Za Uchimo, Chikhulupiriro ndi Ntchito
1Yesu anati kwa ophunzira ake, “Zinthu zimene zimachimwitsa sizingalephere kubwera, koma tsoka kwa munthu wozibweretsayo. 2Kukanakhala bwino kwa iye kuti aponyedwe mʼnyanja atamangiriridwa mwala wamphero mʼkhosi mwake kusiyana kuti achimwitse mmodzi mwa ana aangʼonowa. 3Nʼchifukwa chake dziyangʼanireni nokha.
“Ngati mʼbale wanu achimwa, mudzudzuleni, ndipo ngati alapa, mukhululukireni. 4Ngati iye akulakwira kasanu ndi kawiri pa tsiku, ndipo ngati nʼkubweranso kwa iwe kasanu ndi kawiri nati, ‘Ndalapa,’ umukhululukire.”
5Atumwiwo anati kwa Ambuye, “Kulitsani chikhulupiriro chathu!”
6Yesu anayankha kuti, “Ngati muli ndi chikhulupiriro chachingʼono ngati kambewu kampiru, mukhoza kulamula mtengo wamkuyu uwu kuti, ‘Zulidwa ndi kukadzalidwa mʼnyanja,’ ndipo udzakumverani.
7“Tiyerekeze kuti mmodzi mwa inu anali ndi wantchito wolima kapena woweta nkhosa, kodi angawuze wantchitoyo atabwera ku munda kuti, ‘Tsopano bwera kuno khala pansi kuti udye?’ 8Kodi sangamuwuze kuti, ‘Konzere chakudya cha madzulo, iweyo ukonzeke ndipo undidikirire pamene ndikudya ndi kumwa; kenaka ukhoza kudya ndi kumwa?’ 9Kodi iye angathokoze wantchitoyo chifukwa chochita chimene anawuzidwa kuchita? 10Chimodzimodzi inunso, mukachita zonse zimene munawuzidwa, muzinena kuti, ‘Ndife antchito osayenera; tangogwira ntchito yathu basi.’ ”
Yesu Achiritsa Akhate Khumi
11Tsopano Yesu anayenda mʼmalire a pakati pa Samariya ndi Galileya pa ulendo wake wa ku Yerusalemu. 12Akulowa mʼmudzi wina, amuna khumi amene anali ndi khate anakumana naye. Iwo anayima patali 13ndipo anafuwula ndi mawu okweza kuti, “Yesu, Ambuye, tichitireni chifundo!”
14Iye atawaona, anati, “Pitani kadzionetseni nokha kwa ansembe.” Ndipo pamene iwo ankapita, anachiritsidwa.
15Mmodzi wa iwo, ataona kuti wachiritsidwa, anabwerera, nayamika Mulungu ndi mawu okweza. 16Anagwetsa nkhope yake nagwa pa mapazi a Yesu ndi kumuthokoza. Ndipo iye anali Msamariya.
17Yesu anafunsa kuti, “Kodi amene anachiritsidwa sanalipo khumi? Nanga asanu ndi anayi ena ali kuti? 18Kodi palibe mmodzi mwa iwo amene anabwerera kudzalemekeza Mulungu kupatula mlendoyu?” 19Pamenepo anati kwa iye, “Imirira ndipo pita; chikhulupiriro chako chakuchiritsa iwe.”
Za Ufumu wa Mulungu
20Ndipo Afarisi atamufunsa Iye kuti, ufumu wa Mulungu udzabwera liti, Yesu anayankha kuti, “Mulungu sakhazikitsa ufumu wake mooneka ndi maso, 21kapenanso kuti anthu adzati, ‘Uwu uli apa,’ kapena ‘Uwo uli apo,’ Pakuti taonani ufumu wa Mulungu uli pakati panu.”
22Kenaka Iye anati kwa ophunzira ake, “Masiku akubwera pamene inu mudzalakalaka mutaona tsiku limodzi la masiku a Mwana wa Munthu, koma simudzaliona. 23Anthu adzakuwuzani kuti, ‘Uyo ali apoyo!’ kapena ‘Uyu ali apa!’ Musawathamangire iwo. 24Pakuti monga mphenzi ingʼanima ndi kuwala kuchokera mbali ina ya thambo kufikira inzake, koteronso adzakhala ali Mwana wa Munthu pa tsiku lake. 25Koma poyamba ayenera kuzunzika mu zambiri ndi kukanidwa ndi mʼbado uno.
26“Monga mmene zinkachitikira nthawi ya Nowa, momwemonso zidzachitikanso nthawi ya Mwana wa Munthu. 27Anthu ankadya, kumwa, kukwatira ndi kukwatiwa mpaka tsiku limene Nowa analowa mʼchombo. Pomwepo chigumula chinafika ndi kuwawononga onsewo.
28“Zinalinso chimodzimodzi nthawi ya Loti. Anthu ankadya ndi kumwa, kugula ndi kugulitsa, kudzala ndi kumanga. 29Koma tsiku limene Loti anachoka ku Sodomu, moto ndi sulufule zinavumbwa kuchokera kumwamba ndi kuwawononga onsewo.
30“Zidzakhalanso choncho Mwana wa Munthu akadzaonekera. 31Tsiku limenelo munthu amene ali pa denga la nyumba yake, ndi katundu wake ali mʼnyumbamo, asadzatsike kukatenga. Chimodzimodzinso, munthu amene adzakhale ali ku munda asadzabwerere kukatenga chilichonse. 32Kumbukirani mkazi wa Loti! 33Aliyense amene ayesetsa kusunga moyo wake adzawutaya, ndipo aliyense amene ataya moyo wake adzawusunga. 34Ine ndikukuwuzani inu, usiku umenewo anthu awiri adzagona pa mphasa imodzi; wina adzatengedwa ndipo wina adzasiyidwa. 35Amayi awiri adzakhala pamodzi akusinja; wina adzatengedwa ndi wina adzasiyidwa. 36Amuna awiri adzakhala akulima mʼmunda; wina adzatengedwa ndi wina adzasiyidwa.”
37Iwo anafunsa kuti, “Ambuye, kodi zimenezi zidzachitikira kuti?”
Iye anayankha kuti, “Kumene kuli mtembo, nʼkumene makwangwala amasonkhanako.”
Despre păcat, credință și datorie
(Mt. 18:6-7, 15, 21-22; Mc. 9:42)
1Le‑a zis apoi ucenicilor Săi:
– Este imposibil să nu vină prilejuri de poticnire1 Termenul grecesc skandalon (la plural: skandala) se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire., dar vai de acela prin care vin! 2Ar fi mai bine pentru el dacă i s‑ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să‑l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! 3Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră‑l, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să‑l ierți!
5Apostolii I‑au zis Domnului:
– Mărește‑ne credința!
6Domnul le‑a răspuns:
– Dacă ați avea credință ca un bob de muștar6 Sămânța de muștar este folosită ca metaforă a micimii și a lucrului neînsemnat atât în evanghelii (Matei, Marcu și Luca), cât și în scrierile rabinice. În cazul de față, accentul nu cade pe mărimea credinței, ci pe prezența ei și pe capacitatea ei de a lucra., ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare!“, iar el v‑ar asculta.
7Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază‑te să mănânci!“?! 8Nu‑i va zice mai degrabă: „Pregătește‑mi să mănânc și încinge‑te să‑mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“?! 9Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s‑a poruncit? Nu cred. 10Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s‑a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi netrebnici. Am făcut ceea ce eram datori să facem.“
Isus curățește zece leproși
11În drum spre Ierusalim, El a trecut printre Samaria și Galileea. 12În timp ce intra într‑un sat, L‑au întâlnit zece bărbați leproși12 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]..
Ei au stat la distanță 13și și‑au ridicat glasul, zicând:
– Stăpâne Isuse, ai milă de noi!
14Când i‑a văzut, Isus le‑a zis:
– Duceți‑vă și arătați‑vă preoților!14 Vezi Lev. 14:1-32.
Și, în timp ce se duceau, au fost curățiți. 15Unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s‑a întors slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16El s‑a aruncat cu fața la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean16 Vezi nota de la 9:52..
17Isus, răspunzând, a zis:
– Oare n‑au fost zece curățiți?! Unde sunt ceilalți nouă? 18Nu s‑a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu?
19Apoi i‑a zis:
– Ridică‑te și du‑te! Credința ta te‑a vindecat.
Venirea Împărăției lui Dumnezeu și a Fiului Omului
(Mt. 24:23-51)
20Fiind întrebat de către farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns și a zis:
– Împărăția lui Dumnezeu nu vine în așa fel încât să fie observată, 21și nici nu se va zice: „Iat‑o aici!“ sau „Uite‑o acolo!“ Căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru!
22El le‑a zis apoi ucenicilor:
– Vor veni zile când veți tânji să vedeți una din zilele Fiului Omului, dar n‑o veți vedea! 23Vă vor zice: „Iată‑L aici!“ sau „Iată‑L acolo!“ Să nu vă duceți și să nu‑i urmați! 24Căci, așa cum fulgerul, când scânteiază, luminează cerul dintr‑o parte în cealaltă, tot așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa! 25Dar mai întâi trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație25 Termenul grecesc are două sensuri: el poate fi tradus cu neam, cu referire la etnie, la neamul iudeu, dar înseamnă, deopotrivă și generație. Isus a fost respins de generația sa, dar și de neamul său. Autorii Noului Testament folosesc adesea cuvinte polisemantice pentru a realiza jocuri de cuvinte sau jocuri de sens.. 26Așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27Oamenii mâncau, beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Noe a intrat în arcă și a venit potopul și i‑a distrus pe toți. 28De asemenea, va fi așa cum s‑a întâmplat în zilele lui Lot: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau, 29dar, în ziua în care a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i‑a distrus pe toți. 30Tot așa va fi în ziua în care Se va arăta Fiul Omului. 31În ziua aceea, cel ce va fi pe acoperișul casei și va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia, iar cel ce va fi la câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă la cele lăsate în urmă. 32Aduceți‑vă aminte de soția lui Lot!32 O aluzie la Gen. 19:26. 33Oricine caută să‑și scape viața, o va pierde, dar cel care și‑o va pierde, o va păstra. 34Vă spun că, în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. 35Două femei vor măcina împreună – una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. 36Doi bărbați vor fi la câmp – unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat.
37Ei L‑au întrebat:
– Unde, Doamne?
Isus le‑a zis:
– Oriunde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.
