Yeremiya Aponyedwa Mʼchitsime cha Matope
1Sefatiya mwana wa Matani, Gedaliya mwana wa Pasi-Huri, Yukali mwana wa Selemiya, ndi Pasi-Huri mwana wa Malikiya anamva zimene Yeremiya ankawuza anthu onse kuti, 2“Yehova akuti, ‘Aliyense amene akhale mu mzinda muno adzafa ndi nkhondo njala kapena mliri. Koma aliyense amene atatuluke kukadzipereka kwa Ababuloni adzapulumutsa moyo wake; iyeyo adzakhala ndi moyo. 3Mzinda uno udzaperekedwa ndithu kwa gulu lankhondo la mfumu ya ku Babuloni, amene adzawulande.’ ”
4Tsono akuluakuluwo anawuza mfumu kuti, “Munthu uyu ayenera kuphedwa. Iye akutayitsa mtima asilikali pamodzi ndi anthu onse amene atsala mu mzinda muno, chifukwa cha zimene akuwawuza. Munthu ameneyu sakufunira zabwino anthuwa koma chiwonongeko chawo.”
5Mfumu Zedekiya anayankha kuti, “Munthuyu ali mʼmanja mwanu. Ine sindingakuletseni chimene mukufuna kumuchitira.”
6Choncho iwo anatenga Yeremiya nakamuponya mʼchitsime cha Malikiya, mwana wa mfumu, chimene chinali mʼbwalo la alonda. Iwo anamutsitsira mʼdzenjemo ndi chingwe. Munalibe madzi koma matope okhaokha, ndipo Yeremiya anamira mʼmatopewo.
7Koma Ebedi-Meleki, Mkusi, mmodzi mwa anthu ofulidwa ogwira ntchito mʼnyumba ya mfumu, anamva kuti Yeremiya anamuponya mʼchitsime. Nthawi imeneyo nʼkuti mfumu ili ku chipata cha Benjamini. 8Ebedi-Meleki anatuluka ku nyumba ya mfumu kukayiwuza kuti, 9“Mbuye wanga mfumu, zimene anthu awa amuchitira mneneri Yeremiya ndi zoyipa kwambiri. Iwo amuponya mʼchitsime, ndipo adzafa ndi njala chifukwa buledi watha mu mzinda muno.”
10Tsono mfumu inalamula Ebedi-Meleki, Mkusi, kuti, “Tenga anthu makumi atatu, ndipo mukamutulutse mʼchitsimemo mneneri Yeremiya asanafe.”
11Pamenepo Ebedi-Meleki anatenga anthuwo, napita nawo ku nyumba ya mfumu ya pansi pa chipinda chosungiramo chuma. Kumeneko anakatengako sanza ndipo anatsitsira sanzazo ndi chingwe mʼchitsime mʼmene munali Yeremiya. 12Ebedi-Meleki, Mkusi, anawuza Yeremiya kuti, “Ika sanzazo mkwapa mwako kuti zingwe zingakupweteke.” Yeremiya anachitadi zimenezi, 13ndipo anamukoka ndi zingwe ndi kumutulutsa mʼchitsimecho. Ndipo Yeremiya anakhalabe ku bwalo la alonda.
Zedekiya Afunsanso Yeremiya
14Tsiku lina Mfumu Zedekiya anayitana mneneri Yeremiya ndipo anabwera naye ku chipata chachitatu cha Nyumba ya Yehova. Mfumu inawuza Yeremiya kuti, “Ndikufuna kukufunsa kanthu kena, ndipo usandibisire chilichonse.”
15Yeremiya anati kwa Zedekiya, “Ndikakuyankhani, kodi simundipha? Ngakhaletu ine nditakulangizani, inu simudzandimvera.”
16Koma Mfumu Zedekiya mwachinsinsi inalumbira kwa Yeremiya kuti, “Pali Yehova wamoyo, amene amatipatsa moyo, sindidzakupha ngakhalenso kukupereka kwa amene akufuna kukuphawa.”
17Pamenepo Yeremiya anati kwa Zedekiya, “Yehova Wamphamvuzonse, Mulungu wa Israeli akuti, ‘Ngati mutuluka kukadzipereka kwa ankhondo a mfumu ya ku Babuloni, mudzakhala ndi moyo ndipo mzinda uno sadzawutentha, inu pamodzi ndi banja lanu mudzakhala ndi moyo. 18Koma ngati simutuluka kukadzipereka kwa ankhondo a mfumu ya ku Babuloni, mzinda uno udzaperekedwa kwa Ababuloni ndipo adzawutentha; inuyo simudzapulumuka mʼdzanja mwawo.’ ”
19Mfumu Zedekiya inati kwa Yeremiya, “Ine ndikuopa Ayuda amene anathawira kale kwa Ababuloni, pakuti mwina Ababuloniwo adzandipereka kwa Ayudawo ndipo iwowo adzandizunza.”
20Yeremiya anayankha kuti, “Ngati mumvera Yehova ndi kuchita zimene ndakuwuzani, ndiye kuti zinthu zidzakuyenderani bwino. Inu simudzaphedwa. 21Koma mukakana kudzipereka, chimene Yehova wandiwululira ndi ichi: 22Akazi onse amene atsala mʼnyumba ya mfumu ya Yuda adzaperekedwa kwa akuluakulu a mfumu ya ku Babuloni. Akazi amenewo adzakuwuzani kuti,
“ ‘Abwenzi ako okhulupirika aja anakusokeretsa,
ndipo anakugonjetsa.
Poti tsopano miyendo yako yazama mʼmatope;
abwenzi ako aja akusiya.’
23“Akazi pamodzi ndi ana anu adzaperekedwa kwa Ababuloni. Inuyo simudzapulumuka mʼmanja mwawo koma mfumu ya ku Babuloni idzakugwirani; mzinda uno adzawutentha.”
24Pamenepo Zedekiya anati kwa Yeremiya, “Usawuze munthu wina aliyense zimene takambiranazi, ukatero udzaphedwa. 25Akuluakulu akamva kuti ndinayankhula nawe ndipo akabwera kwa iwe nʼkudzakufunsa kuti, ‘Tiwuze zimene unanena kwa mfumu ndi zimene mfumu inanena kwa iwe; usatibisire, ukatero tidzakupha,’ 26udzawawuze kuti, ‘Ine ndimapempha mfumu kuti isandibwezerenso ku nyumba ya Yonatani kuti ndikafere kumeneko.’ ”
27Akuluakulu onse anabweradi kwa Yeremiya kudzamufunsa. Iye anawayankha monga momwe mfumu inamulamula. Choncho palibe amene ananenanso kanthu, pakuti palibe amene anamva zomwe anakambirana ndi mfumu.
28Ndipo Yeremiya anakhalabe mʼbwalo la alonda mpaka tsiku limene mzinda wa Yerusalemu unalandidwa.
Ieremia este aruncat într‑un puț
1Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, Iehucal, fiul lui Șelemia și Pașhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:
2„Așa vorbește Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete și de molimă, dar cel care va ieși și se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăși viața lui și astfel el va trăi.»“ 3„Așa vorbește Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranță în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“
4Atunci conducătorii poporului i‑au zis regelui:
– Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează războinicii care au mai rămas în cetate și întreg poporul prin cuvântările pe care le ține. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.
5Regele Zedechia le‑a răspuns:
– Iată, el este în mâinile voastre, căci nu este ceva ce regele ar putea să vă facă.
6Ei l‑au luat pe Ieremia și l‑au aruncat în puțul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniței. Ei l‑au coborât înăuntru cu niște funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s‑a afundat în noroi.
7Însă cușitul7, 10, 12 Vezi nota de la 13:23. Ebed-Melek, un demnitar de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într‑un puț. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin, 8Ebed-Melek a ieșit din palat și i‑a zis:
9– O, rege, stăpânul meu, oamenii aceștia s‑au purtat cu răutate prin tot ce i‑au făcut profetului Ieremia. Ei l‑au aruncat într‑un puț și va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!
10Atunci regele a poruncit cușitului Ebed-Melek, zicând:
– Ia de aici treizeci de oameni cu tine și scoate‑l pe profetul Ieremia din puț, până nu moare!
11Ebed-Melek i‑a luat cu el pe oamenii aceia, s‑au dus într‑o odaie aflată sub vistieria palatului și au luat de acolo niște zdrențe vechi și niște haine purtate, pe care le‑au coborât apoi cu niște funii în puțul în care era Ieremia. 12Atunci cușitul Ebed-Melek i‑a zis lui Ieremia: „Pune‑ți, te rog, aceste zdrențe și aceste haine vechi sub subsuori și apoi leagă‑ți funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut așa, 13iar ei l‑au tras cu funiile și l‑au scos din puț. Ieremia a rămas în curtea temniței.
Zedechia îi cere iarăși sfatul lui Ieremia
14După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia și acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului.
Regele i‑a zis lui Ieremia:
– Te voi întreba ceva, dar să nu ascunzi de mine nimic.
15Ieremia i‑a răspuns lui Zedechia:
– Dacă‑ți voi răspunde, oare nu mă vei omorî tu sigur? Iar dacă te voi sfătui, nu mă vei asculta.
16Regele Zedechia i‑a jurat lui Ieremia în secret, zicând:
– Viu este Domnul, Care ne‑a dat viață, că nu te voi omorî și nu te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața!
17Atunci Ieremia i‑a zis lui Zedechia:
– Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viață și cetății acesteia nu i se va da foc; astfel tu și familia ta veți trăi. 18Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâna lor!“
19Regele Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Mi‑e frică de iudeii care s‑au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.
20Ieremia a răspuns:
– Nu te vor da. Ascultă, te rog, glasul Domnului în ceea ce‑ți spun. Atunci îți va merge bine și vei rămâne în viață. 21Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi‑a descoperit Domnul: 22„Iată, toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îți vor zice:
«Prietenii tăi de încredere
te‑au ademenit și te‑au învins!
Acum că ți s‑au afundat picioarele în noroi,
prietenii tăi ți‑au întors spatele!»
23Toate soțiile și toți copiii tăi vor fi duși la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâna lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetății acesteia i se va da foc.“
24Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Să nu știe nimeni despre cuvintele acestea și nu vei muri. 25Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine și dacă vor veni și îți vor zice: „Spune‑ne ce i‑ai zis regelui! Nu ne ascunde nimic și nu te vom omorî! Și ce ți‑a spus regele?“, 26să le răspunzi astfel: „L‑am rugat pe rege să nu mă trimită iarăși în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“
27Toți conducătorii au venit la Ieremia și l‑au întrebat, iar el le‑a zis toate cuvintele pe care regele i‑a poruncit să le spună. Atunci ei nu i‑au mai spus nimic, căci niciunul nu auzise discuția cu regele.
28Ieremia a rămas astfel în curtea temniței până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.
