列王纪下 23 – CCB & NTLR

Chinese Contemporary Bible (Simplified)

列王纪下 23:1-37

约西亚的改革

1于是,王召集犹大耶路撒冷的所有长老, 2与祭司、先知、犹大人、耶路撒冷的居民等全体民众,不论贵贱,一同上到耶和华的殿。王把在殿中发现的约书念给他们听。 3王站在柱旁,在耶和华面前立约,要全心全意地跟随耶和华,遵从祂的一切诫命、法度和律例,履行约书上的规定。民众都答应守约。

4王吩咐大祭司希勒迦及其副手和殿门守卫清除耶和华殿里用来祭拜巴力亚舍拉及天上万象的一切器具,将其搬到耶路撒冷城外汲沦溪旁的田野烧掉,又把灰烬带到伯特利5从前,犹大各王任命祭司在犹大各城和耶路撒冷周围的丘坛烧香。现在,约西亚除掉那些祭司,又除掉向巴力、日、月、星辰及天上万象烧香的祭司。 6他将亚舍拉神像从耶和华的殿里搬到耶路撒冷城外汲沦溪旁烧掉,磨成灰撒在平民的坟墓上。 7他又拆毁耶和华的殿内男庙妓的房屋,就是妇女为亚舍拉编织帐幔的地方。 8他召集犹大各城中的祭司,污渎从迦巴别示巴的各丘坛,那些祭司曾在那里烧香。他拆毁耶路撒冷城门左边、约书亚总督门前的丘坛。 9但在丘坛烧香的祭司不能在耶路撒冷耶和华的祭坛那里事奉,只可以和其他祭司一起吃无酵饼。 10他污渎欣嫩子谷中的陀斐特,使人们不能焚烧自己的儿女献给摩洛11他从耶和华的殿门口除掉犹大各王献给太阳神的马匹,这些马匹在太监拿单·米勒房子旁边的院子里。他烧掉了那些献给太阳神的战车。 12他推倒犹大各王在亚哈斯楼顶上建造的祭坛,摧毁玛拿西在耶和华殿的两个院子里所筑的祭坛,把它们打碎,把灰丢进汲沦溪。 13他污渎耶路撒冷东面、败坏山南面的丘坛。这些丘坛都是以色列所罗门西顿人可憎的神明亚斯她录摩押人可憎的神明基抹亚扪人可憎的神明米勒公建造的。 14他砸碎神柱,砍倒亚舍拉神像,用死人骨头填满那些地方。

15他拆掉伯特利高岗上的祭坛,即尼八的儿子耶罗波安诱使以色列人犯罪时建造的祭坛,把祭坛烧毁,捣碎成灰,又焚烧亚舍拉神像。 16约西亚转身看见山上的坟墓,就派人取出墓中的尸骨,放在那祭坛上焚烧,污渎了那祭坛,应验了耶和华借祂的仆人所说的预言。 17约西亚问:“我看到的那墓碑是谁的?”那城里的人告诉他:“是上帝仆人的,他曾从犹大来预言你对伯特利祭坛所做的这些事。” 18他说:“不要动他,不要动他的尸骨。”于是,他们没有动那位先知和撒玛利亚来的先知的尸骨。 19他拆毁以色列各王从前建在撒玛利亚各城高岗上、惹耶和华发怒的丘坛,就像他在伯特利所做的一样。 20他在祭坛上杀死那些丘坛的祭司,又在坛上焚烧死人骨头。之后,他返回耶路撒冷

约西亚守逾越节

21约西亚王吩咐民众:“你们应当依照约书的记载庆祝逾越节,以尊崇你们的上帝耶和华。” 22-23约西亚执政第十八年,他们在耶路撒冷庆祝逾越节,以尊崇耶和华。自士师治理以色列起,至以色列犹大列王统治期间,都没有这样庆祝过逾越节。

24为了遵守祭司希勒迦在耶和华殿里找到的律法书上的话,约西亚彻底清除了耶路撒冷犹大境内的灵媒、巫师、家庭神像及其他一切可憎之物。 25约西亚全心、全意、全力归向耶和华,遵行摩西的一切律法,在犹大列王中空前绝后。

26然而,玛拿西所行的一切惹怒耶和华,耶和华对犹大仍盛怒未息。 27耶和华说:“我要像驱逐以色列人一样将犹大人从我面前赶走。我要撇弃我所拣选的耶路撒冷和我名常在的殿。”

28约西亚其他的事及作为都记在犹大的列王史上。 29约西亚执政期间,埃及尼哥前往幼发拉底河援助亚述王,约西亚出兵迎战尼哥,在米吉多被杀。 30他的臣仆用车把他的尸体从米吉多运回耶路撒冷,安葬在他的墓穴里。民众膏立他儿子约哈斯做王。

约哈斯做犹大王

31约哈斯二十三岁登基,在耶路撒冷执政三个月。他母亲叫哈慕她,是立拿耶利米的女儿。 32约哈斯像他祖先一样做耶和华视为恶的事。 33埃及尼哥约哈斯囚禁在哈马利比拉,不准他在耶路撒冷做王,又罚犹大国三点四吨银子和三十四公斤金子。

约雅敬做犹大王

34埃及尼哥约西亚的另一个儿子以利亚敬为王,给他改名为约雅敬约哈斯尼哥带到埃及,并死在那里。 35为了缴纳法老索要的金银,约雅敬向全国征税,按照民众家产的多少征收金银。 36约雅敬二十五岁登基,在耶路撒冷执政十一年。他母亲叫西布妲,是鲁玛毗大雅的女儿。 37他像他祖先一样做耶和华视为恶的事。

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 23:1-37

Reforma religioasă din timpul lui Iosia

(2 Cron. 34:3-7, 29-33)

1Atunci regele a trimis și i‑a strâns la el pe toți bătrânii1 Vezi nota de la 6:32. lui Iuda și ai Ierusalimului. 2Regele s‑a suit la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu toți locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu profeții, cu întreg poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. 3Regele a stat în picioare lângă stâlpul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându‑se să‑L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în Cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ.

4Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de rangul al doilea și paznicilor porții să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Așera și pentru toată oștirea cerurilor. Și el le‑a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenușa le‑a dus‑o la Betel. 5A îndepărtat preoții păgâni care au fost puși de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi, în cetățile lui Iuda și împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor și întregii oștiri a cerurilor. 6A scos stâlpul Așerei6, 15 Vezi nota de la 13:6. din Casa Domnului și l‑a dus la uedul6 Vezi nota de la 10:33. Chidron, în afara Ierusalimului. L‑a ars lângă uedul Chidron, prefăcându‑l în cenușă și i‑a împrăștiat cenușa pe mormintele fiilor poporului. 7A dărâmat locuințele bărbaților care se prostituau7 Bărbați care practicau prostituția în temple., care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Așera.

8Iosia i‑a izgonit pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a distrus înălțimile unde preoții ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Șeba. A dărâmat înălțimile8 Sau: altarele. de la porțile care erau la intrarea porții lui Iosua, conducătorul cetății, în partea stângă a porții cetății. 9Deși preoții înălțimilor nu se suiau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuși mâncau azime în mijlocul fraților lor.

10Regele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în valea Ben‑Hinom, pentru ca nimeni să nu‑și mai treacă fiul sau fiica prin foc10 Sau: să nu‑și mai sacrifice fiul sau fiica în foc. pentru Moleh. 11El a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

12Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, precum și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului. Le‑a luat de acolo și le‑a aruncat molozul în uedul Chidron. 13Regele a pângărit înălțimile care erau la est13 Lit.: în fața; în vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord. de Ierusalim, în partea de sud13 Lit.: în partea dreaptă; vezi nota precedentă. a Muntelui Depravării13 Cel mai probabil identificat cu Muntele Măslinilor. În ebraică avem un joc de cuvinte între mașhit (distrugere, depravare) și mașha (ungere)., pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aștoret13 Gr.: Astarte, zeița feniciană a fertilității, despre care se credea că este soția lui Baal., spurcăciunea sidonienilor, pentru Chemoș, spurcăciunea Moabului, și pentru Milkom13 Un alt nume pentru Moleh., urâciunea fiilor lui Amon. 14A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat așerele14 Vezi nota de la 17:10. și a umplut locurile lor cu oase de oameni.

15El a dărâmat chiar și altarul care era la Betel, precum și înălțimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât și înălțimea. El a dat foc atât înălțimii, prefăcând‑o în cenușă, cât și stâlpului Așerei. 16Când Iosia s‑a întors și a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. Apoi a ars oasele pe altar și l‑a pângărit, după Cuvântul Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.

17Regele a întrebat:

– Al cui este mormântul acesta din piatră, pe care îl văd?

Oamenii cetății i‑au răspuns:

– Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda și a profețit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le‑ai făcut.

18El a zis:

– Lăsați‑l! Nimeni să nu‑i miște oasele!

Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

19De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălțimile din cetățile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să‑L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel. 20Iosia i‑a înjunghiat pe altare pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase de oameni. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

(2 Cron. 35:1, 18-19)

21Regele a poruncit întregului popor, zicând: „Sărbătoriți Paștele Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum este scris în această Carte a Legământului!“ 22Paște ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel și nici chiar în toate zilele regilor lui Israel și ale regilor lui Iuda. 23Abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia, acest Paște a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

24Iosia a mai îndepărtat pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele24 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11., terafimii24 Idoli ai casei, așa cum erau penații în mitologia etruscă și romană., idolii și toate celelalte spurcăciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda și la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25Înainte de Iosia n‑a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul și cu toată puterea lui, așa cum zice toată Legea lui Moise. Și nici după aceea nu s‑a mai ridicat nimeni ca el.

26Totuși, Domnul nu S‑a întors din înverșunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase. 27Și Domnul a zis: „Îl voi îndepărta și pe Iuda din prezența Mea, așa cum l‑am îndepărtat pe Israel, și voi respinge Ierusalimul, cetatea aceasta pe care am ales‑o, și Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu27 Vezi 1 Regi 8:29..“

28Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

Împrejurările morții lui Iosia

(2 Cron. 35:20–36:1)

29În zilele sale, faraonul Neco29 Neco sau Nekau II (610–595 î.Cr.), al doilea faraon al Dinastiei XXVI., regele Egiptului, s‑a suit la râul Eufrat, la împăratul Asiriei29 Sau: împotriva împăratului Asiriei. Este posibil ca scopul lui Neco să fi fost acela de a se uni cu trupele asiriene împotriva trupelor babiloniene și mede, însă informațiile istorice extrabiblice permit ipoteza ca Neco, profitând de slăbirea puterii asiriene, să fi înaintat împotriva Asiriei, cu scopul de a‑și consolida puterea în Canaan, Siria, până la Eufrat.. Regele Iosia i‑a ieșit împotrivă. Neco l‑a înfruntat la Meghido și l‑a omorât. 30Slujitorii lui l‑au transportat mort din Meghido, l‑au adus la Ierusalim și l‑au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul țării l‑a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, l‑a uns și l‑a pus să domnească în locul tatălui său.

Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

(2 Cron. 36:2-4)

31Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. 32El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi. 33Faraonul Neco l‑a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a cerut țării un tribut de o sută de talanți33 Aproximativ 3 t. de argint și un talant33 Aproximativ 30 kg. de aur. 34Faraonul Neco l‑a făcut rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său și i‑a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l‑a luat și l‑a dus în Egipt, unde a și murit. 35Iehoiachim i‑a dat faraonului aurul și argintul, însă el a împovărat țara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul și aurul luat de la poporul țării.

Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

(2 Cron. 36:5-8)

36Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebuda și era fiica lui Pedaia din Ruma. 37El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.