以色列人發怨言
1當晚，全體會眾放聲大哭，整夜哀號。 2他們埋怨摩西和亞倫說：「我們還不如死在埃及或曠野！ 3耶和華為什麼把我們領到這裡來，讓我們死於刀下？我們的妻兒必被擄去。我們還不如返回埃及。」 4他們彼此議論說：「我們選一位首領帶我們回埃及吧！」
5摩西和亞倫俯伏在以色列全體會眾面前。 6打探迦南的人中，嫩的兒子約書亞和耶孚尼的兒子迦勒撕裂衣服， 7對以色列全體會眾說：「我們去打探的地方是佳美之地。 8如果耶和華喜悅我們，祂必把我們帶到那片土地，將那奶蜜之鄉賜給我們。 9你們不要背叛耶和華，也不要害怕那裡的人，他們不過是我們的獵物，他們已失去庇護。耶和華與我們同在，不要怕他們。」 10但全體會眾威脅要用石頭打死他們二人。這時耶和華的榮光在會幕中向以色列人顯現。
11耶和華對摩西說：「這些人藐視我要到何時呢？我在他們中間行了這麼多神蹟，他們仍然不相信我。 12我要用瘟疫毀滅他們，不讓他們承受那片土地。但我要使你成為大國，比他們更強盛。」 13摩西對耶和華說：「你曾經用大能把以色列人從埃及領出來，埃及人聽說這事後， 14一定會告訴迦南的居民。那裡的居民早已聽說你耶和華與以色列人同在，你面對面向他們顯現，你的雲彩停留在他們上面，你白天用雲柱、黑夜用火柱引導他們。 15如果你把他們全部消滅，那些聽過你威名的列國就會議論說， 16『耶和華無法把以色列人領到祂起誓要賜給他們的地方，所以在曠野把他們殺了。』 17因此，求主彰顯偉大的權能，正如你所宣告的， 18『耶和華不輕易發怒，充滿慈愛；祂赦免罪惡和過犯，但決不免除罪責，必向子孫追討父輩的罪債，直到三四代。』 19從他們離開埃及直到現在，你一直在饒恕他們，求你以偉大的慈愛再次赦免這些人的罪。」
20耶和華說：「我聽你的祈求，赦免他們。 21但我憑我的永恆起誓，正如大地充滿我的榮耀一樣確實， 22-23他們絕對看不到我起誓要賜給他們祖先的土地，藐視我的人都看不到那片土地。這些人見過我的榮耀，見過我在埃及和曠野所行的神蹟，卻仍然不聽我的話，試探我十次之多。 24但我的僕人迦勒並非如此，他全心跟從我，所以我必帶他進入那片他去過的土地，讓他的子孫擁有那片產業。 25由於亞瑪力人和迦南人住在山谷中，明天你們要轉回，沿紅海的路前往曠野。」
26耶和華對摩西和亞倫說： 27「這邪惡的會眾向我發怨言要到何時呢？我已聽見以色列人對我的埋怨。 28你們去把我的話告訴他們，『以色列人啊，我憑我的永恆起誓，我必照你們所說的對待你們。 29你們當中凡登記在冊、二十歲以上向我發怨言的人，必倒斃在這曠野中， 30除耶孚尼的兒子迦勒和嫩的兒子約書亞之外，你們無人能進入我起誓應許的那片土地。 31你們說你們的兒女會被擄去，但我要把他們帶到那裡，讓他們享有那片你們厭棄的土地。 32而你們必死在這曠野。 33你們的兒女要在曠野飄泊四十年，為你們的不忠而受苦，直到你們都死在曠野。 34你們打探了那地方四十天，你們要為自己的罪受苦四十年，一年頂一天。那時，你們就知道與我為敵的後果。』 35我耶和華已經說過。我必使你們這群與我為敵的惡人死在曠野，無一倖免。」
36摩西派去打探迦南的人回來以後危言聳聽，以致會眾向摩西發怨言。 37打探的人因而染上瘟疫，死在耶和華面前， 38只有嫩的兒子約書亞和耶孚尼的兒子迦勒得以倖免。
39摩西傳達完耶和華的話後，以色列人非常悲傷。 40他們次日清早起來到山頂去，說：「我們知罪了，現在我們要去耶和華應許的地方。」 41摩西說：「你們為什麼要違背耶和華的命令？你們不會成功的。 42不要去！耶和華已經不在你們中間，你們會被敵人打敗。 43你們會遇見亞瑪力人和迦南人，並喪身在他們刀下，因為你們離棄耶和華，祂不再與你們同在。」 44儘管耶和華的約櫃和摩西都沒有出營，他們卻擅自上山頂去。 45住在山區的亞瑪力人和迦南人下來擊潰了他們，一路追殺他們到何珥瑪。
Rebeliunea poporului și judecata Domnului
1Atunci întreaga comunitate și‑a ridicat glasul și a strigat. Și în noaptea aceea poporul s‑a plâns.
2Toți fiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și a lui Aaron și întreaga comunitate le‑a zis:
– O, de am fi murit noi în țara Egiptului sau de am fi murit în pustia aceasta! 3De ce ne aduce Domnul în țara aceasta? Ca să cădem loviți de sabie? Soțiile noastre și copilașii noștri vor ajunge pradă. N‑ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?
4Și fiecare i‑a zis fratelui său:
– Să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt!
5Atunci Moise și Aaron s‑au aruncat cu fața la pământ înaintea întregii adunări a comunității fiilor lui Israel.
6Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și‑au sfâșiat hainele 7și au vorbit întregii comunități a fiilor lui Israel, zicând:
– Țara pe care am străbătut‑o ca s‑o cercetăm este o țară deosebit de bună. 8Dacă Domnul Își găsește plăcerea în noi, ne va duce în această țară și ne‑o va da nouă; este o țară în care curge lapte și miere. 9Numai nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul din țară, căci vor fi ca pâinea pentru noi. Protecția le‑a fost luată, iar Domnul este cu noi. Nu vă temeți de ei.
10Dar întreaga comunitate zicea să‑i omoare cu pietre. Atunci slava Domnului s‑a arătat la Cortul Întâlnirii, înaintea fiilor lui Israel.
11Domnul i‑a zis lui Moise:
– Până când Mă va disprețui poporul acesta? Până când nu va crede în Mine, în pofida tuturor semnelor pe care le‑am făcut în mijlocul lui? 12Îl voi lovi cu molimă și‑l voi dezmoșteni, iar pe tine te voi face un neam mai mare și mai puternic decât el.
13Dar Moise i‑a zis Domnului:
– Egiptenii vor auzi lucrul acesta, căci prin puterea Ta ai scos acest popor din mijlocul lor, 14și‑l vor spune locuitorilor acestei țări. Ei au auzit că Tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că Tu, Doamne, ești văzut de ei față în față, că norul Tău stă deasupra lor și că mergi înaintea lor în timpul zilei într‑un stâlp de nor, iar noaptea într‑un stâlp de foc. 15Dacă omori acest popor ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit despre Tine vor zice: 16„Pentru că Domnul n‑a putut să ducă acest popor în țara pe care le‑o jurase, de aceea i‑a omorât în pustie.“ 17Te rog, lasă acum ca puterea Stăpânului să se arate în măreția ei, după cum ai promis, zicând: 18„Domnul este încet la mânie și plin de îndurare18 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; [peste tot în carte]., iertând nelegiuirea și fărădelegea, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație.18 Cel care păcătuia atrăgea pedeapsa atât asupra sa, cât și asupra familiei sale, alcătuită de obicei din trei sau patru generații (vezi Num. 16:31-34; Ios. 7:24).“ 19Te rog, iartă nelegiuirea acestui popor, potrivit măreției îndurării Tale, așa cum ai iertat acest popor din Egipt până acum.
20Domnul a zis:
– I‑am iertat așa cum ai cerut. 21Dar, cât este de adevărat faptul că Eu sunt viu și că slava Domnului va umple tot pământul, 22tot așa niciunul din oamenii care au văzut slava Mea și semnele pe care le‑am făcut în Egipt și în pustie și care totuși M‑au pus la încercare22 Același verb este folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7). Vezi și Mt. 4:1; Mc. 1:13 și Lc. 4:2, unde verbul în limba greacă este folosit și în cazul Satanei, care Îl ispitește pe Isus. de zece ori până acum și n‑au ascultat de glasul Meu, 23nu vor vedea țara pe care am jurat că le‑o voi da părinților lor. Niciunul dintre cei care M‑au disprețuit nu o va vedea. 24Dar pentru că robul Meu Caleb a fost călăuzit de un alt duh și M‑a urmat pe deplin, îl voi duce în țara în care a fost, iar sămânța lui o va stăpâni. 25Amalekiții și canaaniții locuiesc în vale. De aceea, mâine, întoarceți‑vă și porniți spre pustie, pe drumul către Marea Roșie25 Ebr.: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau Marea Algelor– vezi Iona 2:5, unde același termen ebraic, suf, are sensul de alge). Denumirea de Marea Roșie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX și Vulgata. În VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar și astăzi localnicii numesc Golful Aqaba Yam Suf. Vezi 1 Regi 9:26..
26Domnul le‑a vorbit lui Moise și Aaron, zicând: 27„Până când va cârti această comunitate rea împotriva Mea? Am auzit cârtirile pe care fiii lui Israel le‑au rostit împotriva Mea. 28De aceea spuneți‑le: «Viu sunt Eu, zice Domnul, că vă voi face precum ați vorbit în auzul Meu: 29cadavrele voastre vor zăcea în pustia aceasta. Dintre toți cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus care ați fost numărați și înscriși și care ați cârtit împotriva Mea, 30niciunul nu va intra în țara în care am jurat că vă voi așeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun. 31Pe copilașii voștri însă, despre care ați zis că vor ajunge pradă, îi voi duce în țară și astfel ei vor cunoaște țara pe care voi ați respins‑o. 32Cât despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. 33Fiii voștri vor fi păstori în pustie timp de patruzeci de ani și vor purta vina necredincioșiei voastre până când trupurile voastre moarte își vor găsi sfârșitul în pustie. 34După cum timp de patruzeci de zile ați cercetat țara, tot așa, timp de patruzeci de ani – câte un an pentru fiecare zi – veți purta pedeapsa pentru nelegiuirea voastră și astfel veți cunoaște respingerea Mea.» 35Eu, Domnul, am vorbit. Cu siguranță așa îi voi face acestei comunități rele care s‑a adunat împotriva Mea. În pustia aceasta își vor găsi sfârșitul și aici vor muri.“
36Bărbații pe care Moise îi trimisese să cerceteze țara și care, atunci când s‑au întors, au făcut toată comunitatea să cârtească împotriva lui, aducând un raport nefavorabil despre țară, 37deci oamenii aceia care aduseseră un raport rău despre țară, au murit loviți de o urgie înaintea Domnului. 38Numai Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas în viață dintre bărbații care se duseseră să cerceteze țara.
39Când Moise le‑a spus aceste cuvinte tuturor fiilor lui Israel, poporul a bocit mult.
40Ei s‑au trezit dis‑de‑dimineață și s‑au urcat pe vârful muntelui, zicând:
– Iată‑ne! Ne vom sui spre locul pe care l‑a promis Domnul, căci am păcătuit.
41Dar Moise le‑a zis:
– De ce încălcați porunca Domnului? Acest plan nu va reuși. 42Să nu vă suiți, căci Domnul nu este în mijlocul vostru și veți cădea loviți înaintea dușmanilor voștri. 43Amalekiții și canaaniții sunt înaintea voastră și veți cădea loviți de sabie. Fiindcă v‑ați abătut de la Domnul, El nu va fi cu voi.
44Ei însă s‑au îngâmfat și s‑au suit pe înălțimile muntelui, chiar dacă Moise și Chivotul Legământului Domnului nu au părăsit tabăra. 45Atunci amalekiții și canaaniții care locuiau pe muntele acela au coborât, i‑au atacat și i‑au zdrobit până la Horma45 Horma înseamnă Nimicire..
