O braku i rastavi
(Mk 10:1-12; Lk 16:18)
1Kad je Isus završio s govorom, ode iz Galileje u Judeju s istočne strane rijeke Jordana. 2Za njim je pošlo silno mnoštvo te ih je on ondje iscjeljivao.
3Priđu mu neki farizeji pa ga upitaju pokušavajući ga zaskočiti: “Smije li se muž razvesti od žene zbog bilo kojeg razloga?”
4On odgovori: “Niste li u Pismu čitali da ih je Stvoritelj na početku stvorio ‘muškim i ženskim’19:4 Postanak 1:27; 5:2. 5i da je rekao: ‘Čovjek će ostaviti oca i majku da bi se sjedinio sa svojom ženom, i njih će dvoje biti jedno tijelo’?19:5 Postanak 2:24. 6Njih dvoje, prema tome, nisu više dva, nego jedno. Neka dakle nijedan čovjek ne rastavlja one koje je Bog sjedinio!”
7“Zašto je onda Mojsije rekao da muž treba ženi samo napisati otpusnicu pa se može razvesti?”19:7 Ponovljeni zakon 24:1. upitaju.
8Isus im odgovori: “Mojsije je učinio taj ustupak da možete otpustiti svoju ženu zbog vaših tvrdih srca, ali u početku nije bilo tako. 9Ali ja vam kažem: Tko god se razvede od svoje žene, osim zbog njezina bluda—pa se oženi drugom, čini preljub.”19:9 U nekim rukopisima još stoji: I onaj tko se oženi razvedenicom, čini preljub.
10Nato će Isusovi učenici: “Ako je između muža i žene tako, onda je bolje ne ženiti se!”
11“Ne mogu to razumjeti svi, nego samo oni kojima je dano”, reče im Isus. 12“Ima ljudi koji su od rođenja nesposobni za ženidbu, ima ih koje su ljudi za to onesposobili, a neki se dragovoljno odriču ženidbe zaradi nebeskoga kraljevstva. Tko može shvatiti, neka shvati!”
Isus blagoslivlja djecu
(Mk 10:13-16; Lk 18:15-17)
13Tada mu dovodili djecu da na njih stavi ruke i da se pomoli. Učenici su im to priječili. 14Isus im nato reče: “Pustite dječicu k meni i ne tjerajte ih jer takvima pripada nebesko kraljevstvo!” 15Položi na njih ruke, a zatim ode odande.
Isus i bogataš
(Mk 10:17-31; Lk 18:18-30)
16Priđe mu neki čovjek i upita: “Učitelju, koje dobro moram činiti da bih zadobio vječni život?”
17Isus mu reče: “Zašto me pitaš o dobrome? Samo je jedan dobar—Bog! Ali ako želiš ući u život, ispunjaj zapovijedi!”
18“Koje?” upita on.
Isus odgovori: “Ne ubij”, “Ne čini preljub”, “Ne ukradi”, “Ne svjedoči lažno”, 19“Poštuj oca i majku i ljubi bližnjega svoga kao samoga sebe!”19:18-19 Izlazak 20:12-16; Levitski zakonik 19:18; Ponovljeni zakon 5:16-20.
20“Sve sam to činio”, reče mu mladić. “Što mi još nedostaje?”
21“Želiš li biti savršenim,” odgovori Isus, “idi i prodaj sve što imaš, a novac razdijeli siromasima pa ćeš imati blago na nebu. Onda dođi i slijedi me!” 22Kad je mladić to čuo, se ražalosti i ode jer je imao veliki imetak.
23Isus nato reče učenicima: “Zaista vam kažem, teško je bogatašu ući u nebesko kraljevstvo! 24I opet vam kažem: Lakše bi devi bilo provući se kroz iglenu ušicu nego bogatašu ući u Božje kraljevstvo!”
25Učenici se zaprepaste. “Pa tko se onda uopće može spasiti?” pitali su.
26Isus ih pozorno pogleda pa reče: “Ljudima je to potpuno nemoguće, ali ne i Bogu. Ali Bogu je sve moguće!”
27Tada mu Petar reče: “Evo, mi smo sve ostavili da te slijedimo. Što ćemo za to dobiti?”
28Isus odgovori: “Zaista vam kažem, kada ja, Sin Čovječji, sjednem o obnovi svijeta na svoje slavno prijestolje, vi ćete sjesti na dvanaest prijestolja i suditi dvanaest Izraelovih plemena. 29A svatko tko zaradi mene ostavi kuću, ili braću, ili sestre, ili oca, ili majku, ili ženu, ili djecu, ili njive, primit će stostruko i baštiniti vječni život. 30Ali mnogi koji su sada prvi tada će biti na zadnjemu mjestu, a mnogi koje ovdje smatraju zadnjima ondje će biti najveći.”
Despre divorț
(Mc. 10:1-12; Lc. 16:18)
1După ce a terminat de spus aceste cuvinte, Isus a plecat din Galileea și a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. 2L-au urmat mulțimi mari de oameni și acolo El i-a vindecat pe cei bolnavi.
3Niște farisei au venit la El ca să-L pună la încercare și au zis:
– Îi este îngăduit unui bărbat să divorțeze de soția lui din orice motiv?
4Isus, răspunzând, a zis:
– Oare n-ați citit că, de la început, Creatorul „i-a făcut bărbat și femeie“4 Vezi Gen. 1:27.? 5Și apoi a zis: „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar cei doi vor fi un singur trup.“5 Vezi Gen. 2:24. 6Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit6 Verbul grecesc înseamnă și a pune la același jug. Ceea ce Dumnezeu a înjugat împreună, omul nu are voie să separe. omul să nu despartă!
7Ei I-au zis:
– Atunci de ce a poruncit Moise ca soțul să-i dea soției o scrisoare de despărțire și să divorțeze de ea7 O aluzie la Deut. 24:1.?
8Isus a zis:
– Din cauza inimilor voastre împietrite v-a dat voie Moise să divorțați de soțiile voastre, însă la început nu a fost așa. 9Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, în afară de caz de curvie9 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Vezi și contextul din cap. 5., și se căsătorește cu alta, comite adulter.
10Ucenicii I-au zis:
– Dacă acesta este motivul10 Gr.: aitia, același termen grecesc folosit în v. 3. În vremea aceea existau două interpretări rabinice ale textului din Deut. 24:1. Una aparținea Școlii lui Șamai și punea accentul pe termenul rușinos din sintagma ceva rușinos, identificându-l cu adulterul: singurul motiv pentru divorț era adulterul. Cealaltă interpretare aparținea Școlii lui Hillel și punea accentul pe termenul ceva (sau motiv; ebr.: dabar) din aceeași sintagmă, susținând că soțul poate să divorțeze de soția sa din orice motiv. Din câte se pare, ucenicii, în urma răspunsului lui Cristos, consideră că motivul (aitia) despre care vorbeau rabinii este așezat acum de către Isus la un standard prea înalt pentru un bărbat. bărbatului față de soție, nu este de folos să te căsătorești!
11Dar El le-a zis:
– Nu toți primesc cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12Căci există eunuci care s-au născut așa din pântecul mamei lor, există eunuci care au fost făcuți eunuci de către oameni și există eunuci care s-au făcut ei înșiși eunuci12 Sau: au ales să nu se căsătorească. de dragul Împărăției Cerurilor. Cel ce poate să primească cuvântul acesta, să-l primească!
Isus și copilașii
(Mc. 10:13-16; Lc. 18:15-17)
13Atunci au fost aduși la El niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage pentru ei, dar ucenicii i-au mustrat. 14Isus însă le-a zis: „Lăsați copilașii și nu-i opriți să vină la Mine, pentru că Împărăția Cerurilor este a celor ca ei!“ 15Apoi Și-a pus mâinile peste ei și a plecat de acolo.
Isus și tânărul bogat
(Mc. 10:17-31; Lc. 18:18-30)
16Și iată că un om, apropiindu-se de Isus, a zis:
– Învățătorule, ce lucru bun să fac, ca să am viață veșnică?
17Isus i-a zis:
– De ce Mă întrebi despre „ce lucru bun“? Unul e Cel Ce este bun. Dar dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!
18El i-a zis:
– Care?
Isus a zis:
– „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, 19„Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“18-19 Vezi Ex. 20:12-16; Deut. 5:16-20. și „Să-l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți“19 Vezi Lev. 19:18..
20Tânărul I-a spus:
– Pe toate acestea le-am păzit. Ce-mi mai lipsește?
21Isus i-a spus:
– Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în ceruri. Apoi vino, urmează-Mă!
22Când a auzit cuvintele acestea, tânărul a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23Isus le-a zis ucenicilor Săi:
– Adevărat vă spun, cu greu va intra cel bogat în Împărăția Cerurilor! 24Din nou vă spun, este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!
25Când au auzit lucrul acesta, ucenicii au rămas foarte uimiți și au zis:
– Atunci cine poate fi mântuit?
26Uitându-Se la ei, Isus le-a zis:
– Lucrul acesta este imposibil pentru oameni, dar pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
27Atunci Petru, răspunzând, I-a zis:
– Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat. Noi ce vom avea?
28Isus le-a zis:
– Adevărat vă spun că la reînnoirea tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul slavei Sale, voi, cei care M-ați urmat, veți sta, de asemenea, pe douăsprezece tronuri și le veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
29Și oricine își lasă case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau soție sau copii sau ogoare de dragul Numelui Meu, va primi de o sută de ori mai mult și va moșteni viața veșnică. 30Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.
