希西迦加强防御
1在希西迦忠心地办好这些事以后，亚述王西拿基立起兵入侵犹大，围攻各坚城，企图攻占这些城。 2希西迦见西拿基立定意要攻打耶路撒冷， 3就与众官员和将领商议，决定截断城外的水源，众人也都赞成。 4于是，他们召集大批民众，截断所有的水源和过境的溪流，不让亚述王得到充足的水。 5希西迦发愤图强，修筑所有被毁坏的城墙，在上面建造城楼，在城外加建一道墙，并在大卫城的米罗加强防御，制造许多兵器和盾牌。 6他委任将领管理民众，将他们全部召集在城门的广场上，训勉他们说： 7“你们要刚强勇敢，不要在亚述王和他的大军面前恐惧惊慌，因为与我们同在的比与他同在的更有能力。 8那与他同在的只是血肉之躯，与我们同在的却是我们的上帝耶和华，祂必帮助我们，为我们作战。”众人因犹大王希西迦的这番话而得到鼓舞。
亚述恐吓耶路撒冷
9之后，亚述王西拿基立率领全军围攻拉吉，同时派遣使者到耶路撒冷城，对犹大王希西迦和城中所有的犹大人说： 10“亚述王西拿基立这样说，‘你们仍然留在被困的耶路撒冷，究竟倚仗什么呢？ 11希西迦说你们的上帝耶和华会从亚述王手中拯救你们，难道你们不知道这是哄骗你们的话，是要叫你们留在这里饥渴至死吗？ 12这希西迦不是曾经废掉耶和华的丘坛和祭坛，吩咐犹大人和耶路撒冷人只在一个祭坛前敬拜，在祭坛上烧香吗？ 13难道你们不知道我和我的祖先怎样对付列国吗？列国的神明哪个能从我手中救自己的国家呢？ 14我祖先所灭的列国中，有哪国的神明能从我手中救自己的国民呢？难道你们的上帝能从我手中救你们吗？ 15所以，不要让希西迦欺骗、迷惑你们，也不要相信他！任何民族或国家的神明都不能从我和我祖先手中救他的人民，何况你们的上帝呢？’”
16亚述王的使者还用别的话毁谤耶和华上帝和祂的仆人希西迦。 17西拿基立还写信侮辱以色列的上帝耶和华说：“既然列邦的神明都不能从我手中救自己的人民，希西迦的上帝也不例外。” 18亚述王的使者用希伯来语大声向城墙上的耶路撒冷人喊话，威吓他们，使他们惧怕，以便攻取城。 19他把耶路撒冷的上帝与世间人手所造的神像相提并论。
耶和华拯救耶路撒冷
20于是，希西迦王和亚摩斯的儿子以赛亚先知向天上的上帝呼求祷告。 21耶和华就差遣一个天使进入亚述王营中，毁灭了所有的勇士、官长和将领。西拿基立只好满脸羞愧地返回自己的国家。趁他去他神明的庙里时，他的几个亲生儿子用刀杀了他。 22这样，耶和华从亚述王西拿基立及一切仇敌手中拯救了希西迦和耶路撒冷的居民，使他们四境平安。 23许多人带着祭物到耶路撒冷献给耶和华，也带许多名贵的礼物送给犹大王希西迦。此后，希西迦受到各国的敬重。
希西迦的疾病和骄傲
24那时，希西迦病危，他向耶和华祈求。耶和华应允了他，赐给他一个征兆。 25希西迦却没有为他所蒙的恩典而感谢上帝，因为他心中骄傲。因此，上帝的烈怒临到他、犹大和耶路撒冷。 26后来希西迦和耶路撒冷的居民发觉自己心里骄傲，就谦卑下来。因此，在希西迦有生之年，耶和华的烈怒没有临到他们。
希西迦的财富和尊荣
27希西迦极有财富和尊荣。他建造库房来存放他的金、银、宝石、香料、盾牌和各种珍宝， 28又建造仓库来贮藏谷物、新酒和新油，并为各类牲畜盖棚立圏。 29他为自己建造城邑，并且拥有大批的牛羊，因为上帝赐他极多的财富。 30他截断基训的上泉，将水引到大卫城的西边。希西迦凡事亨通。 31然而，当巴比伦的使者来见他，询问他有关这地方发生的奇迹时，上帝就让希西迦自行处理，为要试验他，好知道他内心如何。
希西迦逝世
32希西迦其他的事迹和他对耶和华的忠诚都记在亚摩斯的儿子以赛亚先知的《启示书》上，以及《犹大和以色列的列王史》上。 33希西迦与祖先同眠后，葬在大卫子孙墓地的高处。所有犹大人和耶路撒冷的居民都向他致哀。他儿子玛拿西继位。
Ierusalimul, amenințat de către Sanherib
(2 Regi 18:13, 17-37; 19:8-19, 35-37; Is. 36; 37:8-20, 36-38)
1După aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib1 Împărat al Asiriei între anii 705–681 î.Cr., împăratul Asiriei. El a intrat în Iuda și și‑a așezat tabăra în direcția cetăților fortificate, gândindu‑se să le cucerească pentru sine. 2Când Ezechia a văzut că Sanherib a venit și vrea să lupte împotriva Ierusalimului, 3s‑a sfătuit cu conducătorii și cu vitejii săi ca să astupe izvoarele din afara cetății, iar aceștia l‑au susținut. 4S‑a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și uedul4 Vezi nota de la 15:16. care curgea prin mijlocul ținutului, căci își ziceau: „De ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă din belșug?“ 5Ezechia s‑a îmbărbătat și a refăcut tot zidul spart, înălțându‑l până la turnuri. El a mai înălțat încă un zid în afară, a întărit Milo5 Milo înseamnă plin și se referă, probabil, la un sistem de terase artificiale umplute cu stânci și susținute de ziduri. din Cetatea lui David și a făcut o mulțime de arme și de scuturi.
6El a numit căpetenii de război peste popor, i‑a adunat la sine în piața de la poarta cetății și a vorbit inimii lor, zicând:
7„Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați din cauza împăratului Asiriei și a întregii mulțimi care este cu el, căci mai mulți sunt cu noi decât cu el! 8Cu el este un braț de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne ajute și să poarte bătăliile noastre!“
Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda.
9După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, în timp ce era înaintea Lachișului împreună cu toate forțele sale, i‑a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau în Ierusalim, zicând:
10„Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei:
«În ce vă încredeți voi de rămâneți sub asediu în Ierusalim? 11Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin înfometare și însetare, zicând: ‘Domnul, Dumnezeul nostru, ne va elibera din mâna împăratului Asiriei!’? 12Oare nu Ezechia I‑a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați numai înaintea unui singur altar și doar pe el să aduceți tămâie!’?
13Nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare dumnezeii neamurilor pământului să‑și elibereze țările din mâna mea? 14Care dintre toți dumnezeii acestor neamuri, care au fost date spre nimicire14 Ebr.: haram/herem, termen care în contextul relației dintre Israel și Dumnezeu se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Practica aceasta era întâlnită însă și la alte popoare din Orient. de părinții mei, au putut să‑și elibereze poporul din mâna mea? Prin urmare, cum va putea Dumnezeul vostru să vă elibereze din mâna mea? 15De aceea să nu‑l lăsați pe Ezechia să vă amăgească! Nu‑l lăsați să vă înșele astfel! Să nu credeți în El, căci niciunul din dumnezeii vreunui neam sau ai vreunui regat n‑au putut să‑și elibereze poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă elibereze din mâna mea!»“
16Slujitorii săi au mai vorbit și alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu și împotriva lui Ezechia, slujitorul Său. 17Sanherib mai scrisese și scrisori ca să‑L batjocorească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, în care vorbea împotriva Lui, zicând: „Așa cum dumnezeii neamurilor pământului nu și‑au eliberat popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu‑Și va elibera poporul din mâna mea!“ 18Slujitorii au proclamat aceasta, cu glas tare și în limba iudaică18 Adică, ebraică., poporului din Ierusalim aflat pe zid, ca să‑i facă să se teamă și să‑i îngrozească, și să poată captura astfel cetatea. 19Ei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt făcuți de mâini omenești. 20Dar regele Ezechia și profetul Isaia, fiul lui Amoț, s‑au rugat cu privire la aceasta și au strigat către ceruri.
21Domnul a trimis un înger care a nimicit orice războinic viteaz, orice conducător și orice căpetenie din tabăra împăratului Asiriei. Acesta s‑a întors rușinat în țara lui. Când a intrat în templul zeului său, cei ieșiți din coapsele sale l‑au înjunghiat acolo cu sabia.
22Așa i‑a izbăvit Domnul pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, și din mâna tuturor dușmanilor lor. El i‑a protejat din toate părțile. 23Mulți au venit la Ierusalim cu daruri de mâncare pentru Domnul și cu cadouri pentru Ezechia, regele lui Iuda, care, de atunci, a fost înălțat înaintea ochilor tuturor neamurilor.
Succesul și mândria lui Ezechia
(2 Regi 20:1-21; Is. 38:1-8, 21-22; 39:1-8)
24În acele zile, Ezechia s‑a îmbolnăvit și era aproape de moarte. El s‑a rugat Domnului Care i‑a vorbit și i‑a dat un semn. 25Însă Ezechia nu a răsplătit binefacerea primită, deoarece i s‑a îngâmfat inima, astfel că mânia Domnului a fost peste el, peste Iuda și peste Ierusalim. 26Ezechia s‑a smerit de îngâmfarea sa, împreună cu locuitorii Ierusalimului, astfel încât mânia Domnului nu a venit peste ei în vremea lui Ezechia.
27Ezechia a avut foarte multă bogăție și glorie. El și‑a făcut vistierii pentru argint, pentru aur, pentru pietre prețioase, pentru mirodenii, pentru scuturi și pentru tot felul de vase scumpe. 28A construit hambare pentru recolta de cereale, pentru vin și pentru ulei, precum și grajduri pentru tot felul de vite și staule pentru oi. 29El și‑a zidit cetăți și a avut numeroase turme și cirezi, căci Dumnezeu i‑a dat foarte multe bunuri.
30Ezechia este cel care a astupat izvorul de sus al Ghihonului și i‑a îndreptat cursul în jos spre partea de apus a Cetății lui David. Ezechia a reușit în tot ce a făcut. 31Însă, când trimișii conducătorilor din Babilon au venit la el ca să întrebe despre semnul care se făcuse în țară, Dumnezeu l‑a părăsit, ca să‑l pună la încercare și să cunoască tot ce era în inima lui.
32Celelalte fapte ale lui Ezechia, precum și dovezile sale de credincioșie sunt scrise în „Viziunea profetului Isaia“, fiul lui Amoț, și în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“. 33Ezechia a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în locul cel mai înalt al mormântului urmașilor lui David. La moartea sa, toți cei din Iuda și locuitorii Ierusalimului i‑au dat cinste. Și în locul lui a domnit fiul său Manase.
