诗篇 78 – CCB & NTLR

Chinese Contemporary Bible (Simplified)

诗篇 78:1-72

第 78 篇

上帝引导祂的子民

亚萨的训诲诗。

1我的百姓啊!

你们要听我的教导,

侧耳倾听我的话。

2我要开口讲比喻,

道出古时的奥秘,

3是我们所闻所知、世代流传下来的事。

4我们不要在子孙面前隐瞒事实,

要把耶和华当受称颂的作为、

祂的权能和所行的奇事告诉下一代。

5因为祂为雅各制定法度,

以色列设立律法,

又吩咐我们的祖先把这些律法传给儿女,

6好让他们也照样教导自己的子孙后代,

世代相传。

7这样,他们就会信靠上帝,

遵行祂的命令,

不忘记祂的作为;

8也不会像自己的祖先那样顽梗叛逆,

对上帝不忠,心怀二意。

9以法莲人备上了弓箭,

却临阵逃命。

10他们不遵守上帝的约,

拒绝遵行祂的律法。

11他们忘记了祂的作为,

忘记了祂为他们所行的奇事。

12祂曾在埃及,在琐安当着他们祖先的面行神迹。

13祂把海水分开,

带领他们安然渡过;

祂使海水堆起如墙壁。

14祂白天以云柱带领他们,

晚上用火柱引导他们。

15祂在旷野劈开磐石,

供应他们丰沛的水源。

16祂使水从磐石中滚滚流出,

如滔滔江河。

17然而,他们仍旧犯罪,

在旷野反叛至高的上帝。

18他们顽梗地试探上帝,

索要他们想吃的食物。

19他们抱怨上帝,说:

“难道上帝可以在旷野摆宴席吗?

20祂击打磐石,

水就涌出,流淌成河,

但祂能赐给我们——祂的子民食物和肉吗?”

21耶和华听后大怒,

祂的怒火烧向雅各

祂的怒气撒向以色列

22因为他们不相信上帝,也不信靠祂的拯救。

23祂向穹苍发出命令,

又打开天门,

24降下吗哪给他们吃,赐下天粮。

25他们吃了天使的食物,

上帝赐给他们丰富的食物。

26祂使空中刮起东风,

用大能引来南风,

27使飞鸟像雨点一般降在他们当中,多如尘埃,

使他们有多如海沙的肉吃。

28祂使飞鸟降落在他们营中的帐篷周围,

29让他们尽情地吃,

遂了他们的心愿。

30但是,他们还没有吃完,

肉还在口中的时候,

31上帝就向他们发怒,

杀掉了他们当中最强壮的,

消灭了以色列的青年。

32即使如此,

他们依旧犯罪,

不相信上帝奇妙的作为。

33所以上帝使他们虚度一生,

让他们的岁月充满恐惧。

34直到上帝击杀他们的时候,

他们才回转,诚心寻求上帝。

35他们才想起上帝是他们的磐石,

至高的上帝是他们的救赎主。

36他们却虚情假意,满口谎言。

37他们不忠于祂,

也不信守祂的约。

38但上帝充满怜悯,

赦免了他们的罪,

没有毁灭他们。

祂多次收住怒气,

没有完全发出祂的烈怒。

39祂顾念他们不过是血肉之躯,

像一阵风转眼消逝。

40他们在旷野屡屡反叛祂,

使祂伤心。

41他们再三试探上帝,

以色列的圣者发怒。

42他们忘记了祂的大能,

忘记了祂救他们脱离压迫的日子,

43也忘记了祂在埃及所行的神迹,

琐安的田野所行的奇事。

44祂曾使江河溪流变成血,

以致无人能喝。

45祂曾使成群的苍蝇吞没他们,

使青蛙毁灭他们。

46祂将他们的五谷赏给蚱蜢,

让蝗虫吃尽他们的收成。

47祂用冰雹毁坏他们的葡萄树,

用严霜毁坏他们的无花果树,

48又用冰雹毁灭他们的牛群,

用闪电毁灭他们的牲畜。

49祂把怒火、烈怒、愤恨和祸患倾倒在他们身上,

遣下一群降灾的天使。

50祂的怒气尽发,

使他们被瘟疫吞噬,难逃一死。

51祂击杀了埃及人所有的长子,

就是帐篷中头生的儿子。

52祂领出自己的子民,

好像领出羊群,

引领他们经过旷野,

53使他们一路平安,免受惊吓,

大海却淹没了他们的仇敌。

54祂带领自己的子民来到圣地的边界,

来到祂亲手为他们预备的山区,

55从他们面前赶出外族人,

把外族人的土地分给他们,

作为他们的产业,

使以色列各支派安顿下来。

56可是,他们仍旧试探上帝,

反叛至高者,不遵行祂的法度。

57他们跟祖先一样背信弃义,

像断弓一样毫不可靠。

58他们建造丘坛,惹祂发怒;

他们竖起神像,令祂愤怒。

59上帝知道了他们的恶行,

怒不可遏,

彻底弃绝了以色列人。

60祂离弃了设在示罗的圣幕,

就是祂在人间的居所。

61祂任凭自己的约柜被人掳去,

让自己的荣耀落在敌人手中。

62祂使自己的子民被刀剑杀戮,

向自己的产业大发怒气。

63青年被烈火吞噬,

少女无法婚嫁。

64祭司丧身刀下,

寡妇无法哭丧。

65那时,主像从睡眠中醒来,

又如酒后醒来的勇士。

66祂击退仇敌,

叫他们永远蒙羞。

67祂丢弃了约瑟的子孙,

没有拣选以法莲支派。

68祂拣选了犹大支派,

祂所喜爱的锡安山。

69祂为自己建造高耸的圣所,

使它像大地一样长存。

70祂拣选了祂的仆人大卫

把他从羊圈中召来,

71让他离开牧羊的生活,

去牧养祂的子民雅各的后裔,

牧养祂的产业以色列

72于是,大卫以正直的心牧养他们,

用灵巧的手带领他们。

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 78:1-72

Psalmul 78

Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32. al lui Asaf

1Poporul meu, ia aminte la învățătura mea!

Aplecați‑vă urechea la cuvintele gurii mele!

2Îmi voi deschide gura cu un proverb,

voi rosti lucruri ascunse din trecut,

3pe care le‑am auzit, pe care le‑am învățat,

pe care ni le‑au istorisit părinții noștri.

4Nu le vom ascunde de fiii noștri,

ci vom spune generației următoare

isprăvile demne de laudă ale Domnului,

puterea și minunile Lui pe care le‑a săvârșit.

5El a ridicat o mărturie în Iacov,

a pus o Lege în Israel

și a poruncit părinților noștri

s‑o facă cunoscută fiilor lor,

6pentru ca generația următoare,

fiii care se vor naște, s‑o cunoască

și apoi să se ridice și s‑o istorisească fiilor lor,

7pentru ca aceștia să‑și pună încrederea în Dumnezeu,

să nu uite lucrările lui Dumnezeu

și să‑I împlinească poruncile,

8ca să nu fie ca părinții lor,

o generație neascultătoare și răzvrătită,

o generație care nu și‑a pregătit inima

și al cărei duh n‑a fost credincios lui Dumnezeu.

9Fiii lui Efraim, înarmați, trăgători cu arcul,

au dat înapoi în ziua bătăliei:

10n‑au ținut legământul lui Dumnezeu,

au refuzat să umble în Legea Lui;

11I‑au uitat lucrările

și minunile pe care El le arătase,

12minunile pe care le înfăptuise înaintea părinților lor

în regiunea Țoan din țara Egiptului.

13A despărțit marea și i‑a trecut prin ea,

ridicând apele să stea ca un zid.13 Lit.: grămadă/morman.

14I‑a călăuzit printr‑un nor ziua,

și toată noaptea – prin lumina focului.

15A despicat stânci în pustie,

ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.

16A făcut ca din stânci să izvorască torente

și să curgă apa râuri-râuri.

17Dar ei și‑au înmulțit păcatele față de El,

răzvrătindu‑se împotriva Celui Preaînalt în pustie.

18L‑au pus la încercare18 Același verb este folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7). Vezi și Mt. 4:1; Mc. 1:13 și Lc. 4:2, unde verbul în limba greacă este folosit și în cazul Satanei, care Îl ispitește pe Isus. pe Dumnezeu în inimile lor,

cerând mâncare după poftele lor.

19Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând:

„Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?

20Iată, El a lovit stânca

din care a țâșnit apa și s‑au revărsat ueduri20 Vezi nota de la 74:5.,

însă va putea El oare să ne dea și pâine,

va putea El să dea carne poporului Său?“

21De aceea Domnul a auzit și S‑a mâniat.

S‑a aprins un foc împotriva lui Iacov

și a izbucnit mânia împotriva lui Israel.

22Aceasta pentru că n‑au crezut în Dumnezeu

și nu s‑au încrezut în izbăvirea Lui.

23El a poruncit norilor de sus

și a deschis porțile cerurilor.

24A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare

și le‑a dat grâu ceresc.

25Fiecare a mâncat pâinea celor puternici

și le‑a trimis hrană din belșug.

26A stârnit în ceruri vântul de răsărit

și a condus cu puterea Lui vântul din sud.

27A plouat carne peste ei, multă ca pulberea,

și înaripate, multe ca nisipul mării.

28Le‑a făcut să cadă în mijlocul taberei,

împrejurul locuințelor lor.

29Au mâncat și s‑au îmbuibat,

căci El le dăduse după poftele lor.

30Dar înainte ca ei să‑și astâmpere pofta,

chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,

31mânia lui Dumnezeu a și izbucnit împotriva lor,

omorând pe cei mai viguroși dintre ei

și doborând pe tinerii lui Israel.

32Cu toate acestea, ei au continuat să păcătuiască

și n‑au crezut în minunile Lui.

33De aceea le‑a pus El capăt zilelor în deșertăciune

și anilor lor în groază.

34Când îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau,

se întorceau și‑L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;

35își aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor,

că Dumnezeul cel Preaînalt fusese Răscumpărătorul lor.

36Dar Îl înșelau cu gura lor

și cu limba lor Îl mințeau.

37Inima lor nu era în întregime a Lui

și nu erau credincioși legământului Său.

38Totuși, El a fost milostiv;

El a făcut ispășire pentru nelegiuire

și nu a distrus.

De multe ori Și‑a retras mânia

și nu Și‑a aprins întreaga Lui furie.

39Și‑a adus aminte că sunt doar carne,

doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

40De câte ori s‑au răzvrătit împotriva Lui în pustie

și L‑au întristat în deșert!

41S‑au abătut din nou și L‑au pus la încercare pe Dumnezeu,

îndurerându‑L astfel pe Sfântul lui Israel.

42Nu și‑au amintit de mâna Lui –

de ziua când i‑a izbăvit de vrăjmaș,

43când Și‑a înfăptuit semnele în Egipt

și minunile Sale în regiunea Țoan.

44Le‑a prefăcut râurile în sânge

și n‑au putut să bea din pâraiele lor.

45A trimis împotriva lor roiuri de muște care i‑au devorat

și broaște care i‑au distrus.

46Le‑a dat roadele pradă omizii,

iar munca lor pradă lăcustei.

47Le‑a ruinat viile cu grindină,

iar sicomorii cu vijelie.47 Sau: cu îngheț.

48Le‑a dat vitele pradă grindinei,

iar cirezile pradă fulgerelor.

49Și‑a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă,

furia, indignarea și necazul,

îngeri aducători de nenorociri.

50Și‑a dat frâu liber mâniei,

fără să le scape sufletul de la moarte,

dându‑le viața pe mâna molimei.

51I‑a ucis pe toți întâii născuți ai Egiptului,

pârga puterii din corturile lui Ham.

52A pornit cu poporul Său ca și cu niște oi

și i‑a condus prin pustie ca pe o turmă.

53I‑a condus în siguranță, ca să nu le fie groază,

în timp ce pe dușmanii lor i‑a acoperit marea.

54I‑a adus la hotarul Lui cel sfânt,

la muntele pe care l‑a câștigat dreapta Sa.

55A alungat dinaintea lor neamuri,

le‑a dat teritoriul în moștenire

și a pus semințiile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56Dar ei L‑au pus la încercare pe Dumnezeul cel Preaînalt

și s‑au răzvrătit împotriva Lui;

nu au păzit mărturiile Lui.

57S‑au depărtat și au fost necredincioși asemenea părinților lor;

s‑au schimbat devenind ca un arc înșelător57 În sensul de neîntins, slăbit, defectuos..

58L‑au întărâtat la mânie prin înălțimile lor,

prin chipurile lor cioplite I‑au stârnit gelozia.

59Dumnezeu a auzit, S‑a mâniat

și l‑a respins în întregime pe Israel.

60Apoi Și‑a părăsit Tabernaculul din Șilo,

Cortul pe care‑l așezase printre oameni.

61Și‑a lăsat tăria în captivitate

și măreția – în mâna vrăjmașului.61 Vezi 1 Sam. 4:17, 21.

62Și‑a dat poporul pradă sabiei

și S‑a mâniat pe moștenirea Lui.

63Tinerii Lui au fost mistuiți de foc,

iar fecioarele Lui n‑au mai fost lăudate63 Prin cântece de nuntă..

64Preoții Lui au căzut loviți de sabie,

iar văduvele Lui nu s‑au mai bocit.

65Atunci Stăpânul S‑a trezit ca unul care dormise,

ca un viteaz îmbătat65 Sau: ca un viteaz trezit din beție. de vin.

66Și‑a înlăturat vrăjmașii;

i‑a acoperit cu rușine pentru totdeauna.

67Totuși, El a lepădat cortul lui Iosif

și nu a ales seminția lui Efraim.

68A ales însă seminția lui Iuda

și muntele Sion, pe care‑l iubește.

69Și‑a zidit Sfântul Lăcaș ca înălțimile,

ca pământul pe care l‑a întărit pe vecie.

70L‑a ales pe David, robul Lui,

l‑a luat de la staulele oilor,

71l‑a adus dinapoia mieilor

ca să păstorească pe poporul Său, Iacov,

și pe Israel, moștenirea Sa.

72Iar el i‑a păstorit în curăție de inimă

și i‑a condus cu mâini pricepute.