智慧的呼唤
1智慧不是在呼唤吗？
悟性不是在呐喊吗？
2她在路边高处站立，
她在十字街头停留，
3在城门旁，在入口处大喊：
4“世人啊，我呼唤你们，
我向全人类大声呼吁。
5愚昧人啊，要学会谨慎！
愚顽人啊，要慎思明辨！
6你们听啊，我要说美好的话，
开口谈论正直的事。
7我的口传扬真理，
我的嘴憎恨邪恶。
8我口中的言语公正，
没有一句错谬的话。
9我的话，智者明白，哲士认同。
10要接受我的教诲，而非白银；
要选择知识，而非黄金。
11因为智慧比宝石更珍贵，
一切美物都不能与之相比。
12“我智慧与谨慎同住，
我拥有知识和明辨力。
13敬畏耶和华就当憎恨邪恶，
我憎恨骄傲、狂妄、恶道和谎言。
14我有谋略和真知，
又有悟性和能力。
15君王靠我安邦定国，
首领借我秉公行义，
16王公大臣靠我治理天下，
官宦贵胄凭我公正断案。
17爱我的，我也爱他；
恳切寻求我的，必能寻见。
18富贵和尊荣在我，
恒久的产业和公义也在我。
19我的果实胜过纯金，
我的出产胜过纯银。
20我在公义的道上奔走，
在公平的路上前行。
21我要赐财富给爱我的人，
使他们的库房充盈。
22“在耶和华造物的起头，
在太初万物被造以前，
就已经有我。
23从亘古，从太初，
大地还没有形成以前，
我已经被立。
24没有深渊，
没有涌流的水泉以前，
我已经诞生。
25大山未曾奠定，
小丘未曾形成，
我已经出生。
26那时耶和华还没有造大地和原野，
还没有造一粒尘土。
27祂铺设诸天的时候，我已在场。
祂在深渊上画出地平线，
28上使穹苍坚固，
下使深渊的泉源安稳，
29设定沧海的界限，
使海水不得越过祂定的范围，
为大地奠定根基的时候，
30我就在祂身旁，
做祂的工程师，
天天成为祂的喜乐，
终日在祂面前欢悦，
31因祂所造的人世而欢悦，
因祂所造的世人而喜乐。
32“孩子们啊，你们要听从我，
持守我道路的人有福了。
33要听从教诲，不可轻忽，
要做智者。
34人若听从我、天天在我门口仰望、
时时在我门边等候，就有福了。
35因为找到我的，便找到了生命，
他必蒙耶和华的恩惠。
36没找到我就是害自己；
憎恨我就是喜爱死亡。”
Chemarea înțelepciunii
1Nu strigă înțelepciunea?
Nu‑și înalță priceperea glasul?
2Ea stă pe vârful înălțimilor, de‑a lungul drumului,
la răspântia2 Lit.: casa. cărărilor.
3Strigă tare lângă porți, în fața3 Lit.: la gura. cetății,
la intrarea ușilor:
4„Oamenilor, către voi strig
și spre fiii omului se îndreaptă glasul meu!
5O, naivilor, înțelegeți prudența!
Nesăbuiților, înțelegeți priceperea!
6Ascultați, căci am să vă spun lucruri mari,
și buzele mele vor rosti ce este drept!
7Căci cerul gurii mele rostește adevărul,
iar răutatea este o urâciune pentru buzele mele.
8Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
nu este nimic sucit sau pervertit în ele.
9Toate sunt clare pentru cel priceput
și drepte pentru cei ce au găsit cunoștința.
10Primiți îndrumarea mea în loc de argint,
și cunoștința mai mult decât aurul ales.
11Căci înțelepciunea este mai bună decât rubinele
și orice ți‑ai dori nu se poate compara cu ea.
12Eu, înțelepciunea, locuiesc împreună cu prudența;
eu găsesc cunoștința și discernământul.
13Teama de Domnul este să urăști răul.
Eu urăsc mândria și aroganța,
calea rea și gura care spune lucruri pervertite.
14Al meu este sfatul și înțelepciunea;
a mea este priceperea, a mea este puterea.
15Prin mine domnesc împărații
și conducătorii decretează dreptatea.
16Prin mine domnesc prinții și nobilii,
toți judecătorii dreptății.
17Eu iubesc pe cei ce mă iubesc,
și cei ce mă caută cu ardoare mă vor găsi.
18Cu mine sunt bogăția și gloria,
avuția trainică și dreptatea.
19Rodul meu este mai bun decât aurul,
da, decât aurul pur,
și venitul meu decât argintul ales.
20Eu merg pe calea dreptății,
pe mijlocul cărărilor judecății,
21ca să le dau o moștenire celor ce mă iubesc
și să le umplu vistieriile.
22Domnul mă avea la începutul căii22 Un idiom ebraic cu referire la lucrările lui Dumnezeu. Lui,22 Sau: Domnul m‑a creat cea dintâi dintre căile Lui.
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23Eu am fost desemnată din veșnicie,
de la început, înainte de a fi pământul.
24Eu am fost născută când nu erau adâncuri,
când nu erau izvoare încărcate cu apă.
25Înainte de așezarea munților,
înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
26când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
27Când a întemeiat El cerurile, eu eram acolo;
când a trasat orizontul pe fața adâncului,
28când a așezat norii sus
și a întărit izvoarele adâncului,
29când a așezat hotar mării,
ca apele să nu treacă peste hotărârea29 Lit.: gura. Sa,
când a trasat temeliile pământului,
30eu eram meșterul de lângă El
și zi de zi eram în desfătări,
jucându‑mă tot timpul în fața Lui,
31jucându‑mă cu lumea pământului Său
și avându‑i ca desfătări pe fiii omului.
32Acum deci, fiilor, ascultați‑mă!
Ferice de cei ce păzesc căile mele!
33Ascultați îndrumarea și fiți înțelepți;
n‑o ignorați!
34Ferice de omul care mă ascultă,
care veghează zilnic la porțile mele,
păzind stâlpii ușilor mele.
35Fiindcă oricine mă găsește pe mine, găsește viața
și primește astfel bunăvoința Domnului.
36Dar cel care dă greș în a mă găsi se rănește singur;
toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
