十个伴娘的比喻
1“那时，天国就像十个伴娘提着灯去迎接新郎， 2其中五个是糊涂的，五个是聪明的。 3五个糊涂的只顾拿着灯，却不预备油； 4那些聪明的不但拿着灯，还用器皿预备了足够的油。 5新郎迟迟未到，她们等得困倦，便打盹睡着了。
6“到了半夜，忽然听见有人喊道，‘新郎来了！出来迎接吧！’ 7伴娘们醒来，把灯点亮。 8糊涂的伴娘对聪明的伴娘说，‘请给我们一些油吧，因为我们的灯快要灭了！’
9“聪明的伴娘回答说，‘不行，我们的油不够大家用的，你们去油店买吧！’
10“当糊涂的伴娘去买油的时候，新郎来了。那些预备好的伴娘跟他一同进去参加婚宴，门就关了。 11后来，其他伴娘回来了，喊道，‘主啊！主啊！请给我们开门吧！’
12“新郎却说，‘我实在告诉你们，我不认识你们。’
13“所以，你们要警醒，因为你们不知道我回来的日子和时辰。
才干的比喻
14“天国就像一个人即将远行，他召来自己的奴仆，把产业托付给他们， 15按各人的才干分别交给一个人五千银币，一个人两千银币，一个人一千银币，然后便离开了。 16得到五千银币的立刻去做买卖，结果赚了五千； 17得到两千银币的也赚了两千； 18可是得到一千银币的却挖了一个洞，把主人的钱藏在地里。 19过了很久，这些奴仆的主人回来了，要跟他们结帐。 20得到五千银币的奴仆带来了另外的五千，说，‘主人，你交给我五千银币，请看，我又赚了五千。’
21“主人说，‘做得好！你真是个又良善又忠心的奴仆。既然你在小事上忠心，我要把更大的事交给你。进来分享你主人的快乐吧！’
22“得到两千银币的奴仆也上前说，‘主人，你交给我两千银币，请看，我又赚了两千。’
23“主人说，‘做得好！你真是个又良善又忠心的奴仆，既然你在小事上忠心，我要把更大的事交给你。进来分享你主人的快乐吧！’
24“得到一千银币的奴仆也上前说，‘主人，我知道你为人苛刻，没有播种的地方也要收割，没有撒种的地方也要收获。 25我很害怕，就去把你的钱藏在地里。请看，这是你的钱。’
26“主人说，‘你这又可恶又懒惰的奴仆！既然你知道我没有播种的地方也要收割，没有撒种的地方也要收获， 27就应该把钱存入钱庄，等我回来时，可以连本带利还给我。’
28“主人接着说，‘收回他的一千银币，赏给那个有一万银币的奴仆。 29因为凡有的，还要给他更多，使他丰富有余；凡没有的，连他仅有的，也要夺去。 30把这没用的奴仆扔进外边的黑暗里，他必在那里哀哭切齿。’
末日的审判
31“当人子在祂的荣耀中与众天使降临的时候，祂要坐在荣耀的宝座上， 32万民要聚集在祂面前。祂要把他们分开，就像牧人把绵羊和山羊分开一样。 33祂要把绵羊放在右边，山羊放在左边。 34那时，王会对右边的人说，‘我父所赐福的人啊，来承受创世以来为你们预备的国度吧。 35因为我饥饿时，你们给我吃的；我口渴时，你们给我喝的；我身在异乡时，你们接待我； 36我赤身露体时，你们给我穿的；我生病时，你们照顾我；我坐牢时，你们来看我。’
37“那些义人会回答说，‘主啊！我们什么时候见你饿了就给你吃的？见你渴了就给你喝的？ 38见你身在异乡就接待你？见你赤身露体就给你穿的呢？ 39我们又什么时候见你生病或坐牢，就去看你呢？’
40“王会回答说，‘我实在告诉你们，你们帮助我最卑微的一个弟兄，就是帮助我了。’
41“王又对左边的人说，‘你们这些被咒诅的人，走开！到专为魔鬼及其使者预备的永远不灭的火里去吧！ 42因为我饥饿时，你们不给我吃的；我口渴时，你们不给我喝的； 43我身在异乡时，你们不接待我；我赤身露体时，你们不给我衣服；我生病时，你们不照顾我；我坐牢时，你们不来看我。’
44“他们会问，‘主啊，我们什么时候见你饿了，或渴了，或身在异乡，或赤身露体，或病了，或坐牢，却没有帮助你呢？’
45“王会回答说，‘我实在告诉你们，你们没有帮助我最卑微的一个弟兄，就是没有帮助我。’ 46这些人要受永远的刑罚，但义人要得到永远的生命。”
Pilda celor zece fecioare
1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele, 4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase. 5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.
6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“ 7Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“ 9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“
10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă. 11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“ 12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“
13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
(Lc. 19:12-27)
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, și-a chemat sclavii și le-a încredințat averile lui. 15Unuia i-a dat cinci talanți15 Talantul a fost la început o unitate de măsură (aproximativ 30 kg), iar mai târziu o unitate monetară, echivalentul a 6000 de denari (în cazul talantului de argint) sau de zece ori mai mult în cazul celui de aur. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 20:2 [peste tot în capitol]., altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, 16cel ce primise cinci talanți s-a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci. 17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi. 18Dar cel ce primise unul s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.
19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să-și încheie socotelile cu ei. 20Cel ce primise cinci talanți s-a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“ 21Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“
22S-a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi-ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“ 23Stăpânul lui i-a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“
24S-a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat, 25așa că mi-a fost teamă și m-am dus să-ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“ 26Stăpânul lui, răspunzând, i-a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? 27Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus arginții la zarafi27 Termenul grecesc poate însemna atât schimbători de bani, cât și bancheri, și se referă la persoanele care se ocupau cu schimbul de bani, plăteau dobânzi și acordau împrumuturi celor care ofereau garanție., pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.
28Așadar, luați-i talantul și dați-i-l celui ce are zece talanți. 29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale 32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre32 În Orientul Apropiat din antichitate, oile și caprele erau adesea duse la păscut împreună. Odată cu lăsarea nopții, păstorii le separau unele de altele, adăpostind caprele într-un țarc mai protejat de intemperii deoarece erau mai sensibile la frig și umezeală și trebuiau supravegheate mai îndeaproape. 33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.
34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! 35Căci Mi-a fost foame și Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat36 Gr.: episkeptomai, termen care face parte din aceeași familie de cuvinte din care provine și cuvântul intrat în limba română: episcop (care înseamnă a vizita, a cerceta, a priveghea, a supraveghea, a veni în ajutor)., am fost în închisoare și ați venit la Mine.“
37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci, sau însetat și Ți-am dat să bei? 38Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39Și când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“
40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi-ați făcut!“
41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui! 42Căci Mi-a fost foame și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat!“
44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?!“
45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n-ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi-ați făcut!“
46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
