上帝與偶像
1以色列人啊，聽聽耶和華對你們說的話吧！ 2耶和華說：
「不要效法列國的行為。
他們被天象嚇倒，
你們卻不要因天象而害怕。
3他們信奉的毫無價值，
他們從林中砍一棵樹，
工匠用木頭雕刻偶像，
4以金銀作裝飾，
用釘子和錘子釘牢，
以免晃動。
5它們像瓜園中的稻草人，
不能說話，不能行走，
需要人搬運。
你們不要怕它們，
它們既不能害人，
也不能助人。」
6耶和華啊，你偉大無比，
你的名充滿力量！
7萬國的王啊，誰不敬畏你？
敬畏你是理所當然的。
因為萬國的智者和君王中無人能與你相比。
8他們都愚昧無知，
毫無用處的木製偶像能教導他們什麼呢？
9偶像上的銀片來自他施，
金片來自烏法，
都是匠人的製品，
這些偶像穿的藍色和紫色衣服是巧匠製作的。
10唯有耶和華是真神，
是永活的上帝，
是永恆的君王。
祂一發怒，大地便震動，
萬國都無法承受。
11你們要這樣對他們說：「那些神明沒有創造天地，它們將從天下消亡。」
12耶和華施展大能，
用智慧創造大地和世界，
巧妙地鋪展穹蒼。
13祂一聲令下，天上大水湧動；
祂使雲從地極升起，
使閃電在雨中發出，
祂從自己的倉庫吹出風來。
14人人愚昧無知，
工匠都因自己鑄造的偶像而慚愧，
因為這些神像全是假的，
沒有氣息。
15它們毫無價值，
荒謬可笑，
在報應的時候必被毀滅。
16但雅各的上帝截然不同，
祂是萬物的創造者，
被稱為「萬軍之耶和華」，
以色列是祂的子民。
17被圍困的猶大人啊，
收拾行裝吧！
18因為耶和華說：
「看啊，這次我要把這地方的居民拋出去，
使他們苦不堪言。」
19我有禍了！因我的創傷難癒。
但我說：「這是疾病，我必須忍受。」
20我的帳篷已毀，
繩索已斷；
我的兒女都離我而去，
再沒有人為我支搭帳篷，
掛上幔子。
21首領愚昧，
沒有求問耶和華，
因此一敗塗地，
百姓如羊群四散。
22聽啊，有消息傳來，
喧囂的敵軍從北方衝來，
要使猶大的城邑荒涼，
淪為豺狼的巢穴。
23耶和華啊，人不能駕馭自己的命運，
不能左右自己的將來。
24耶和華啊，求你公正地懲罰我，
不要帶著怒氣懲罰我，
否則我將不復存在。
25求你向不認識你的列國和不求告你名的民族發烈怒，
因為他們吞噬、毀滅雅各，
使他的家園一片荒涼。
Denunțarea idolatriei
1Ascultați cuvântul pe care vi‑l spune Domnul, Casă a lui Israel: 2„Așa vorbește Domnul:
«Nu învățați calea celorlalte neamuri
și nu vă înspăimântați de semnele cerurilor,
chiar dacă neamurile se înspăimântă de ele.
3Căci obiceiurile popoarelor sunt deșertăciune.
El taie un copac din pădure
și mâna meșterului îl lucrează cu dalta.
4Îl împodobește cu argint și aur
și îl fixează cu ciocane și cuie
ca astfel să nu se clatine.
5Asemenea unor sperietori într‑un ogor de castraveți,
idolii lor nu pot vorbi.
Ei sunt purtați de alții,
căci nu pot merge.
Nu vă temeți de ei,
căci nu vă pot face niciun rău
și nu sunt în stare să vă facă niciun bine.»“
6Niciunul nu este ca Tine, Doamne!
Tu ești mare
și Numele Tău este măreț în putere.
7Cine să nu se teamă de Tine,
Împărate al neamurilor?
Ție Ți se cuvine teama!
Căci printre toți înțelepții neamurilor
și în toate regatele lor
nu este nimeni ca Tine.
8Dar ei sunt nebuni și proști;
învățătura deșertăciunilor este doar o bucată de lemn.
9Argintul bătut este adus din Tarșiș
și aurul din Ufaz;
Ceea ce meșterul și rafinorul au făcut
este îmbrăcat apoi în albastru și purpuriu;
toate sunt lucrate de meșteri pricepuți.
10Domnul însă este adevăratul Dumnezeu.
El este Dumnezeul cel Viu și Împăratul cel Veșnic.
Când El Se mânie, pământul se cutremură
și neamurile nu pot suporta indignarea Lui.
11„De aceea, așa să le vorbiți: «Acești dumnezei, care nu au făcut cerurile și pământul, vor pieri de pe pământ și de sub ceruri.»“11 Versetul acesta este scris în aramaică.
12El a făcut pământul prin puterea Lui,
a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui
și a întins cerurile prin priceperea Lui.
13La glasul Lui urlă apele din ceruri.
El înalță norii de la marginile pământului,
trimite fulgerele și ploaia
și scoate vântul din cămările Lui.
14Toți oamenii sunt proști și fără cunoștință;
fiecare aurar este făcut de rușine de chipul cioplit.
Căci chipurile lui turnate sunt doar o minciună
și n‑au nicio suflare în ele.
15Ei sunt o deșertăciune, o lucrare de batjocură.
La vremea pedepsei lor, vor pieri.
16Dar Partea lui Iacov nu este ca aceștia,
căci El este Cel Ce a întocmit totul,
iar Israel este seminția moștenirii Lui16 Sau: căci El este creatorul a toate, / și al lui Israel, seminția moștenirii Lui. –
Domnul Oștirilor este Numele Lui.
Iminența exilului
17Adună‑ți lucrurile din țară,
tu care ești sub asediu,
18căci așa vorbește Domnul:
„Iată, de data aceasta îi voi arunca departe
pe cei ce locuiesc în țară;
voi aduce suferință peste ei
ca să poată fi prinși.“
19Vai de mine! Sunt zdrobit!
Rana mea este fără vindecare!
Dar îmi zic: „Aceasta îmi este boala
și trebuie s‑o îndur.“
20Cortul meu este distrus;
toate funiile îmi sunt rupte.
Fiii mei s‑au depărtat de la mine și nu mai sunt;
nu a mai rămas nimeni să‑mi întindă iarăși cortul
și să‑mi ridice draperiile.
21Păstorii s‑au prostit
și nu L‑au căutat pe Domnul.
De aceea n‑au prosperat
și li s‑au risipit toate turmele.
22Iată, se aude o veste:
un mare cutremur se apropie din țara de nord,
ca să prefacă cetățile lui Iuda într‑un pustiu,
într‑o vizuină de șacali.
Rugăciunea lui Ieremia
23Știu, Doamne, că nu depinde de om calea lui,
nici nu depinde de om
când umblă să‑și îndrepte pașii.
24Disciplinează‑mă, Doamne,
dar numai cu măsură;
nu în mânia Ta,
ca nu cumva să mă reduci la nimic.
25Varsă‑Ți furia asupra neamurilor
care nu Te cunosc
și asupra clanurilor care nu cheamă Numele Tău.
Căci ele l‑au devorat pe Iacov;
l‑au devorat, l‑au mistuit
și i‑au pustiit locuința.
