Knijga O Kristu

Matej 5:1-48

Propovijed na gori

(Lk 6:20-23)

1Kad Isus ugleda da se okupilo mnoštvo, popne se na goru i sjedne. Nato mu priđu njegovi učenici. 2On počne poučavati.

3“Blago onima koji shvaćaju da im je Bog potreban5:3 U grčkome: onima koji su ponizna duha, ili doslovce: siromašnima u duhu.

jer je njihovo nebesko kraljevstvo!

4Blago onima koji tuguju,

jer će ih Bog utješiti!

5Blago krotkima,

jer će baštiniti zemlju!

6Blago onima koji su gladni i žedni pravednosti,

jer će je se nasititi!

7Blago milosrdnima,

jer će se i njima iskazati milosrđe!

8Blago ljudima čista srca,

jer će gledati Boga!

9Blago mirotvorcima,

jer će se nazivati Božjom djecom!

10Blago onima koje progone zato što su pravedni pred Bogom,

jer je njihovo nebesko kraljevstvo!

11Blago vama kad vas zbog mene budu grdili i progonili i lažno vam pripisivali kojekakva zla! 12Radujte se zbog toga, silno se radujte! Jer velika vas nagrada čeka na nebesima. Tako su progonili i proroke prije vas!”

Sol i svjetlo

(Mk 9:50; Lk 11:33; 14:34-35)

13“Vi ste sol čovječanstvu5:13 U grčkome: sol zemlje.. Ali kakva je korist od soli ako obljutavi? Za što se može uporabiti? Ni za što, osim da se izbaci van, da ju ljudi pogaze.

14Vi ste svjetlost svijetu—grad na gori koji noću sjaji da ga svi vide. 15Svjetiljku ne palite da biste ju pokrili pod košaru, nego da biste ju postavili tako da svijetli svima u kući. 16Neka vaša svjetlost svijetli pred ljudima tako da vide vaša dobra djela i da slave vašega Oca koji je na nebesima.”

Isus poučava o Zakonu

(Lk 16:17)

17“Nemojte pogrešno shvatiti da sam došao ukinuti Zakon i zapise proroka. Nisam ih došao ukinuti, nego ispuniti. 18Zaista vam kažem: sve dok postoji nebo i zemlja, nijedno slovce, nijedan potez pera u Zakonu neće nestati dok se sve ne ostvari. 19Prekrši li zato tko i najmanju zapovijed i druge tome pouči, bit će najmanji u nebeskom kraljevstvu. Ali oni koji poučavaju Božjim zakonima i pokoravaju im se bit će veliki u nebeskom kraljevstvu. 20Kažem vam, ne bude li vaša pravednost veća od pravednosti pismoznanaca i farizeja, nipošto nećete ući u nebesko kraljevstvo!”

O srdžbi

(Lk 12:58-59)

21“Čuli ste da je starima rečeno u Zakonu: ‘Ne ubij! Tko ubije, mora biti izveden pred sud.’ 22A ja vam kažem: tko se rasrdi na svojeg brata, odgovarat će pred sudom! Nazove li ga glupanom, odgovarat će pred najvišim sudom. A nazove li ga luđakom, odgovarat će za to u paklenome ognju!

23Stojiš li, dakle, pred žrtvenikom u Hramu prinoseći žrtvu Bogu pa se iznenada sjetiš da neki tvoj brat ima što protiv tebe, 24ostavi žrtvu pred žrtvenikom pa se najprije pomiri s njime, a tek onda dođi i prinesi žrtvu Bogu.

25Brzo se nagodi s protivnikom, prije nego što bude kasno, dok te nije izveo pred sud, a sudac bacio u tamnicu. 26Zaista ti kažem, odande nećeš izići sve dok ne isplatiš sve do posljednjeg novčića!”

O preljubu

(Mt 18:8-9; Mk 9:43-48)

27“Čuli ste da u Zakonu piše: ‘Ne čini preljuba!’ 28A ja vam kažem: Tko samo i pogleda ženu s požudom, već je u svojem srcu s njom počinio preljub. 29Ako te tvoje desno oko navodi na grijeh, iskopaj ga i baci. Bolje ti je da samo jedan dio tvojeg tijela bude uništen nego da sav budeš bačen u pakao. 30Pa makar te i tvoja desna ruka navodila na grijeh, odsijeci ju i baci od sebe. Bolje da ostaneš bez jednoga od udova nego da ti cijelo tijelo ode u pakao.”

O rastavi

(Mt 19:9; Mk 10:11-12; Lk 16:18)

31“Također ste čuli: ‘Tko otpusti svoju ženu, neka joj dade otpusnicu.’5:31 Ponovljeni zakon 24:1. 32Ali ja vam kažem: Tko god se razvede od svoje žene, osim zbog njezina bluda, navodi ju na preljub. I tko god se oženi razvedenom ženom, čini preljub.”

O zakletvi

33“Čuli ste da u Zakonu piše: ‘Ne krši zakletve, nego izvrši ono na što si se Gospodinu zakleo.’5:33 Brojevi 30:2. 34A ja vam kažem: Ne kunite se nikako! Ni nebom, jer je Božje prijestolje, 35ni zemljom, jer je podnožje njegovim nogama, ni Jeruzalemom, jer je to grad velikoga kralja. 36Ne kunite se ni svojom glavom, jer ni jednu jedinu vlas niste u stanju učiniti bijelom ili crnom. 37Kad kažete: ‘Da’, neka to znači ‘da’, kad kažete: ‘Ne’, neka znači ‘ne’; sve što je više, dolazi od Zloga.”

O osveti

(Lk 6:29-30)

38“Čuli ste da u Zakonu piše: ‘Oko za oko, zub za zub!’5:38 Izlazak 21:24. 39A ja vam kažem: Ne opirite se zlotvoru! Pljusne li vas, naprotiv, tko po jednom obrazu, okrenite mu i drugi! 40Ako bi se tko htio s tobom parničiti da ti otme košulju, daj mu i svoj ogrtač. 41Primoraju li te rimski vojnici da im poneseš opremu jednu milju, ponesi ju dvije.5:41 Prema ondašnjem zakonu rimski su vojnici imali pravo to činiti. 42Zatraži li tko nešto od tebe, daj mu, i nemoj okrenuti leđa onome tko te zamoli da mu posudiš.”

O ljubavi prema neprijatelju

(Lk 6:27-28, 32-36)

43“Čuli ste da u Zakonu piše: ‘Ljubi svojega bližnjega, a mrzi neprijatelje!’ 44A ja vam kažem: Ljubite i svoje neprijatelje i molite se za one koji vas progone! 45Tako ćete se ponijeti kao prava djeca svojega nebeskog Oca, koji daje da njegovo sunce izlazi i nad zlima i nad dobrima te da kiša pada i pravednicima i nepravednicima. 46Jer ako volite samo one koji vas vole, kakvu nagradu možete očekivati? Ne čine li tako i ubirači poreza?5:46 Oni su u to doba bili omraženi u narodu zbog suradnje s okupatorskim vlastima i zbog toga što su iznuđivali novac od siromašnoga puka. 47Ako ste ljubazni samo prema svojoj braći, po čemu se razlikujete od drugih? To čine i neznabošci. 48Budite, dakle, savršeni kao što je savršen vaš nebeski Otac.”

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 5:1-48

Predica de pe Munte

(5:1–7:29)

Fericirile

(Lc. 6:20-23)

1Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.1 Sau: pe un versant. După ce S‑a așezat jos, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2El Și‑a deschis gura și a început să‑i învețe, zicând:

3„Fericiți sunt cei săraci în duh,

căci a lor este Împărăția Cerurilor!

4Fericiți sunt cei ce jelesc,

căci ei vor fi mângâiați!

5Fericiți sunt cei blânzi,

căci ei vor moșteni pământul5 Sau: țara; vezi Ps. 37:11 și nota. Vezi contextul versetului în Ps. 37, psalm în care apare așa‑numitul principiu al retribuției, conform căruia cel drept își primește răsplata în viața aceasta. Acest lucru nu înseamnă că Isus reiterează acest principiu în Predica de pe Munte. Însăși cartea Psalmilor pare a infirma valabilitatea absolută a acestui principiu (vezi Ps. 73).!

6Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,

căci ei vor fi săturați!

7Fericiți sunt cei milostivi,

căci ei vor avea parte de milă!

8Fericiți sunt cei curați în inimă,

căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!

9Fericiți sunt cei împăciuitori,

căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!

10Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,

căci a lor este Împărăția Cerurilor!

11Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12Bucurați‑vă și veseliți‑vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i‑au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.

Sarea pământului și lumina lumii

(Mc. 9:50; Lc. 11:33; 14:34-35)

13Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.

14Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15Și nimeni nu aprinde o candelă ca s‑o pună sub un obroc15 Obrocul era făcut fie din lemn ușor, fie dintr‑o împletitură de nuiele. Textul poate avea două sensuri: dacă obrocul este din lemn, atunci stinge lumina, dacă este din plasă de nuiele, lampa aprinde totul și face pagubă proprietarului., ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să‑L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.

Isus și împlinirea Legii

(Lc. 16:17)

17Să nu credeți că am venit să distrug17 În greacă verbul este folosit cu un preverb intensiv și poate însemna a dezlega, a demola, a răsturna. Uzul l‑a impus ca pe un verb foarte descriptiv cu o conotație violentă. Legea sau Profeții17 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea, Profeții și Scrierile.. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18Căci adevărat18 Gr.: amen, cuvânt împrumutat din limba ebraică. Acesta înseamnă așa să fie, adevărat, fiind des întâlnit în NT, în mod special în evanghelii. vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă18 Sau: cea mai mică literă. Iota este echivalentul grecesc al lui yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic. sau o parte a vreunei litere18 Este vorba despre prelungirile unor litere din alfabetul ebraic. nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.

Despre mânie și ucidere

(Lc. 12:58-59)

21Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»21 Vezi Ex. 20:13; Deut. 5:17. Oricine ucide va fi supus judecății. 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele22 Cu referire la toți semenii, nu doar la frații născuți din aceiași părinți. său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule22 Aram.: Raka, un termen care arată dispreț, însemnând: Prostule! sau Cap sec!» va fi supus Sinedriului22 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin).; iar cel ce‑i va zice: «Nebunule22 Gr.: moros. Sensul termenului grecesc este nesigur; este posibil să fie o transliterare a termenului ebraic moreh (răzvrătit).» va fi supus focului Gheenei22, 29-30 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale..

23Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului. Du‑te, mai întâi, împacă‑te cu fratele tău și apoi vino și adu‑ți darul.

25Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant26 Cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr‑un as (vezi nota de la 10:29) și a 64-a dintr‑un denar (vezi nota de la 20:2).!

Despre adulter

(Mt. 18:8-9; Mc. 9:43-48)

27Ați auzit că s‑a zis: «Să nu comiți adulter!»27 Ex. 20:14; Deut. 5:18.. 28Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate‑l afară și aruncă‑l, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie‑o și arunc‑o, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți meargă în Gheenă tot trupul.

Despre divorț

(Mt. 19:9; Mc. 10:11-12; Lc. 16:18)

31S‑a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să‑i dea o scrisoare de despărțire»31 Vezi Deut. 24:1.. 32Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr‑un alt motiv decât cel al curviei32 Gr.: porneia. Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Nici Marcu (10:11-12) și nici Luca (16:18) nu conțin cuvintele dintr‑un alt motiv decât cel al curviei., o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter32 Textul nu propune, de fapt, o excepție, ci închide toate posibilitățile pentru divorț. Dacă femeia ar fi primit o scrisoare de despărțire cu o vină precum porneia (vezi nota anterioară), atunci ar fi fost găsită vinovată de un păcat care era pedepsit cu moartea. Potrivit Legii, primul executant (cel care arunca primul cu piatra) ar fi trebuit să fie chiar acuzatorul (soțul, în majoritatea cazurilor). Ironia Mântuitorului constă în faptul că tocmai acuzatorul ar trebui să se judece pe sine drept curvar, pentru că a comis adulter în inima sa atunci când a privit cu poftă la o femeie, alta decât soția sa (vezi contextul apropiat, v. 27-30).

Despre jurăminte

33Din nou, ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»33 Vezi Lev. 19:12.. 34Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, pentru că este scăunașul35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!»37 În sensul că, prin repetiție, afirmația este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ.. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.

Despre răzbunare

(Lc. 6:29-30)

38Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»38 Vezi Ex. 21:24; Lev. 24:20; Deut. 19:21.. 39Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt. 40Celui ce vrea să te dea în judecată și să‑ți ia cămașa40 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă., lasă‑i și haina, 41iar dacă cineva te obligă41 Același termen grecesc este folosit și în 27:32. Soldații romani aveau dreptul să le ceară civililor să le transporte bagajele. să mergi cu el o milă41 Aproximativ 1500 m., mergi cu el două mile. 42Celui ce‑ți cere, dă‑i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu‑l refuzi.

Iubirea dușmanilor

(Lc. 6:27-28, 32-36)

43Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe semenul tău43 Vezi Lev. 19:18., și să‑l urăști pe dușmanul tău.» 44Dar Eu vă spun: iubiți‑vă dușmanii, binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46Căci, dacă‑i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii46 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într‑un proces sau membri într‑o sinagogă [peste tot în carte]. nu fac la fel? 47Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile47 Sau: păgânii. nu fac la fel? 48Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.