Chinese Contemporary Bible (Simplified)

撒迦利亚书 7:1-14

呼吁公义和怜悯

1大流士王四年九月,即基斯流月四日,耶和华的话传给了撒迦利亚2那时,伯特利人差遣沙利色利坚米勒及其随从去向耶和华求恩。 3他们问万军之耶和华殿里的祭司和先知:“我们还要照多年的惯例在五月哀伤、禁食吗?”

4万军之耶和华的话传给了我,说: 5“你要对境内的民众和祭司说,‘七十年来,你们在五月和七月禁食、哀伤,难道真的是为了我吗? 6你们吃喝,难道不是为自己吃、为自己喝吗? 7这些不是耶和华借从前的先知所宣告的吗?当时耶路撒冷和周围的城邑人口兴盛、繁荣,南地和丘陵都有人居住。’”

8耶和华的话又传给了撒迦利亚,说: 9“万军之耶和华曾对你们的祖先说,‘要秉公行义,彼此以慈爱和怜悯相待。 10不可欺压寡妇、孤儿、寄居者和穷人,不可设阴谋彼此相害。’ 11他们却不理会,背过身去,充耳不闻, 12心如铁石,不遵从律法,也不遵从万军之耶和华借着祂的灵指示从前的先知所说的话。因此,万军之耶和华非常愤怒。 13祂说,‘我曾呼唤他们,他们不听;将来他们呼求我,我也不听。 14我要用旋风把他们吹散到陌生的万国中,使他们的土地荒凉、杳无人迹,因为他们使美好的土地一片荒凉。’”

Nouă Traducere În Limba Română

Zaharia 7:1-14

Adevărata închinare: dreptatea, bunătatea și mila

1În cel de‑al patrulea an al împăratului Darius, Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Zaharia în ziua a patra a lunii a noua, luna Chislev1 7 decembrie 518 î.Cr.. 2Cei din Betel îi trimiseseră pe Sarețer și pe Reghem-Melek, împreună cu oamenii săi, ca să se roage Domnului 3și să‑i întrebe pe preoții din Casa Domnului Oștirilor și pe profeți: „Trebuie să plângem în luna a cincea3 Vezi nota de la 8:19. și să ne consacrăm la fel cum am făcut atâția ani?“

4Atunci Cuvântul Domnului Oștirilor mi‑a vorbit, zicând:

5„Vorbește întregului popor al țării și preoților astfel: «Când ați postit și ați jelit în lunile a cincea și a șaptea5 Vezi nota de la 8:19., în timpul acestor șaptezeci de ani, oare pentru Mine ați postit voi? 6Iar când mâncați și beți, oare nu pentru voi înșivă mâncați și beți? 7Nu sunt acestea cuvintele pe care le‑a vestit Domnul prin profeții din vechime, când Ierusalimul era locuit și în pace, alături de cetățile din jurul lui, iar Neghevul7 Ținutul pustiu din sudul Canaanului, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea. Termenul neghev este folosit adesea pentru a indica sudul, având acest sens în unele pasaje biblice. și zona deluroasă7 Ebr.: Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei. erau și ele locuite?»“

8Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Zaharia, zicând: 9„Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Înfăptuiți judecată dreaptă și fiecare să arate bunătate și milă față de semenul său! 10Nu asupriți pe văduvă sau pe orfan, nici pe străin sau pe sărac și niciunul să nu gândească rău în inima lui împotriva fratelui său!»

11Dar ei au refuzat să asculte, și‑au întors umărul cu încăpățânare și și‑au astupat urechile ca să n‑audă! 12Și‑au făcut inima tare ca diamantul, ca să n‑asculte Legea și cuvintele pe care le trimitea Domnul Oștirilor prin Duhul Său, prin profeții din vechime. Și astfel a venit o mare mânie de la Domnul Oștirilor.

13Când Eu13 Lit.: El. am chemat, ei n‑au ascultat. Tot astfel, când ei au chemat, nici Eu n‑am ascultat, zice Domnul Oștirilor. 14I‑am împrăștiat printre toate neamurile pe care nu le cunoșteau, iar țara a fost pustiită în urma lor, așa că nimeni nu mai trecea sau se întorcea pe acolo. Și au prefăcut astfel țara cea plăcută într‑o pustietate.“