Kusakhulupirika kwa Yerusalemu
1Yehova anayankhula nane kuti, 2“Iwe mwana wa munthu, udzudzule Yerusalemu za ntchito zake zonyansa. 3Umuwuze kuti, ‘Ambuye Yehova akukuwuza, iwe Yerusalemu kuti: Kwawo kwa makolo ako ndi ku Kanaani ndipo iwe unabadwira komweko. Abambo ako anali Mwamori, amayi ako anali Mhiti. 4Pa tsiku lomwe unabadwa sanadule mchombo wako. Sanakusambitse mʼmadzi kuti uyere. Sanakuthire mchere kapena kukukulunga mʼnsalu. 5Palibe ndi mmodzi yemwe anakusamala kapena kukumvera chisoni kuti akuchitire zimenezi. Mʼmalo mwake anakutaya panja poyera, chifukwa ananyansidwa nawe pa tsiku lako lobadwa.
6“ ‘Tsono pamene ndinkadutsa, ndinakuona ukuvimvinizika mʼmagazi ako. Ndinakuyankhula uli mʼmagazi ako omwewo kuti, ‘Khala ndi moyo,’ 7ndi kuti ukule ngati mbewu ya mʼmunda. Iwe unakula ndipo unatalika ndi kutha msinkhu. Mawere ako anayamba kumera ndi tsitsi lakonso linayamba kutalika. Komabe unali wamaliseche ndi wausiwa.
8“ ‘Tsono pamene ndinkadutsanso ndinaona kuti nthawi yako yomanga banja inakwana. Tsono ndinakufunditsa chovala changa ndi kubisa umaliseche wako. Ndinachita nawe pangano la ukwati ndipo unakhala wanga, akutero Ambuye Wamphamvuzonse.
9“ ‘Ine ndinakusambitsa mʼmadzi kutsuka magazi ako ndikukudzoza mafuta. 10Ndinakuveka zovala zopetapeta ndi nsapato za chikopa. Ndinakuveka zovala zabafuta ndi kukuveka zovala za bafuta. 11Ndinakukongoletsa ndi zokometsera zamtengowapatali: ndinakuveka zibangiri mʼmanja mwako ndi mkanda mʼkhosi mwako, 12ndipo ndinakuveka chipini pa mphuno yako, ndolo ku makutu ako ndiponso chipewa chaufumu pa mutu wako. 13Choncho unavala zokongoletsa zagolide ndi siliva. Zovala zako zinali zabafuta, zasilika ndi za nsalu zopetapeta. Chakudya chako chinali ufa wosalala uchi ndi mafuta a olivi. Motero unakhala wokongola kwambiri ndipo unasanduka mfumukazi. 14Ndipo mbiri ya kukongola kwako inawanda pakati pa anthu a mitundu ina, chifukwa ulemerero umene ndinakupatsa unapititsa patsogolo kukongola kwako, akutero Ambuye Yehova.
15“ ‘Koma iwe unatama kukongola kwako ndipo unayamba kuchita zadama chifukwa cha kutchuka kwako. Unkachita chigololo ndi kumangodzipereka kwa aliyense wodutsa ndipo kukongola kwako kunakhala kwake. 16Unatenga zovala zako zina nukakongoletsera malo opembedzerako mafano, ndipo kumeneko umachitirako zigololo. Zinthu izi sizinachitikepo nʼkale lomwe ndipo sizidzachitikanso. 17Unatenga zokongoletsera zopangidwa ndi golide ndi siliva zimene ndinakupatsa ndipo unadzipangira wekha mafano aamuna amene unkachita nawo za dama. 18Ndipo iwe unatenga zovala zako zopetapeta ndi kuveka mafano. Mafuta anga ndi lubani wanga unapereka kwa mafanowo. 19Chakudya chimene ndinakupatsa, ufa, mafuta ndi uchi, zimene ndinkakudyetsa nazo unazitenga nʼkuzipereka kwa mafanowo ngati nsembe ya fungo lokoma. Ndikutero Ine Ambuye Yehova.
20“ ‘Ndipo unatenga ana ako aamuna ndi ana aakazi amene unandibalira ine, ndipo unakawapereka ngati nsembe kwa mafanowo. Kodi zigololo zakozo sizinakukwanire 21kuti uziphanso ana anga ndi kuwapereka ngati nsembe kwa mafano akowo? 22Chifukwa cha zadama zako zonyansazi unayiwala masiku a ubwana wako pamene unali wamaliseche, wausiwa ndiponso womangovivinizika mʼmagazi.
23“ ‘Tsoka! Tsoka kwa iwe, akutero Ambuye Yehova chifukwa powonjezera pa zoyipa zako zonse, 24wadzimangira wekha nsanja ndi guwa pa mabwalo onse. 25Pa msewu uliwonse wamanga nsanjazo. Motero wanyazitsa kukongola kwako podzipereka kwa aliyense amene adutsapo. 26Umachita chigololo ndi Aigupto, anthu adama oyandikana nawe. Choncho unandikwiyitsa chifukwa unachulukitsa za dama zako. 27Nʼchifukwa chake ndinatambasula dzanja langa kukukantha ndi kuchepetsa dziko lako. Ndinakupereka kwa adani ako, Afilisti amene amayipidwa ndi makhalidwe ako onyansa. 28Chifukwa cha chilakolako chako unachitanso zadama ndi Aasiriya. Ngakhale unachita nawo chigololo koma sunakhutitsidwebe. 29Choncho unapitirirabe kuchita chigololo ndi Ababuloni, anthu a mʼdziko lokonda zamalonda. Ngakhale unachita izi, komabe sunakhutitsidwe.
30“ ‘Ambuye Yehova akuti: Mtima wako ndi wofowoka kwambiri chifukwa unachita zonsezo monga ngati mkazi wopanga manyazi. 31Unamanga nsanja pa msewu uliwonse. Unamanganso kachisi pabwalo lililonse. Komabe sunachite ngati mkazi wadama chifukwa unakana malipiro.
32“ ‘Iwe mkazi wachigololo! Umakonda amuna achilendo kupambana mwamuna wakowako! 33Amuna ndiwo amapereka malipiro kwa mkazi wadama. Koma iwe ndi amene ukupereka mphatso kwa zibwenzi zako zonse. Choncho umazinyengerera kuti zizibwera kwa iwe kuchokera mbali zonse kudzagona nawe. 34Chotero iwe ukusiyana ndi akazi ena achigololo, pakuti palibe amene ankakunyengerera kuti uchite naye chigololo. Iweyo ndiye unkapereka ndalama osati ena kukupatsa ndalama ayi. Motero unalidi wosiyana kwambiri ndi akazi ena.
35“ ‘Tsono mkazi wachigololo iwe, imva mawu a Yehova! 36Ambuye Yehova akuti, popeza unavula ndi kuonetsa umaliseche wako mopanda manyazi, unachita chigololo ndi zibwenzi zako pamodzi ndi mafano ako onyansa, komanso popeza unapereka ana ako kuti aphedwe ngati nsembe zoperekedwa kwa mafano, 37nʼchifukwa chake Ine ndidzasonkhanitsa zibwenzi zako zonse, zimene unkasangalala nazo, amene unkawakonda ndi amene unkawada. Ndidzawasonkhanitsa motsutsana nawe kuchokera ku madera onse okuzungulira ndipo Ine ndidzakuvula pamaso pawo, ndipo iwo adzaona umaliseche wako wonse. 38Ine ndidzakulanga monga mmene amalangira akazi amene amachita chigololo ndiponso opha anthu. Chifukwa cha ukali wanga ndi nsanje yanga, ndidzakhetsa magazi ako mokwiya kwambiri. 39Ndidzakupereka mʼmanja mwa zibwenzi zako ndi kuwononga nyumba zopembedzera mafano ako. Iwo adzakuvula zovala zako ndi kutenga zodzikometsera zako zabwino. Choncho adzakusiya wa maliseche ndi wausiwa. 40Iwo adzabweretsa gulu la anthu limene lidzakuponya miyala ndi kukutematema ndi malupanga awo. 41Adzatentha nyumba zako ndi kukulanga iwe pamaso pa akazi ambiri. Ndidzathetsa chigololo chako, ndipo sudzalipiranso zibwenzi zako. 42Ukali wanga udzalekera pamenepo ndipo sindidzakuchitiranso nsanje. Ndidzakhala chete osakwiyanso.
43“ ‘Popeza sunakumbukire masiku a ubwana wako koma unandikwiyitsa ndi zinthu zonsezi, Ine ndidzakubwezera ndithu chilango pamutu pako chifukwa cha zimene wachita, akutero Ambuye Yehova. Paja unawonjezera chigololo pa machitidwe ako onyansa.
44“ ‘Taona, onse onena miyambi adzakuphera mwambi wakuti, ‘Make mbuu, mwana mbuu.’ 45Ndiwedi mwana weniweni wamkazi wa mayi wako, amene amanyoza mwamuna wake ndi ana ake. Ndiwe mʼbale weniweni wa abale ako, amene amanyoza amuna awo ndi ana awo. Amayi ako anali Mhiti ndipo abambo ako anali Mwamori. 46Mkulu wako anali Samariya, ndipo iye pamodzi ndi ana ake aakazi ankakhala cha kumpoto kwako. Mngʼono wako, Sodomu ankakhala cha kummwera kwako pamodzi ndi ana ake aakazi. 47Iwe sunangotsatira kokha njira zawo zoyipa ndi kuchita zonyansa zawo, koma patangopita nthawi pangʼono machitidwe ako oyipa anaposa awo. 48Ndithu pali Ine wamoyo, akutero Ambuye Yehova, ngakhale mʼbale wako Sodomu ndi ana ake aakazi sanachitepo zimene iwe ndi ana ako aakazi munachita.
49“ ‘Tsono tchimo la mʼbale wako Sodomu linali ili: Iye ndi ana ake aakazi ankanyadira kuchuluka kwa chakudya ndi chuma chawo. Koma sanalabadireko kuthandiza osauka ndi aumphawi. 50Anali odzitukumula ndipo ankachita zonyansa pamaso panga. Nʼchifukwa chake ndinawachotsa monga mmene waoneramu. 51Samariya sanachite ngakhale theka la machimo amene unachita. Iwe wachita zinthu zonyansa zambiri kuposa iwo, motero kuti abale ako awiriwo amaoneka ngati olungama kuyerekeza ndi iye. 52Tsono iwenso uyenera kuchita manyazi popeza waonetsa abale ako ngati osachimwa. Popeza kuti machimo ako ndi onyansa kwambiri kupambana awo, tsonotu iwowo akuoneka olungama kupambana iweyo. Choncho iwenso uchite manyazi ndi kunyozedwa popeza unaonetsa abale ako ngati olungama.
53“ ‘Koma, ndidzadalitsanso Sodomu ndi ana ake aakazi. Ndidzadalitsanso Samariya ndi ana ake aakazi. Pa nthawi yomweyo ndidzakudalitsanso iwe Yerusalemu. 54Ndidzatero kuti uchite manyazi ndi kunyozeka chifukwa cha zonse zimene unachita powatonthoza anthuwa. 55Motero mʼbale wako Sodomu ndi ana ake akadzakhala monga mmene analili poyamba paja, ndiponso mʼbale wako Samariya akadzakhalanso monga mmene anali poyamba paja, ndiye kuti iwenso ndi ana ako mudzakhala monga mmene munalili payamba paja. 56Kale lija pamene unkanyada, suja unkanyogodola mʼbale wako Sodomu 57kuyipa kwako kusanadziwike? Koma tsopano wafanana naye. Wasandukano chinthu chonyozeka kwa anthu a ku Edomu ndi kwa onse owazungulira ndiponso kwa Afilisti. Ndithu onse amene akuzungulira amakunyoza. 58Choncho udzalangidwa chifukwa cha zigololo zako ndi machitidwe anu onyansa, akutero Yehova.
59“ ‘Ine Ambuye Yehova ndikuti: Ndidzakulanga molingana ndi zimene unachita. Iwe unanyoza lumbiro lako pophwanya pangano langa. 60Komabe, Ine ndidzakumbukira pangano limene ndinachita nawe mʼmasiku a unyamata wako, ndipo ndidzakhazikitsa pangano losatha ndi iwe. 61Tsono udzakumbukira njira zako zakale. Udzachita manyazi polandiranso abale ako, wamkulu ndi wamngʼono yemwe. Ndidzawaperekanso kwa iwe kuti akhale ngati ana ako ngakhale kuti sali a mʼpangano langa ndi iwe. 62Kotero ndidzakhazikitsa pangano langa ndi iwe, ndipo iwe udzadziwa kuti Ine ndine Yehova. 63Ndikadzakukhululukira zoyipa zako zonse zimene unachita, udzazikumbukira ndipo udzachita manyazi kwambiri, kotero kuti sudzatha nʼkuyankhula komwe, akutero Ambuye Yehova.’ ”
Ierusalimul, mireasa necredincioasă a lui Dumnezeu
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, fă‑i cunoscute Ierusalimului urâciunile 3și spune‑i: «Așa vorbește Stăpânul Domn către Ierusalim: prin origine și naștere ești din țara canaaniților: tatăl tău era amorit, iar mama ta – hitită. 4La nașterea ta, în ziua în care te‑ai născut, ombilicul tău nu a fost tăiat, nu ai fost scăldată în apă, ca să fii curățată, nu ai fost frecată cu sare și nici înfășurată în scutece. 5Nimănui nu i‑a fost milă și nu s‑a îndurat de tine ca să‑ți facă unul din aceste lucruri. Ai fost aruncată pe câmp, pentru că ai fost disprețuită chiar din ziua în care te‑ai născut.
6Atunci Eu am trecut pe lângă tine și te‑am văzut zbătându‑te în propriul tău sânge. Și, în timp ce tu erai în sângele tău, ți‑am zis: ‘Trăiește!’ Da, în timp ce tu erai în sângele tău, Eu ți‑am zis: ‘Trăiește!’ 7Te‑am făcut să te înmulțești ca florile câmpului; ai crescut, te‑ai făcut mare și te‑ai gătit cu podoabe7 Probabil o metaforă pentru maturizarea fizică a femeii.. Sânii ți s‑au rotunjit și ți‑a crescut părul. Dar erai tot goală și neacoperită.
8Când am trecut pe lângă tine, M‑am uitat la tine și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci Mi‑am întins peste tine poala hainei8 Simbol al căsătoriei. Vezi Rut 3:9. Mele, ți‑am acoperit goliciunea, am făcut jurământ față de tine și am intrat în legământ cu tine, zice Stăpânul Domn. Și ai devenit a Mea.
9Te‑am scăldat în apă, te‑am spălat de sângele de pe tine și te‑am uns cu ulei. 10Te‑am îmbrăcat cu haine brodate, te‑am încălțat cu sandale din piele trainică10 Vezi nota de la Ex. 25:5., te‑am îmbrăcat cu in subțire și te‑am gătit cu mătase. 11Te‑am împodobit cu podoabe, ți‑am pus brățări la mâini și lănțișor la gât. 12Ți‑am dat inel pentru nas, ți‑am pus cercei la urechi și coroană frumoasă pe cap. 13Astfel, ai fost împodobită cu aur, cu argint și cu veșminte scumpe din in subțire și din mătase. Ai mâncat făină aleasă, miere și ulei. Te‑ai făcut tot mai frumoasă și ai ajuns chiar regină. 14Ți‑ai făcut un nume printre neamuri datorită frumuseții tale, căci aceasta era deplină datorită măreției Mele pe care o pusesem peste tine, zice Stăpânul Domn.
15Dar te‑ai încrezut în frumusețea ta și te‑ai prostituat pe măsura renumelui tău. Ți‑ai revărsat desfrânările asupra tuturor trecătorilor și frumusețea ta a devenit a fiecăruia.15 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 16Ai luat din hainele tale, ți‑ai făcut înălțimi viu colorate și te‑ai prostituat pe haine. Așa ceva nu s‑a mai întâmplat și nu se va mai întâmpla vreodată. 17Ți‑ai luat podoabele tale frumoase din aur și din argint, pe care Eu ți‑l dădusem, ți‑ai făcut chipuri de bărbați și te‑ai prostituat cu ele. 18Ți‑ai luat apoi hainele brodate, ca să le acoperi, iar untdelemnul și tămâia Mea le‑ai pus înaintea lor. 19Hrana Mea pe care ți‑o dădusem – făina aleasă, untdelemnul și mierea pe care ți le dădusem să le mănânci – tu le‑ai închinat lor, ca să le fie o aromă plăcută. Așa s‑a întâmplat, zice Stăpânul Domn.
20Ai luat fiii și fiicele pe care Mi‑i născuseși și i‑ai sacrificat pentru ei ca dar de mâncare. Și acestea sunt numai o parte din desfrânările tale. 21Mi‑ai sacrificat fiii și i‑ai dat lor, trecându‑i prin foc în cinstea acestora. 22În mijlocul tuturor urâciunilor și desfrânărilor tale nu ți‑ai amintit de zilele tinereții, când erai goală și te zbăteai în propriul tău sânge.
23Vai! Vai de tine, zice Stăpânul Domn. După toate relele pe care le‑ai săvârșit, 24ți‑ai mai construit și un sanctuar înalt și ți‑ai făcut câte o înălțime în fiecare piață. 25La capătul fiecărei străzi ți‑ai construit o înălțime și ți‑ai făcut disprețuită frumusețea, desfăcându‑ți picioarele înaintea fiecărui trecător și înmulțindu‑ți desfrânările. 26Te‑ai prostituat cu egiptenii, vecinii tăi cu trupul plin de vlagă, și ți‑ai înmulțit desfrânările, ca să Mă mânii. 27De aceea, iată, Mi‑am întins mâna împotriva ta și ți‑am redus partea hotărâtă ție. Te‑am dat pe mâna celor ce te urau, adică a filistencelor, care până și ele s‑au rușinat de calea ta desfrânată. 28Apoi te‑ai prostituat și cu asirienii, pentru că erai nesătulă. Te‑ai prostituat, dar tot nu te‑ai săturat. 29Ți‑ai înmulțit desfrânările cu Caldeea, țara negustorilor, dar nici cu aceasta nu te‑ai săturat.
30Cât de decăzută trebuie să‑ți fie inima, zice Stăpânul Domn, de ai făcut toate aceste lucruri, întocmai ca o prostituată nerușinată! 31Totuși, când ți‑ai construit sanctuare înalte la fiecare capăt de stradă și ți‑ai făcut înălțimi în fiecare piață, nu ai fost ca o prostituată, căci ai luat în derâdere plata, 32ci ca o soție adulteră care‑i preferă pe străini în locul soțului ei. 33Tuturor prostituatelor li se dau daruri, dar în cazul tău tu ai fost cea care ai dat cadouri tuturor amanților tăi. Le‑ai dat mită ca să vină la tine din toate părțile, pentru desfrânare. 34În ce privește desfrânările tale, ai fost diferită de celelalte femei, pentru că tu nu ai avut căutare ca prostituată, căci, în loc să primești plată, ai dat plată. De aceea ai fost diferită.
35Prin urmare, prostituato, ascultă Cuvântul Domnului! 36Așa vorbește Stăpânul Domn: pentru că ți‑ai risipit avuția36 Sau: ai dat frâu liber poftei. și ți‑ai expus goliciunea prin desfrânările tale cu amanții și cu toți idolii urâciunilor tale, cărora le‑ai dat sângele fiilor tăi, 37de aceea, iată, îi voi strânge laolaltă pe toți amanții cu care te‑ai desfătat, pe toți aceia pe care i‑ai iubit și pe toți aceia pe care i‑ai urât. Îi voi strânge împotriva ta din toate părțile și îți voi expune goliciunea înaintea lor. Și astfel ei îți vor vedea întreaga goliciune. 38Te voi judeca sub acuzația de adulter și vărsare de sânge și vei gusta cât de sângeroasă este furia și gelozia Mea. 39Te voi da în mâinile lor, astfel că ei îți vor dărâma sanctuarele cele înalte, îți vor zdrobi înălțimile, te vor dezbrăca de hainele tale, îți vor lua podoabele tale frumoase și te vor lăsa goală și neacoperită. 40Vor veni împotriva ta în grup, te vor omorî cu pietre și te vor tăia cu săbiile. 41Îți vor da foc caselor și te vor judeca înaintea ochilor multor femei. Voi pune astfel capăt prostituției tale și nu îți vei mai plăti iubiții. 42Apoi voi da odihnă furiei Mele îndreptate împotriva ta și voi îndepărta de la tine gelozia Mea; Mă voi liniști și nu voi mai fi mânios.
43Pentru că nu ți‑ai amintit de zilele tinereții tale, ci M‑ai stârnit prin toate aceste lucruri, iată, îți voi întoarce calea asupra capului tău, zice Stăpânul Domn. Nu tu ai adăugat desfrânări la toate urâciunile tale?
44Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine următoarea zicală: ‘Cum e mama, așa este și fiica!’ 45Tu ești fiica mamei tale, care și‑a detestat soțul și fiii, și ești sora surorilor tale, care și‑au detestat soții și fiii. Mama voastră a fost hitită, iar tatăl vostru – amorit. 46Sora ta cea mare a fost Samaria. Ea locuia la nord46 Sau: la stânga. În acea perioadă, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. de tine împreună cu fiicele ei. Sora ta cea mică a fost Sodoma. Ea locuia la sud46 Sau: la dreapta; vezi nota precedentă. de tine împreună cu fiicele ei. 47Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit urâciunile lor, ci, în scurt timp, te‑ai pervertit mai mult decât ele în toate căile tale. 48Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că sora ta, Sodoma, și fiicele ei n‑au făcut ceea ce tu și fiicele tale ați făcut.
49Iată care a fost nelegiuirea surorii tale, Sodoma: era mândră, îmbuibată de hrană, ea și fiicele ei trăind în lâncezeală și nepăsare. Ele nu sprijineau mâna săracului și a nevoiașului. 50S‑au îngâmfat și au săvârșit urâciuni înaintea Mea. Când am văzut ce fac, le‑am îndepărtat. 51Iar Samaria nu a păcătuit nici pe jumătate din cât ai păcătuit tu. Urâciunile tale au fost mai multe decât ale lor. De fapt prin toate urâciunile pe care le‑ai săvârșit, le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte. 52De aceea poartă‑ți și tu rușinea cu care le‑ai făcut pe surorile tale să pară drepte! Căci păcatele tale, care te‑au făcut mai vrednică de dispreț decât ele, le‑au făcut pe ele să pară mai drepte decât tine! Acum, fii și tu rușinată și poartă‑ți rușinea care le‑a făcut pe surorile tale să pară drepte!
53Îi voi aduce însă înapoi atât pe captivii lor – pe captivii Sodomei și ai fiicelor ei și pe captivii Samariei și ai fiicelor ei – cât și pe captivii tăi alături de ei, 54ca și tu să‑ți porți rușinea și să fii umilită pentru tot ce ai făcut! Le vei fi astfel o pricină de mângâiere. 55Când sora ta, Sodoma, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte și sora ta, Samaria, împreună cu fiicele ei, se vor întoarce la starea lor de dinainte, atunci te vei întoarce și tu împreună cu fiicele tale, la starea voastră de dinainte. 56Nu aminteai nimic de Sodoma, sora ta,56 Sau: Oare nu aminteai de Sodoma, sora ta în ziua mândriei tale, 57înainte de a ți se descoperi răutatea. Acum însă tu ești de batjocura fiicelor Edomului și a tuturor vecinelor lor, a fiicelor filistenilor, a celor ce te disprețuiesc de pretutindeni! 58Vei purta acum pedeapsa pentru desfrânarea ta și pentru urâciunile tale, zice Domnul.»
Promisiunea unui legământ veșnic
59Așa vorbește Stăpânul Domn: «Îți voi face la fel cum ai făcut și tu, tu care ai disprețuit jurământul, rupând legământul. 60Dar Îmi voi aminti de legământul făcut cu tine în tinerețea ta și voi încheia cu tine un legământ veșnic. 61Atunci îți vei aminti de căile tale și‑ți va fi rușine când le vei primi pe sora ta cea mare și pe sora ta cea mică. Ți le voi da ca surori, dar nu pe temeiul legământului Meu făcut cu tine. 62Eu voi încheia legământul Meu cu tine și vei ști astfel că Eu sunt Domnul. 63Când voi face ispășire pentru tot ce ai făcut, îți vei aduce aminte de trecutul tău, îți va fi rușine și nu vei mai deschide niciodată gura din cauza umilinței în care te vei afla, zice Stăpânul Domn.»“
