十個伴娘的比喻
1「那時，天國就像十個伴娘提著燈去迎接新郎， 2其中五個是糊塗的，五個是聰明的。 3五個糊塗的只顧拿著燈，卻不預備油； 4那些聰明的不但拿著燈，還用器皿預備了足夠的油。 5新郎遲遲未到，她們等得困倦，便打盹睡著了。
6「到了半夜，忽然聽見有人喊道，『新郎來了！出來迎接吧！』 7伴娘們醒來，把燈點亮。 8糊塗的伴娘對聰明的伴娘說，『請給我們一些油吧，因為我們的燈快要滅了！』
9「聰明的伴娘回答說，『不行，我們的油不夠大家用的，你們去油店買吧！』
10「當糊塗的伴娘去買油的時候，新郎來了。那些預備好的伴娘跟他一同進去參加婚宴，門就關了。 11後來，其他伴娘回來了，喊道，『主啊！主啊！請給我們開門吧！』
12「新郎卻說，『我實在告訴你們，我不認識你們。』
13「所以，你們要警醒，因為你們不知道我回來的日子和時辰。
才幹的比喻
14「天國就像一個人即將遠行，他召來自己的奴僕，把產業託付給他們， 15按各人的才幹分別交給一個人五千銀幣，一個人兩千銀幣，一個人一千銀幣，然後便離開了。 16得到五千銀幣的立刻去做買賣，結果賺了五千； 17得到兩千銀幣的也賺了兩千； 18可是得到一千銀幣的卻挖了一個洞，把主人的錢藏在地裡。 19過了很久，這些奴僕的主人回來了，要跟他們結帳。 20得到五千銀幣的奴僕帶來了另外的五千，說，『主人，你交給我五千銀幣，請看，我又賺了五千。』
21「主人說，『做得好！你真是個又良善又忠心的奴僕。既然你在小事上忠心，我要把更大的事交給你。進來分享你主人的快樂吧！』
22「得到兩千銀幣的奴僕也上前說，『主人，你交給我兩千銀幣，請看，我又賺了兩千。』
23「主人說，『做得好！你真是個又良善又忠心的奴僕，既然你在小事上忠心，我要把更大的事交給你。進來分享你主人的快樂吧！』
24「得到一千銀幣的奴僕也上前說，『主人，我知道你為人苛刻，沒有播種的地方也要收割，沒有撒種的地方也要收穫。 25我很害怕，就去把你的錢藏在地裡。請看，這是你的錢。』
26「主人說，『你這又可惡又懶惰的奴僕！既然你知道我沒有播種的地方也要收割，沒有撒種的地方也要收穫， 27就應該把錢存入錢莊，等我回來時，可以連本帶利還給我。』
28「主人接著說，『收回他的一千銀幣，賞給那個有一萬銀幣的奴僕。 29因為凡有的，還要給他更多，使他豐富有餘；凡沒有的，連他僅有的，也要奪去。 30把這沒用的奴僕扔進外邊的黑暗裡，他必在那裡哀哭切齒。』
末日的審判
31「當人子在祂的榮耀中與眾天使降臨的時候，祂要坐在榮耀的寶座上， 32萬民要聚集在祂面前。祂要把他們分開，就像牧人把綿羊和山羊分開一樣。 33祂要把綿羊放在右邊，山羊放在左邊。 34那時，王會對右邊的人說，『我父所賜福的人啊，來承受創世以來為你們預備的國度吧。 35因為我饑餓時，你們給我吃的；我口渴時，你們給我喝的；我身在異鄉時，你們接待我； 36我赤身露體時，你們給我穿的；我生病時，你們照顧我；我坐牢時，你們來看我。』
37「那些義人會回答說，『主啊！我們什麼時候見你餓了就給你吃的？見你渴了就給你喝的？ 38見你身在異鄉就接待你？見你赤身露體就給你穿的呢？ 39我們又什麼時候見你生病或坐牢，就去看你呢？』
40「王會回答說，『我實在告訴你們，你們幫助我最卑微的一個弟兄，就是幫助我了。』
41「王又對左邊的人說，『你們這些被咒詛的人，走開！到專為魔鬼及其使者預備的永遠不滅的火裡去吧！ 42因為我饑餓時，你們不給我吃的；我口渴時，你們不給我喝的； 43我身在異鄉時，你們不接待我；我赤身露體時，你們不給我衣服；我生病時，你們不照顧我；我坐牢時，你們不來看我。』
44「他們會問，『主啊，我們什麼時候見你餓了，或渴了，或身在異鄉，或赤身露體，或病了，或坐牢，卻沒有幫助你呢？』
45「王會回答說，『我實在告訴你們，你們沒有幫助我最卑微的一個弟兄，就是沒有幫助我。』 46這些人要受永遠的刑罰，但義人要得到永遠的生命。」
Pilda celor zece fecioare
1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“ 7Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“ 9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“
10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“ 12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“
13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15Unuia i-a dat cinci talanți15 Talantul a fost la început o unitate de măsură (aproximativ 30 kg), iar mai târziu o unitate monetară, echivalentul a 6000 de denari (în cazul talantului de argint) sau de zece ori mai mult în cazul celui de aur. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 20:2 [peste tot în capitol]., altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“ 21Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“
22S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“ 23Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“
24S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“ 26Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus arginții la zarafi27 Termenul grecesc poate însemna atât schimbători de bani, cât și bancheri, și se referă la persoanele care se ocupau cu schimbul de bani, plăteau dobânzi și acordau împrumuturi celor care ofereau garanție., pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale 32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre32 În Orientul Apropiat din antichitate, oile și caprele erau adesea duse la păscut împreună. Odată cu lăsarea nopții, păstorii le separau unele de altele, adăpostind caprele într-un țarc mai protejat de intemperii deoarece erau mai sensibile la frig și umezeală și trebuiau supravegheate mai îndeaproape. 33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.
34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat36 Gr.: episkeptomai, termen care face parte din aceeași familie de cuvinte din care provine și cuvântul intrat în limba română: episcop (care înseamnă a vizita, a cerceta, a priveghea, a supraveghea, a veni în ajutor)., am fost în închisoare și ați venit la Mine.“
37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“
40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“
41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat!“
44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?!“
45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“
46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
