui Asa, regele lui Iuda, 13ci ai umblat pe căile regilor lui Israel și i‑ai făcut pe cei din Iuda și pe locuitorii Ierusalimului să se prostitueze, așa cum a făcut familia lui Ahab, și pentru că i‑ai ucis pe frații tăi, fiii tatălui tău, care erau mai buni decât tine, 14iată că Domnul va lovi cu o mare urgie poporul tău, fiii tăi, soțiile tale și toate bunurile tale. 15Iar pe tine te va lovi cu o boală cumplită, o boală de măruntaie. Boala se va agrava zi de zi, până când măruntaiele îți vor ieși afară.»“
16Domnul a stârnit împotriva lui Iehoram duhul filistenilor și al arabilor care locuiau în vecinătatea cușiților16 Vezi nota de la 12:3.. 17Aceștia s‑au suit împotriva lui Iuda, au pătruns în el, și au capturat atât bunurile găsite în palatul regelui, cât și pe fiii și pe soțiile acestuia, nelăsându‑i niciun fiu, în afară de Ahazia, cel mai mic dintre fiii săi. 18După toate acestea, Domnul l‑a lovit cu o boală de măruntaie pentru care nu exista leac. 19Ea s‑a agravat zi de zi, până când, la sfârșitul a doi ani de suferință, i‑au ieșit măruntaiele afară din cauza bolii și a murit în chinuri cumplite. Poporul său n‑a făcut foc în cinstea lui, așa cum făcuseră părinților lui.
20Iehoram era în vârstă de treizeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de opt ani. El s‑a dus fără să fi fost regretat. L‑au înmormântat în Cetatea lui David, dar nu în mormintele regilor.
