Lemekeza Mulungu
1Uzisamala mayendedwe ako pamene ukupita ku nyumba ya Mulungu. Upite pafupi kuti ukamvetsere mʼmalo mopereka nsembe ya zitsiru zimene sizizindikira kuti zikuchita zolakwa.
2Usamafulumire kuyankhula,
usafulumire mu mtima mwako
kunena chilichonse pamaso pa Mulungu.
Mulungu ali kumwamba
ndipo iwe uli pa dziko lapansi,
choncho mawu ako akhale ochepa.
3Kuchuluka kwa mavuto mu mtima kumabweretsa maloto oyipa,
ndipo kuchuluka kwa mawu kumadzetsa uchitsiru.
4Pamene ulumbira kwa Mulungu usachedwe kukwaniritsa chimene walumbiracho. Iye sakondweretsedwa ndi chitsiru; kwaniritsa lumbiro lako. 5Kuli bwino kusalumbira kusiyana ndi kulumbira koma osakwaniritsa lumbirolo. 6Pakamwa pako pasakuchimwitse. Ndipo usanene kwa mthenga wa mʼNyumba ya Mulungu kuti, “Ndinalakwitsa polumbira.” Chifukwa chiyani ukufuna Mulungu akwiye ndi mawu ako ndiponso ntchito ya manja ako? 7Maloto ochuluka ndi mawu ochuluka ndi zinthu zopandapake. Kotero lemekeza Mulungu.
Chuma Nʼchopandapake
8Ngati uwona anthu osauka akuzunzika mʼdziko, ndiponso anthu ena akupsinja anzawo ndi kuwalanda ufulu wawo, usadabwe ndi zinthu zimenezi; pakuti woyangʼanira ali naye wina womuyangʼanira wamkulu, ndipo pamwamba pa awiriwa pali ena akuluakulu owaposa. 9Anthu onse amatengako zokolola za mʼminda: koma ndi mfumu yokha imene imapeza phindu la mindayi.
10Aliyense amene amakonda ndalama sakhutitsidwa ndi ndalamazo;
aliyense amene amakonda chuma sakhutitsidwa ndi zimene amapeza.
Izinso ndi zopandapake.
11Chuma chikachuluka
akudya nawo chumacho amachulukanso.
Nanga mwini wake amapindulapo chiyani
kuposa kumangochiyangʼana ndi maso ake?
12Wantchito amagona tulo tabwino
ngakhale adye pangʼono kapena kudya kwambiri,
koma munthu wolemera, chuma
sichimulola kuti agone.
13Ine ndinaona choyipa chomvetsa chisoni pansi pano:
chuma chokundikidwa chikupweteka mwini wake yemwe,
14kapena chuma chowonongedwa pa nthawi yatsoka,
kotero kuti pamene wabereka mwana
alibe kanthu koti amusiyire.
15Munthu anabadwa wamaliseche kuchokera mʼmimba mwa amayi ake,
ndipo monga iye anabadwira, adzapitanso choncho.
Pa zonse zimene iye anakhetsera thukuta
palibe nʼchimodzi chomwe chimene adzatenge mʼmanja mwake.
16Izinso ndi zoyipa kwambiri:
munthu adzapita monga momwe anabwerera,
ndipo iye amapindula chiyani,
pakuti amagwira ntchito yolemetsa yopanda phindu?
17Masiku ake onse ndi odzaza ndi mdima,
kukhumudwa kwakukulu, masautso ndi nkhawa.
18Tsono ndinazindikira kuti nʼchabwino ndi choyenera kuti munthu azidya ndi kumwa, ndi kukhutitsidwa ndi ntchito yake yolemetsa imene amayigwira pansi pano pa nthawi yake yochepa imene Mulungu amamupatsa, poti ichi ndiye chake. 19Komatu pamene Mulungu apereka chuma kwa munthu aliyense ndi zinthu zina, ndi kulola kuti akondwere ndi chumacho, munthuyo alandire chumacho ndi kusangalala ndi ntchito yake, imene ndi mphatso yochokera kwa Mulungu. 20Munthu wotereyu saganizirapo za masiku a moyo wake, chifukwa Mulungu amamutanganidwitsa ndi chisangalalo cha mu mtima mwake.
Păzește‑te de promisiuni pripite
1Păzește‑ți piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu și apropie‑te mai bine să asculți, decât să aduci jertfa nesăbuiților, căci ei nu știu că săvârșesc un rău.
2Nu te grăbi să‑ți deschizi gura,
și inima ta să nu se pripească
să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu,
căci Dumnezeu este în ceruri,
iar tu ești pe pământ;
de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.
3Căci un vis vine datorită mulțimii treburilor,
iar glasul nesăbuitului vine prin mulțimea cuvintelor.3 Sau: discursul nesăbuitului se naște din mulțimea cuvintelor.
4Când faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, să nu întârzii să‑l împlinești, căci Lui nu‑I plac nesăbuiții. Așadar, împlinește‑ți jurământul! 5Este mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte și să nu le împlinești. 6Nu lăsa gura să‑ți ducă trupul în păcat, așa încât să‑i zici mesagerului: „A fost o greșeală!“ De ce să Se mânie Dumnezeu din cauza glasului tău și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7Așa cum este deșertăciune în mulțimea viselor, tot așa este și în mulțimea cuvintelor.7 Sau: Căci în mulțimea viselor este atât deșertăciune, cât și mulțime de cuvinte. Așadar, teme‑te de Dumnezeu!
Deșertăciunea bogăției
8Când vezi că, într‑o provincie, săracul este asuprit, iar dreptatea și omul drept sunt persecutați, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alții și mai mari! 9Cu toții au parte de resursele țării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele9 Sensul celei de‑a doua părți a versetului este nesigur; sau țării; chiar și regele are parte de resursele ogoarelor..
10Cel ce iubește argintul, nu se satură de argint,
iar cine iubește bogăția, nu are câștig.
Și aceasta este o deșertăciune!
11Când se înmulțesc bunătățile,
se înmulțesc și cei ce le mănâncă;
și ce câștig mai are stăpânul lor,
decât doar că le vede cu ochii lui?
12Dulce este somnul lucrătorului,
fie că a mâncat puțin, fie că a mâncat mult,
însă bogatului, îndestularea nu‑i oferă liniștea pentru odihnă.
13Există un rău tulburător pe care l‑am văzut sub soare:
bogăție păstrată pentru13 Sau: de către. stăpânul ei, dar spre răul său,
14și bogăție pierdută printr‑un negoț nereușit.
Astfel, fiul care i s‑a născut
nu mai rămâne cu nimic în mâini.
15Gol a ieșit din pântecul mamei sale
și tot așa s‑a și întors, plecând precum a venit.
Nimic nu a luat din osteneala lui,
din tot ce‑i aparținuse.
16Și acest lucru este un mare rău:
întocmai cum vine omul, așa și pleacă,
și ce câștig are omul din aceasta?!
S‑a ostenit în zadar!
17Toată viața lui a mâncat pe întuneric,
cu multă tulburare, cu suferință și cu mânie.
18Iată ce am văzut eu că este bine și frumos: ca omul să mănânce, să bea și să guste18 Lit.: să vadă. fericirea în timpul întregii lui osteneli depuse sub soare sub soare în puținele zile ale vieții sale, pe care i le‑a dat Dumnezeu, căci aceasta este partea sa. 19De asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i‑a dat bogăție și averi și căruia i‑a dat dreptul să se înfrupte din ele, să‑și ia partea ce i se cuvine din ele și să se bucure de osteneala lui; acesta este un dar de la Dumnezeu. 20Căci el nu se gândește prea mult la cât de trecătoare îi este viața, fiindcă Dumnezeu îl ține ocupat cu bucuria inimii lui.
