将来的盼望
1耶和华说：“那些本应像牧人照顾羊群一样统治我子民的人有祸了！因为他们残害、驱散我的子民。” 2以色列的上帝耶和华这样斥责那些统治祂子民的首领：“你们驱散我的子民，没有照顾他们。看啊，我必因你们的恶行而惩罚你们。这是耶和华说的。 3我要把我幸存的子民从我流放他们去的各地召集起来，领他们回到故土，使他们子孙兴旺。 4我要派首领照顾他们，使他们不再担惊受怕，也不再有一人迷失。这是耶和华说的。”
5耶和华说：“看啊，时候将到，我要为大卫选立一个公义的苗裔，使他执掌王权。他必秉公行义，治国有方。 6在他掌权的日子，犹大必得拯救，以色列必国泰民安。他将被称为‘耶和华是我们的公义’。”
7耶和华说：“看啊，时候将到，那时人不再凭把以色列人带出埃及的耶和华起誓， 8而是凭把他们从流放之地——北方和列国领回来的永活耶和华起誓。他们必在自己的国土上安居乐业。”
9论到那些先知，
我的心都碎了，
我的骨头都颤抖。
因为耶和华和祂圣言的缘故，
我好像不胜酒力的醉汉。
10这里到处是拜偶像的人，
他们行为邪恶，滥用权力。
大地因受咒诅而悲哀，
旷野的草场都枯干了。
11耶和华说：“先知和祭司都不敬虔，
我甚至看见他们在我的圣殿里行恶。
12因此，他们必被赶到黑暗中，
在湿滑的路上跌倒，
因为我必在报应的日子降灾祸给他们。
这是耶和华说的。
13我看见撒玛利亚的先知行为可憎，
他们靠巴力说预言，
引诱我的子民走入歧途。
14我也看见耶路撒冷的先知行为可恶，
他们通奸，谎话连篇，
怂恿恶人，
以致无人悔过自新。
在我眼中，耶路撒冷人就像 所多玛人和蛾摩拉人一样败坏。
15因此，论到这些先知，
万军之耶和华说，
‘看啊，我要使他们吃苦艾，
喝毒药，因为亵渎之风从耶路撒冷的先知那里蔓延，
遍及全境。’”
16万军之耶和华对祂的子民说：“你们不要听信这些先知的预言，他们使你们充满虚假的盼望，他们的预言是自己编的，不是耶和华说的。 17他们不断对藐视我的人说，‘耶和华说你们必安享太平。’他们对那些执迷不悟的人说，‘灾祸不会降到你们身上。’
18“然而，他们谁曾站在耶和华面前看见并听见祂说话呢？
他们谁曾留心听祂的话呢？
19看啊，耶和华的怒气像暴风一样袭来，
像旋风一样吹到恶人头上。
20耶和华不完成祂心中的计划决不息怒。
将来你们会清楚地明白这一切。
21“我没有差遣这些先知，
他们却妄自行动；
我没有对他们说话，
他们却乱发预言。
22他们若曾站在我面前听我说话，
早就向我的子民宣告我的话，
使他们改邪归正了。”
23耶和华说：“我是无处不在的上帝。” 24耶和华说：“难道人藏起来我就看不见了吗？我岂不是充满天地之间吗？这是耶和华说的。 25我听见假先知奉我的名说，‘上帝托梦给我了！上帝托梦给我了！’ 26这些先知谎话连篇，凭空预言要到何时呢？ 27他们彼此传讲所做的梦，想借此使我的子民忘记我，正如他们的祖先因祭拜巴力而忘记了我。 28让做梦的先知尽管宣扬他们的梦吧，但得到我话语的先知要忠心地传达我的话。糠秕怎能与麦子相比呢！这是耶和华说的。” 29耶和华说：“难道我的话不像火吗？不像击碎岩石的铁锤吗？” 30耶和华说：“看啊，我要对付那些假先知，他们盗用同伙的话，却妄称是我的话。” 31耶和华说：“看啊，我要对付那些假先知，他们妄自说预言，却谎称是耶和华的话。” 32耶和华说：“看啊，我要对付那些假先知，他们谎称我托梦给他们，四处宣扬，用弥天大谎把我的子民引入歧途。其实我并没有差遣他们，也没有委派他们，他们对我的子民毫无益处。这是耶和华说的。”
33耶和华说：“耶利米啊，如果有百姓、先知或祭司问你，‘耶和华有什么启示？’你要对他们说，‘你们就是耶和华的重担23:33 “重担”希伯来文也有“启示”的意思。，耶和华说要丢弃你们。’ 34如果有先知、祭司或百姓宣称有耶和华的启示，我必惩罚他和他全家。 35你们各人要问自己的亲友，‘耶和华有什么答复？’或‘耶和华说了什么？’ 36你们不可再说有耶和华的启示，因为你们把自己的话当成祂的启示，曲解你们永活的上帝——万军之耶和华的话。 37耶利米啊，你要这样问先知，‘耶和华有什么答复？耶和华说了什么？’ 38如果他们说，‘这是耶和华的启示。’你就说，‘耶和华说，你们无视我的警告，宣称有我的启示， 39我必彻底忘记你们，把你们和我赐给你们及你们祖先的城邑抛弃。 40我要使你们永远蒙羞受辱、遗臭万年。’”
Vlăstarul Domnului
1Vai de păstorii care distrug și risipesc oile pășunii Mele, zice Domnul. 2De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care‑l pasc pe poporul Meu: «Voi Mi‑ați risipit oile, le‑ați izgonit și nu le‑ați îngrijit. Iată, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul. 3Eu Însumi voi aduna rămășița oilor Mele din toate țările în care le‑am izgonit și le voi aduce înapoi în pășunea lor, unde vor rodi și se vor înmulți. 4Voi pune peste ele păstori care le vor paște. Nu se vor mai teme, nu se vor înspăimânta și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.»
5Iată, vin zile, zice Domnul,
când îi voi ridica lui David un Vlăstar drept.
El va domni ca Împărat, va lucra cu înțelepciune
și va face judecată și dreptate în țară.
6În zilele Lui, Iuda va fi izbăvit
și Israel va locui în siguranță.
Va fi cunoscut sub Numele de
Domnul, Dreptatea noastră!
7De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, Care i‑a scos pe fiii lui Israel din țara Egiptului», 8ci: «Viu este Domnul, Care a scos și a adus înapoi sămânța Casei lui Israel din nord și din toate țările în care o risipise!» Atunci ei vor locui în propria lor țară.“
Mesaj cu privire la profeți
9Cu privire la profeți:
Inima îmi este zdrobită înăuntrul meu;
toate oasele îmi tremură.
Sunt ca un om beat,
ca un bărbat biruit de vin,
din cauza Domnului
și a sfintelor Lui cuvinte.
10Căci țara este plină de cei ce comit adulter.
Din cauza blestemului țara s‑a uscat
și pășunile pustiei s‑au veștejit.
Alergarea lor este spre rău
și vigoarea lor nu este spre bine.
11„Căci atât profetul, cât și preotul sunt stricați.
Chiar și în Casa Mea le‑am găsit răutatea,
zice Domnul.
12De aceea, calea lor va fi precum alunecușul;
vor fi împinși în întuneric
și vor cădea în el,
căci voi aduce nenorocirea peste ei
în anul când îi voi pedepsi,
zice Domnul.
13Printre profeții Samariei
am văzut următoarea scârboșenie:
ei au profețit în numele lui Baal
și l‑au rătăcit pe poporul Meu, Israel.
14Printre profeții Ierusalimului
am văzut un lucru dezgustător:
ei comit adulter și trăiesc în minciună.
Ei întăresc mâinile răufăcătorilor,
astfel că niciunul nu se întoarce de la răutatea lui.
Toți sunt înaintea Mea ca Sodoma,
iar locuitorii cetății ca Gomora.“
15Așa vorbește Domnul Oștirilor despre profeți:
„Iată, îi voi hrăni cu pelin
și le voi da să bea ape otrăvite,
căci, prin profeții Ierusalimului,
s‑a răspândit stricăciunea în toată țara.“
16Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Nu ascultați cuvintele pe care vi le profețesc profeții voștri,
căci ei vă dau speranțe false;
vă spun viziuni inventate de mintea lor,
care nu sunt din gura Domnului.
17Ei spun celor ce Mă disprețuiesc:
«Domnul a zis: veți avea pace!».
Iar tuturor celor ce trăiesc după încăpățânarea inimii lor
le spun: «Nu va veni asupra voastră niciun rău!»
18Dar care dintre ei a fost prezent la sfatul Domnului
ca să vadă și să audă Cuvântul Lui?
Cine a luat aminte la Cuvântul Lui și l‑a ascultat?
19Iată, furtuna Domnului
izbucnește cu mânie,
vijelia se năpustește
și cade asupra capului celor răi.
20Mânia Domnului nu se va potoli
până când El nu Își va împlini în întregime
planurile inimii Sale.
În zilele de pe urmă,
veți înțelege limpede lucrul acesta.
21Nu Eu i‑am trimis pe acești profeți,
și totuși ei au alergat.
Nu Eu le‑am vorbit,
și totuși ei au profețit.
22Dacă ar fi fost prezenți la sfatul Meu,
ar fi vestit poporului Meu cuvintele Mele
și l‑ar fi întors de la calea lui cea rea,
de la răutatea faptelor lui.
23Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul,
nu și un Dumnezeu de departe?23 În contextul politeismului antic, Dumnezeu afirmă că el nu este o simplă zeitate locală, ci este Dumnezeul întregului pământ.
24Se poate ascunde cineva în locuri secrete
fără ca Eu să‑l văd?
zice Domnul.
Nu umplu Eu cerurile și pământul?
zice Domnul.
25Am auzit ce spun profeții care profețesc minciuni în Numele Meu, zicând: «Am avut un vis! Am avut un vis!» 26Până când vor continua profeții aceștia să profețească minciunile și înșelătoriile minții lor? 27Ei plănuiesc să‑l facă pe poporul Meu să‑Mi uite Numele prin visele lor pe care și le povestesc unul altuia, tot așa cum părinții lor Mi‑au uitat Numele în favoarea lui Baal. 28Profetul care a avut un vis să istorisească visul, dar cel care are Cuvântul Meu, să spună Cuvântul Meu în adevăr. Ce‑au de‑a face paiele cu grânele? zice Domnul. 29Nu este Cuvântul Meu ca un foc și ca un ciocan care sfărâmă stânca? zice Domnul.
30De aceea, iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care fură cuvintele Mele unul de la altul. 31Iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care iau vorba lor și apoi spun «O rostire»! 32Iată, sunt împotriva celor ce profețesc vise mincinoase, zice Domnul. Ei le istorisesc și rătăcesc astfel poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala lor. Nu Eu i‑am trimis și nu Eu le‑am poruncit. Ei nu sunt de niciun folos pentru poporul acesta, zice Domnul.
33Când poporul acesta, sau un profet, sau un preot te va întreba, zicând: «Care este rostirea Domnului?», să le spui: «Ce rostire? Vă voi părăsi!», zice Domnul. 34Iar pe profetul, preotul sau poporul care va zice: «O rostire a Domnului!», îl voi pedepsi Eu, atât pe acel om, cât și pe familia lui. 35Prin urmare, să ziceți astfel, fiecare prietenului său și fiecare fratelui său: «Ce a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 36Dar să nu mai ziceți: «O rostire a Domnului!», căci rostirea devine pentru fiecare propriul lui cuvânt și astfel voi pervertiți cuvintele Dumnezeului cel Viu, Domnul Oștirilor, Dumnezeul nostru. 37Să zici profetului astfel: «Ce ți‑a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 38Dacă însă veți mai zice: «O rostire a Domnului!», atunci așa vorbește Domnul: «Pentru că spuneți cuvintele acestea: ‘O rostire a Domnului!’, deși Eu am trimis la voi, zicându‑vă să nu mai spuneți: ‘O rostire a Domnului’, 39iată, vă voi uita și vă voi ridica din prezența Mea, atât pe voi, cât și cetatea pe care v‑am dat‑o vouă și părinților voștri. 40Voi pune peste voi un dispreț veșnic și o rușine veșnică și acestea nu vor fi uitate.»“
