罗马书 8 – CCB & NTLR

Chinese Contemporary Bible (Simplified)

罗马书 8:1-39

随从圣灵而活

1因此,如今那些在基督耶稣里的人不被定罪, 2因为赐人生命之圣灵的律已经在基督耶稣里使我获得自由,脱离了罪与死的律。 3律法因为人性软弱而无法成就的事,上帝亲自成就了。祂差遣自己的儿子成为和罪人一样有血有肉的人,作了赎罪祭,废掉了罪的权势, 4使律法公义的要求实现在我们这些不随从罪恶本性,只随从圣灵而活的人身上。

5随从罪恶本性的人顾念罪恶本性的事,但随从圣灵的人顾念圣灵的事。 6顾念罪恶本性的人结局是死亡,但顾念圣灵的人却有生命和平安。 7因为顾念罪恶本性的人与上帝为敌,不服从上帝的律法,也无力服从。 8所以受罪恶本性控制的人无法令上帝喜悦。

9但如果上帝的灵住在你们里面,你们就不再受制于罪恶的本性,而是受圣灵管理。人若没有基督的灵,就不属于基督。 10如果基督在你们里面,你们的身体虽然因罪恶而死亡,灵魂却因上帝所赐的义而活着。 11如果使耶稣复活之上帝的灵住在你们里面,叫基督耶稣从死里复活的上帝,必借着住在你们里面的圣灵,使你们终有一死的身体活过来。

12弟兄姊妹,这样看来,我们不必随从罪恶本性活着。 13你们若随从罪恶本性活着,必定死亡;但若靠着圣灵除去身体的恶行,就必活着。

14因为凡有上帝的圣灵引导的人都是上帝的儿女。 15你们接受的圣灵不是使你们做奴隶,仍旧害怕,而是使你们做儿子,可以称上帝为“阿爸,父亲”。 16圣灵亲自与我们的心一同见证我们是上帝的儿女。 17既然我们是儿女,就是继承人,是上帝的后嗣,并且与基督同做后嗣。所以,如果现在我们和基督一同受苦,将来也必和祂一同得荣耀。

将来的荣耀

18我认为现在所受的痛苦与将来要显给我们的荣耀相比,简直微不足道。 19受造之物正热切等候上帝众子的显现, 20因为受造之物处在虚空之下并非出于情愿,而是出于上帝的旨意。 21不过,受造之物仍然盼望脱离衰亡之律的奴役,享受上帝儿女荣耀的自由。 22我们知道一切受造之物至今都在呻吟,如同经历分娩之痛。 23不但如此,就是我们这些首先得到圣灵的人也在心里叹息,热切等候得到儿子的名分8:23 儿子的名分”指被收养为义子,可以享受和亲生儿子一样的权利。,就是我们的身体得到救赎。 24我们得救的人有这个盼望。不过,看得见的盼望根本不算盼望,因为谁会盼望已经看见的呢? 25但我们若盼望那尚未看见的,就会忍耐等候。

26况且,我们软弱的时候,有圣灵帮助我们。我们本来不知道怎样祷告,但圣灵亲自用说不出来的叹息替我们祈祷。 27洞悉人心的上帝知道圣灵的意思,因为圣灵是照着上帝的旨意替圣徒祈祷。

28我们知道,上帝使万事互相效力8:28 上帝使万事互相效力”或译“万事都互相效力”。,使那些爱上帝,就是上帝按自己的旨意呼召的人得益处。 29因为上帝预先知道谁是属祂的人,并预定这些人要被塑造成祂儿子的形象,使祂的儿子在许多弟兄中成为长子。 30祂所预定的人,祂也呼召他们;祂所呼召的人,祂也称他们为义人;祂称为义人的,祂也使他们得荣耀。

上帝的爱

31对于这些事,我们还可以说什么呢?上帝若帮助我们,谁能与我们对抗? 32上帝既然连自己的儿子也不顾惜,让祂为我们牺牲,岂不也把万物和祂一同白白地赐给我们吗? 33谁能指控上帝拣选的人呢?上帝已经称他们为义人了。 34谁能定他们有罪呢?基督耶稣已经替他们死了,而且祂还从死里复活了,如今在上帝的右边替我们祈祷。 35谁能使我们与基督的爱分离呢?难道是患难吗?困苦吗?迫害吗?饥饿吗?赤身露体吗?危险吗?刀剑吗? 36正如圣经上说:“为了你,我们终日出生入死,被视为待宰的羊。”

37然而,靠着爱我们的主,我们在这一切事上已经得胜有余了。 38因为我深信无论是死、是生,是天使、是鬼魔,是现在的事、是将来的事, 39是高天之上的、是大地深处的或是其他受造之物,都不能使我们与上帝在主基督耶稣里赐下的爱分离。

Nouă Traducere În Limba Română

Romani 8:1-39

Viața primită prin Duhul

1Așadar, acum nu mai este nicio condamnare pentru cei ce sunt în Cristos Isus care nu umblă potrivit firii, ci potrivit Duhului. 2Într-adevăr, legea Duhului vieții în Cristos Isus te‑a2 Unele mss conțin: m‑a. eliberat de legea păcatului și a morții. 3Căci Dumnezeu a înfăptuit ceea ce era imposibil pentru Lege, întrucât aceasta era neputincioasă din cauza firii. Trimițându‑L pe Însuși Fiul Său în asemănarea firii păcătoase și din cauza păcatului, El a condamnat păcatul în fire, 4astfel încât cerința dreaptă a Legii să fie împlinită în noi, care umblăm nu potrivit firii, ci potrivit Duhului.

5Într-adevăr, cei ce trăiesc potrivit firii se gândesc la lucrurile firii, însă cei ce trăiesc potrivit Duhului se gândesc la lucrurile Duhului. 6Căci gândirea firii este moarte, însă gândirea Duhului este viață și pace. 7Și aceasta, deoarece gândirea firii este dușmănie față de Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună. 8Cei ce sunt în fire nu‑I pot fi plăcuți lui Dumnezeu.

9Voi însă nu sunteți în fire, ci în Duhul, dacă într-adevăr Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, atunci acesta nu este al Lui. 10Dacă însă Cristos este în voi, trupul vostru este mort din cauza păcatului, dar Duhul este viața voastră10 Lit.: Duhul este viață., din cauza dreptății. 11Și dacă Duhul Celui Ce L‑a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, atunci Cel Ce L‑a înviat pe Cristos dintre cei morți va da viață și trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Lui Care locuiește în voi.

12Așadar, fraților, noi suntem datori, dar nu față de fire, ca să trăim potrivit firii! 13Pentru că, dacă trăiți potrivit firii, veți muri, dar dacă, prin Duhul, dați morții faptele trupului, veți trăi.

14Căci toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15Fiindcă voi n‑ați primit un duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci ați primit Duhul înfierii15, 23 Adopția (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată lua sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr‑o altă familie. Cel adoptat primea același statut și aceleași drepturi ca persoanele născute în acea familie: lua numele noului părinte și devenea moștenitorul lui, rămânând unit cu părinții săi naturali doar prin legături de sânge., prin Care strigăm: „Abba!“15 Abba înseamnă, în aramaică, Tată., adică „Tată!“ 16Duhul Însuși depune mărturie, împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17Iar dacă suntem copii, suntem și moștenitori, – moștenitori ai lui Dumnezeu, moștenitori împreună cu Cristos –, dacă suferim într-adevăr împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El.

Slava care ne așteaptă

18Căci eu consider că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care urmează să ne fie descoperită18 Sau: să fie descoperită în noi. Sau: să fie descoperită față de noi.. 19Căci și creația așteaptă cu ardoare descoperirea fiilor lui Dumnezeu,19 Lit.: Căci așteptarea nerăbdătoare a creației tânjește după descoperirea fiilor lui Dumnezeu, 20întrucât creația a fost supusă deșertăciunii, – nu pentru că a vrut ea, ci din cauza Celui Ce a supus‑o, – în speranța 21că și creația va fi eliberată din sclavia stricăciunii pentru libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu.

22Noi știm că, până acum, întreaga creație geme și suferă durerile nașterii. 23Dar nu numai ea, ci și noi înșine, care avem cel dintâi rod23 Aici sinonim cu arrabon (garanție); vezi 2 Cor. 1:22; Ef. 1:14. al Duhului, gemem în noi înșine, așteptând cu ardoare înfierea, răscumpărarea trupului nostru. 24Căci în baza acestei speranțe am fost mântuiți. Dar o speranță care se vede nu mai este speranță! Fiindcă, cine mai speră în ceea ce vede deja?! 25Dacă însă sperăm în ceea ce nu vedem, atunci așteptăm cu ardoare și răbdare.

26În același fel, Duhul ne ajută în neputința noastră, pentru că nu știm cum ar trebui26 Sau: pentru ce ar trebui. să ne rugăm, ci Duhul Însuși mijlocește cu suspine nerostite26 Sau: de nerostit (pe care nu le poți exprima în cuvinte).; 27însă Cel Care cercetează inimile, cunoaște care este gândirea Duhului, pentru că Acesta mijlocește pentru sfinți potrivit cu voia lui Dumnezeu.

Victorie deplină prin Cel Care ne‑a iubit

28Noi știm că toate lucrează împreună28 Unele mss conțin: Noi știm că în toate Dumnezeu lucrează. spre binele celor ce‑L iubesc pe Dumnezeu, al celor ce sunt chemați potrivit cu planul Său. 29Căci pe cei pe care i‑a cunoscut mai dinainte, El i‑a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, astfel încât Acesta să fie întâiul născut dintre mai mulți frați. 30Și pe aceia pe care i‑a hotărât mai dinainte, i‑a și chemat; pe aceia pe care i‑a chemat, i‑a și îndreptățit; iar pe aceia pe care i‑a îndreptățit, i‑a și glorificat.

31Ce vom spune deci despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?! 32El, Care nu Și‑a cruțat propriul Fiu, ci L‑a dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui, împreună cu El, toate lucrurile?! 33Cine va aduce vreo acuzație împotriva aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel Care‑i îndreptățește. 34Cine este cel care‑i va condamna? Cristos Isus, Cel Care a murit și Care, mai mult decât atât, a fost înviat, este la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi. 35Cine ne va despărți de dragostea lui Cristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau persecuția, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau pericolul, sau sabia? 36Așa cum este scris:

„Din cauza Ta suntem dați morții toată ziua,

suntem considerați ca niște oi pentru tăiere.“36 Vezi Ps. 44:22.

37Însă, în toate aceste lucruri, suntem mai mult decât învingători prin Cel Care ne‑a iubit. 38Căci sunt convins că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici conducătorii38 Cu referire probabil la demoni (în contrast cu îngerii menționați anterior). Sau conducerile., nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă creație39 Gr.: ktisis, termen care se referă, în general, la o nouă creație, la un nou așezământ. Termenul poate avea și sensul de ceea ce este creat (făptură, ființă). Vezi și nota din 1 Pet. 2:13. nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru!