約伯自述無辜
1約伯回答說：
2「要是能秤量我的苦難，
把我的災殃放在秤上，
3那將比海沙還重；
所以我言語魯莽。
4因為全能者的箭射中我，
箭毒侵蝕我的靈，
祂使恐懼列隊襲來。
5野驢有草豈會叫喚？
牛有飼料豈會哞叫？
6淡食無鹽豈可下嚥？
蛋白有什麼滋味呢？
7我碰都不想碰，
它們令我噁心。
8唯願我的祈求蒙應允，
願上帝成全我的冀望，
9願祂壓碎我，
伸手毀滅我。
10這樣，我還能感到欣慰，
在殘酷的痛苦中雀躍，
因我沒有違背聖者之言。
11我有何力量可以支撐下去？
有何前景讓我忍耐下去？
12我的力量豈能堅如石？
我豈是銅造之軀？
13我毫無自救之力，
已到窮途末路。
14「即使絕望者拋棄對上帝的敬畏，
也應該得到朋友的恩待。
15我的弟兄難以信賴，如同季節河，
又像變化無常的河道——
16結冰後顏色發黑，
融雪後水流漲溢；
17水流在乾季時消失，
河床在烈日下乾涸。
18商隊偏離原路來找水喝，
結果在荒漠中死去。
19提瑪的商隊來找水喝，
示巴的旅客指望解渴，
20結果希望化為泡影，
到了那裡大失所望。
21同樣，你們幫不了我，
你們看見災禍便害怕。
22我何嘗對你們說過，
『請你們供應我，
把你們的財產給我一份，
23從仇敵手中拯救我，
從殘暴之徒手中救贖我』？
24「請多賜教，我會閉口不言；
請指出我錯在何處。
25忠言何等逆耳！
但你們的指責有何根據？
26你們既視絕望者的話如風，
還要來糾正嗎？
27你們甚至抽籤得孤兒，
把朋友當貨物賣掉。
28懇請你們看著我，
我在你們面前撒過謊嗎？
29請以仁慈為懷，公正一點；
請以仁慈為懷，因我誠實無過。
30我豈會說詭詐之言？
我豈會是非不辨？
Răspunsul lui Iov
1Iov a zis:
2„O, dacă mi s‑ar putea cântări durerea
și dacă mi‑ar fi pusă în talere întreaga nenorocire!
3Ar fi mai grele decât nisipul mării;
de aceea mi‑au fost atât de nesăbuite cuvintele.
4Căci săgețile Celui Atotputernic m‑au străpuns,
iar duhul meu le bea otrava.
Spaimele lui Dumnezeu se înșiruie împotriva mea.
5Oare rage măgarul sălbatic când are iarbă
sau mugește boul când are nutreț?
6Se mănâncă oare fără sare ceea ce nu are gust?
Are vreun gust albușul de ou?6 Sensul versului este nesigur.
7Refuz să mă ating de așa ceva;
ele sunt ca o mâncare stricată.7 Lit.: ca o boală a mâncării mele.
8Cine îmi va îndeplini cererea?
O, de mi‑ar împlini Dumnezeu speranța!
9De‑ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească,
să‑Și întindă mâna și să mă nimicească!
10Atunci mi‑ar rămâne măcar această mângâiere
și această bucurie în durerea care nu se mai termină:
că n‑am încălcat cuvintele Celui Sfânt.
11Ce putere mai am ca să mai aștept?
Care mi‑e sfârșitul ca să mai am răbdare?
12Am eu puterea pietrei?
Este oare de bronz carnea mea?
13N‑am rămas eu oare fără niciun ajutor în mine
și n‑a fost alungată orice înțelepciune de la mine?
14Cel ce renunță la bunătate față de prietenul său,
părăsește teama de Cel Atotputernic.
15Frații mei au lucrat cu necredincioșie ca un ued15 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar și, în cazul acesta, impredictibil.,
ca șuvoaiele uedurilor care ies din matcă,
16care sunt tulburi din cauza gheții
în care stă ascunsă zăpada.
17Când se‑ncălzește vremea, pâraiele seacă,
când este cald, li se usucă albia.
18Caravanele se întorc din drumul lor;
înaintează în pustietate și pier.
19Caravanele din Tema se uită cu atenție;
călătorii din Șeba le așteaptă cu nerăbdare.
20Sunt rușinați însă pentru că s‑au încrezut în ele;
ajung acolo doar ca să fie dezamăgiți.
21Ca ele sunteți și voi pentru mine:
îmi vedeți spaima și vă temeți.
22Am zis eu vreodată: «Faceți‑mi un dar!»
sau: «Dați mită pentru mine din bogăția voastră!»
23sau: «Scăpați‑mă din mâna vreunui vrăjmaș!»
sau: «Răscumpărați‑mă din mâna vreunui om groaznic!»
24Învățați‑mă și voi tăcea,
arătați‑mi unde am greșit.
25Cât de dureroase sunt cuvintele drepte!
Dar ce dovedește mustrarea voastră?
26Vreți să mă mustrați pentru cuvintele mele
și să luați drept vânt cuvintele unui deznădăjduit?
27Voi vă jucați chiar și cu viața orfanilor,
vă vindeți chiar și prietenul!
28Dar acum uitați‑vă la mine, vă rog!
Oare vă voi minți în față?
29Întoarceți‑vă, nu fiți nedrepți!
Întoarceți‑vă, este vorba de dreptatea mea29 Sau: dreptatea mea rămâne.!
30Este vreo nedreptate pe limba mea?
Nu deosebește cerul gurii mele ce este rău?
