Hezekiya Apempha Thandizo kwa Yehova
1Mfumu Hezekiya atamva zimenezi, anangʼamba zovala zake navala chiguduli ndipo analowa mʼNyumba ya Yehova. 2Iye anatuma Eliyakimu woyangʼanira nyumba ya mfumu, Sebina mlembi wa bwalo, ndi ansembe akuluakulu, onse atavala ziguduli, kwa mneneri Yesaya mwana wa Amozi. 3Iwo anamuwuza kuti, “Hezekiya akunena kuti, ‘Lero ndi tsiku lamavuto, lachilango ndi lamanyazi. Ife lero tili ngati mayi woyembekezera amene pofika nthawi yoti achire akupezeka kuti alibe mphamvu zoberekera.’ 4Mwina Yehova Mulungu wanu adzamva mawu onse a kazembe amene mbuye wake, mfumu ya ku Asiriya anamutuma kudzanyoza Mulungu wamoyo, ndipo Mulunguyo adzamulanga chifukwa cha mawu amene Yehova Mulungu wanu wamva. Choncho pemphererani anthu otsala amene akanali ndi moyo.”
5Akuluakulu a mfumu Hezekiya atafika kwa Yesaya, 6Yesaya anawawuza kuti, “Kawuzeni mbuye wanu kuti ‘Yehova akunena kuti: Usachite mantha ndi zimene wamva, mawu amene nthumwi za mfumu ya ku Asiriya zandinyoza nawo Ine. 7Tamverani! Ine ndidzayika mwa mfumuyo mzimu wina kotero kuti akadzamva mphekesera ya nkhondo, adzabwerera ku dziko lake, ndipo Ine ndidzachititsa kuti aphedwe ndi lupanga kwawo komweko.’ ”
8Kazembe wa ankhondo uja atamva kuti mfumu ya ku Asiriya yachoka ku Lakisi, iye anabwerera mʼmbuyo ndipo anakapeza mfumu ikuchita nkhondo ndi mzinda wa Libina.
9Nthawi imeneyi Senakeribu analandira uthenga wakuti Tirihaka, mfumu ya ku Kusi akubwera kudzachita naye nkhondo. Atamva zimenezi, anatumiza amithenga kwa Hezekiya ndi mawu awa: 10“Kawuzeni Hezekiya mfumu ya ku Yuda kuti: Usalole kuti Mulungu amene ukumudalira akupusitse ponena kuti, ‘Yerusalemu sadzaperekedwa mʼmanja mwa mfumu ya ku Asiriya.’ 11Ndithudi iwe unamva zimene mafumu a ku Asiriya akhala akuchitira mayiko onse. Iwo anawawononga kotheratu. Tsono iwe ndiye ndi kupulumuka? 12Makolo anga anawononga mizinda ya Gozani, Harani, Rezefi ndi anthu a ku Edeni amene ankakhala ku Telasara. Kodi milungu inayi ija anawapulumutsa anthu a mizindayi? 13Kodi mafumu a ku Hamati, Aripadi, Safaravaimu, Hena ndi Iva ali kuti?”
Pemphero la Hezekiya
14Hezekiya analandira kalata kwa amithenga nayiwerenga pomwepo. Hezekiya anapita ku Nyumba ya Yehova ndipo anayika kalatayo pamaso pa Yehova. 15Ndipo Hezekiya anapemphera kwa Yehova: 16“Inu Yehova Wamphamvuzonse, Mulungu wa Israeli, amene mumakhala pa mpando wanu waufumu pakati pa akerubi, Inu nokha ndiye Mulungu wolamulira maufumu onse a dziko lapansi. Munalenga kumwamba ndi dziko lapansi. 17Inu Yehova tcherani khutu ndipo mumve. Inu Yehova, tsekulani maso anu ndipo muone. Imvani mawu onse amene Senakeribu watumiza, kunyoza Mulungu wamoyo.
18“Yehova, nʼzoonadi kuti mafumu a Asiriya anawononga mitundu yonse ya anthu ndi mayiko awo. 19Iwo anaponyera pa moto milungu yawo ndi kuyiwononga pakuti sinali milungu koma mafano a mitengo ndi miyala, yopangidwa ndi manja a anthu. 20Tsono Inu Yehova Mulungu wathu, tipulumutseni mʼdzanja lake kuti maufumu onse a dziko lapansi adziwe kuti Inu nokha, Inu Yehova, ndiye Mulungu.”
Yehova Ayankha Pemphero la Hezekiya
21Tsono Yesaya mwana wa Amozi anatumiza uthenga wochokera kwa Yehova kwa Hezekiya poyankha pemphero lake lokhudza Senakeribu mfumu ya ku Asiriya. 22Mawu amene Yehova wayankhula motsutsana naye ndi awa:
“Mwana wamkazi wa Ziyoni
akukunyoza ndi kukuseka.
Mwana wamkazi wa Yerusalemu,
akupukusa mutu wake pamene iwe ukuthawa.
23Kodi iwe wanyoza ndi kulalatira ndani?
Kodi iwe wafuwulira
ndi kumuyangʼana monyada ndani?
Watsutsana ndi Woyerayo wa Israeli!
24Kudzera mwa amithenga ako
iwe wanyoza Ambuye.
Ndipo wanena kuti,
‘Ndi magaleta anga ochuluka
ndafika pamwamba pa mapiri,
pamwamba penipeni pa mapiri a Lebanoni.
Ndagwetsa mitengo yamkungudza yayitali kwambiri,
ndi mitengo yabwino kwambiri ya payini.
Ndafika pa msonga pake penipeni,
nkhalango yake yowirira kwambiri.
25Ndakumba zitsime ku mayiko achilendo
ndi kumva madzi akumeneko
ndi mapazi anga
ndawumitsa mitsinje yonse ya ku Igupto.’
26“Kodi sunamvepo
kuti zimenezi ndinazikonzeratu kalekale?
Ndinazikonzeratu masiku amakedzana;
tsopano ndazichitadi,
kuti iwe kwako nʼkusandutsa mizinda yotetezedwa
kukhala milu ya miyala.
27Anthu amene ankakhala kumeneko analibenso mphamvu,
ankada nkhawa ndi kuchititsidwa manyazi.
Anali ngati mbewu za mʼmunda,
ngati udzu wanthete,
ali ngati udzu omera pa denga,
umene mphepo imawumitsa usanakule nʼkomwe.
28“Koma Ine ndimadziwa zonse za iwe;
ndimadziwa pamene ukuyima ndi pamene ukukhala; ndimadziwa pamene ukutuluka ndi pamene ukulowa,
ndiponso momwe umandikwiyira Ine.
29Chifukwa umandikwiyira Ine
ndi kuti mwano wako wamveka mʼmakutu anga,
ndidzakola mphuno yako ndi mbedza
ndikuyika chitsulo mʼkamwa mwako,
ndipo ndidzakubweza pokuyendetsa
njira yomwe unadzera pobwera.
30“Iwe Hezekiya, chizindikiro chako cha zimene zidzachitike ndi ichi:
“Chaka chino mudzadya zimene zamera zokha,
ndipo chaka chachiwiri zimene zaphukira pa zomera zokha,
koma chaka chachitatu mudzafesa ndi kukolola,
mudzawoka mitengo yamphesa ndi kudya zipatso zake.
31Anthu a nyumba ya Yuda amene adzatsalire
adzazika mizu yawo pansi ndipo adzabereka zipatso poyera.
32Pakuti ku Yerusalemu kudzachokera anthu otsala,
ndi ku phiri la Ziyoni gulu la anthu opulumuka.
Changu cha Yehova Wamphamvuzonse
chidzachita zimenezi.
33“Choncho Yehova akunena izi za mfumu ya ku Asiriya:
“Iye sadzalowa mu mzinda umenewu
kapena kuponyamo muvi uliwonse.
Sadzafika pafupi ndi mzindawu ndi ankhondo ake a zishango
kapena kuwuzinga ndi mitumbira yankhondo.
34Adzabwerera potsata njira yomwe anadzera pobwera;
sadzalowa mu mzinda umenewu,”
akutero Yehova.
35“Ine ndidzawuteteza ndi kuwupulumutsa mzindawu,
chifukwa cha Ine mwini ndiponso chifukwa cha pangano ndi mtumiki wanga Davide!”
36Tsopano mngelo wa Yehova anapita ku misasa ya nkhondo ya ku Asiriya ndikukapha asilikali 185,000. Podzuka mmawa mwake anthu anangoona mitembo ponseponse! 37Choncho Senakeribu mfumu ya ku Asiriya anasasula misasa nʼkuchoka kubwerera kukakhala ku Ninive.
38Tsiku lina, pamene ankapembedza mʼnyumba ya mulungu wake, Nisiroki, ana ake awiri, Adirameleki ndi Sarezeri anamupha ndi lupanga, ndipo anathawira mʼdziko la Ararati. Ndipo mwana wake Esrahadoni analowa ufumu mʼmalo mwake.
Ezechia îi cere sfat lui Isaia
(2 Regi 19:1-19)
1Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și‑a sfâșiat hainele, s‑a acoperit cu un sac și s‑a dus la Casa Domnului. 2I‑a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, acoperiți toți cu saci.
3Ei i‑au zis:
– Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere. 4Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab‑Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a‑L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le‑a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“
5Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, 6acesta le‑a zis:
– Să‑i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbește Domnul: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le‑ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M‑au blasfemiat. 7Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și‑l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»“
8Când Rab‑Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s‑a întors și l‑a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.
9După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș9 De fapt, un faraon din Cuș (Etiopia și teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cușită (etiopiană)., a ieșit să lupte împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis mesageri la Ezechia, zicând: 10„Așa să‑i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu‑L lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.’ 11Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându‑le spre nimicire11 Ebr.: haram/herem, termen care în contextul relației dintre Israel și Dumnezeu se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Practica aceasta era întâlnită însă și la alte popoare din Orient.. Vei scăpa tu oare? 12Și‑au salvat, oare, dumnezeii neamurile pe care părinții mei le‑au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel‑Asar? 13Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al Henei sau al Ivei?»“
Rugăciunea lui Ezechia
14Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit‑o. Apoi s‑a suit la Casa Domnului și a întins scrisoarea înaintea Domnului. 15Ezechia s‑a rugat Domnului, zicând: 16„O, Doamne al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! 17Doamne, pleacă‑Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide‑Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le‑a trimis ca să‑L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!
18Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit toate țările și teritoriul lor, 19și că le‑au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i‑au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră. 20Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu ești Domnul!“
Profeția lui Isaia asupra lui Sanherib
(2 Regi 19:20-34)
21Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te‑ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, 22iată care este cuvântul pe care l‑a rostit Domnul împotriva acestuia:
Fecioara, fiica Sionului,
te disprețuiește și își bate joc de tine.
Fiica Ierusalimului
dă din cap în timp ce fugi.22 Lit.: după tine.
23Pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu?
Împotriva Cui ți‑ai ridicat glasul?
Împotriva Cui ți‑ai înălțat mândru privirea?
Împotriva Sfântului lui Israel!
24Prin slujitorii tăi L‑ai batjocorit pe Stăpânul
și ai zis:
‘Cu mulțimea carelor mele
am urcat pe înălțimile munților
până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!
I‑am tăiat cei mai înalți cedri
și cei mai aleși chiparoși.
Am ajuns la cele mai înalte piscuri
și la pădurea cea mai deasă.
25Am săpat fântâni
și am băut apă,
și cu tălpile picioarelor mele
am secat toate pâraiele Egiptului.’
26N‑ai auzit?
Eu l‑am făcut demult;
din zile străvechi l‑am întocmit.
Acum însă l‑am adus să se împlinească,
astfel încât tu să prefaci cetățile fortificate
în mormane de dărâmături.
27Locuitorii lor sunt neputincioși,
sunt înspăimântați și făcuți de rușine.
Au ajuns ca iarba de pe câmp
și ca verdeața fragedă,
ca iarba de pe acoperișuri,
care se usucă înainte să crească.
28Dar Eu știu unde stai,
când ieși și când intri
și cât ești de furios pe Mine.
29Pentru că te‑ai mâniat pe Mine
și pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,
voi pune veriga Mea în nasul tău
și zăbala Mea în gura ta
și te voi întoarce
pe drumul pe care ai venit.
30Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:
anul acesta o să mâncați ce va crește de la sine,
iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.
Dar în al treilea an veți semăna și veți secera,
veți planta vii și le veți mânca roadele.
31Supraviețuitorii Casei lui Iuda, cei rămași,
vor prinde iarăși rădăcini dedesubt
și vor da rod deasupra.
32Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță
și din muntele Sion o ceată de supraviețuitori.
Râvna Domnului Oștirilor va face lucrul acesta.»
33De aceea așa vorbește Domnul cu privire la împăratul Asiriei:
«Nu va intra în cetatea aceasta
și nu va trage nicio săgeată acolo.
Nu va veni în fața ei cu vreun scut
și nu va ridica împotriva ei nicio rampă de asalt.
34Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce
și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.
35Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s‑o izbăvesc,
de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.»“
(2 Regi 19:35-37; 2 Cron. 32:21)
36Îngerul36 Vezi Gen. 16:7-13. Domnului a ieșit și a omorât în tabăra Asiriei o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Când ceilalți s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că toți erau niște trupuri moarte. 37Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și‑a ridicat tabăra și a plecat. El s‑a întors la Ninive și a locuit acolo.
38În timp ce se închina în templul zeului său Nisrok38 Posibil o altă formă a numelui lui Nusku, zeu al luminii și al focului în mitologia orientală., fiii săi, Adra-Melek și Sarețer, l‑au ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon38 Împărat al Asiriei și peste Babilon, 681–669 î.Cr..
