1年輕時要記住你的創造主，不要等到衰老的歲月來臨時才哀歎：「我的日子毫無樂趣。」 2那時，太陽、月亮、星星都暗淡無光，雨後烏雲再現； 3守衛家園的手腳顫抖，強壯的身軀變得彎腰駝背；牙齒稀少，無法咀嚼；視力衰退，看不清楚； 4耳朵發背，聽不到推磨聲；小鳥一叫，人就起來；歌聲沙啞，不再美妙； 5懼怕高處，走路戰戰兢兢；頭髮白如銀杏，精力枯竭，慾望蕩然無存；人都走向永遠的歸宿，弔喪的人往來於街上； 6銀鏈斷裂，金碗摔壞，泉旁的瓶子破碎，井口的輪子朽爛。 7那時塵土必歸於塵土，靈也要歸回賜靈的上帝。 8傳道者說：「虛空的虛空，一切都是虛空。」 9傳道者不但有智慧，還把知識傳授給眾人。他經過細心推敲和研究之後，編寫了許多警世的箴言。 10傳道者費盡心思尋找金玉良言，所寫的都是正直誠實的道理。 11智者的言語好像趕牛的刺棍，他們收集的箴言像釘穩的釘子一樣牢靠，都是一位牧者所賜的。 12我親愛的兒子，還有一件事，你要聽我的忠告：著書多，沒有窮盡；讀書多，身體疲勞。
13以上所說的，總而言之，就是要敬畏上帝，遵守祂的誡命，這是人的本分。 14因為人一切的行為，無論善惡，包括一切隱秘事，上帝都必審問。
1Adu‑ți aminte de Creatorul tău
în zilele tinereții tale,
până nu vin zilele cele rele
și până nu se apropie anii când vei zice:
„Nu găsesc nicio plăcere în ei“;
2până nu se întunecă soarele și lumina, luna și stelele
și până nu se întorc norii de ploaie.
3În zilele acelea încep să tremure paznicii casei,
iar cei tari șovăiesc,
se opresc cei ce macină, împuținați fiind,
și se întunecă cei ce se uită pe ferestre,
4se închid cele două uși care dau în stradă
și scade sunetul morii.
Atunci, cineva se va trezi la ciripitul păsării,
dar glasul tuturor cântărețelor se va auzi înăbușit;
5se vor teme de înălțime,
iar pe drum vor fi terori.
Adu‑ți aminte de Creatorul tău,
până nu înflorește migdalul,
până nu se târăște lăcusta
și până nu se strică caperul5 Cu referire la fructul arbustului Capparis spinosa, folosit atât ca și condiment, cât și pentru proprietățile lui afrodisiace.,
căci fiecare merge spre casa cea veșnică,
iar cei ce jelesc cutreieră pe stradă;
6până nu se rupe funia de argint
și până nu se sparge vasul de aur;
până nu se sfărâmă urciorul la izvor
și până nu este zdrobită roata de la puț;
7până nu se întoarce țărâna în pământ, de unde a fost luată,
și până când suflarea nu se întoarce la Dumnezeu,
Cel Care a dat‑o.
8O, deșertăciune a deșertăciunilor! zice oratorul.
Totul este deșertăciune!
Epilog
9Pe lângă faptul că oratorul a fost un înțelept, el a învățat și cunoștința pe popor, culegând, cercetând și aranjând numeroase proverbe. 10Oratorul a căutat să găsească cuvinte plăcute și să scrie drept cuvintele adevărului.
11Cuvintele înțelepților sunt ca niște țepușe, iar stăpânii colecțiilor de proverbe sunt ca niște cuie bătute, date de un singur păstor. 12Dincolo de toate acestea, fiule, ia aminte: să scrii12 Lit.: a face. multe cărți este o activitate fără sfârșit și prea mult studiu este obositor pentru trup.
13Concluzia la tot ceea ce ai auzit este aceasta:
teme‑te de Dumnezeu
și păzește poruncile Lui,
căci aceasta este datoria fiecărui om.13 Sau: căci aceasta este întreaga obligație a omului.
14Fiindcă Dumnezeu va aduce la judecată fiecare lucrare,
tot ce este ascuns,
fie bine, fie rău.
