Chinese Contemporary Bible (Simplified)

创世记 27:1-46

以撒为儿子祝福

1以撒年老的时候,眼睛昏花,几乎看不见。他把大儿子以扫叫来,说:“我儿啊!”以扫说:“我在这里。” 2以撒说:“我年老了,不知道还能活多久。 3现在,带着你的弓箭去田野为我打些野味来, 4照我喜欢的口味,做成美食给我吃,以便我在死前给你祝福。”

5利百加听见了以撒跟儿子以扫说的话。以扫出去打猎后, 6利百加就对她儿子雅各说:“我听见你父亲对你哥哥以扫说, 7‘你去打些野味回来,做成美食给我吃,以便我死之前在耶和华面前给你祝福。’ 8现在,孩子,你要听我的话,照我的吩咐去做。 9你到羊群里选两头上好的山羊羔,我好照你父亲喜爱的口味做成美食, 10由你拿去给他吃,让他死前为你祝福。”

11雅各对母亲利百加说:“哥哥以扫浑身是毛,我的皮肤光滑。 12如果父亲用手摸我,一定会发觉我骗他,那时候我不但得不到祝福,反会招来咒诅。” 13他母亲利百加对他说:“孩子啊,有咒诅,我来承担。你只管听我的话,把羊羔牵来。”

14于是,雅各把羊牵来交给母亲,他母亲就照他父亲喜爱的口味做成美食。 15利百加又拿了大儿子以扫留在家里最好的衣服,给小儿子雅各穿上, 16再用山羊皮把雅各光滑的手和脖子都包起来, 17然后把做好的美味和饼交给雅各

18雅各来到父亲跟前,叫了一声:“父亲。”以撒回答说:“我在这里,孩子,你是谁?” 19雅各对父亲说:“我是你的大儿子以扫,你吩咐我的事,我已经办好了。请你坐起来,吃我打的野味,然后给我祝福。” 20以撒对他说:“孩子,你怎么这么快就打到野味了?”雅各回答说:“因为你的上帝耶和华让我碰见好机会。” 21以撒说:“孩子,过来,让我摸摸看你是不是我儿以扫。” 22雅各挨到父亲跟前,以撒摸着他说:“声音是雅各的声音,手却是以扫的手。” 23因为雅各手上有毛,与他哥哥以扫的手一样,以撒分辨不出来,就给他祝福。 24以撒又问:“你真是我的儿子以扫吗?”雅各回答说:“是。” 25以撒便说:“把野味拿给我,我吃了你打的野味就为你祝福。”雅各递上野味,以撒吃了;雅各又拿酒给他喝,他也喝了。 26以撒对他说:“孩子,你过来亲吻我。” 27雅各就挨上前去亲了父亲。以撒闻到他衣服上的气味,就祝福他说:

“我儿子的香气就像蒙耶和华赐福之田地的香气。

28愿上帝赐你天上的甘霖、肥沃的土地并丰富的五谷和新酒。

29愿万民都臣服于你,

万国都向你下拜。

愿你成为你弟兄的主人,

愿你母亲的儿子向你下拜。

咒诅你的,愿他受咒诅;

祝福你的,愿他蒙祝福。”

以扫求父亲祝福

30雅各接受了以撒的祝福才刚离开,他的哥哥以扫就打猎回来了。 31以扫把野味煮好,拿到父亲跟前,说:“父亲,请起来吃你儿子煮的野味,然后给我祝福。” 32他父亲以撒问道:“你是谁?”以扫回答说:“我是你的长子以扫。” 33以撒大为震惊,说:“你没有来之前,拿野味来给我吃的是谁呢?我已经吃了,也给那人祝福了,他将来必蒙祝福。”

34以扫听了放声痛哭,说:“父亲啊,求你也为我祝福!” 35以撒说:“你弟弟已经用诡计把你的福分夺去了。” 36以扫说:“怪不得他叫雅各,他已经骗了我两次,先前把我长子的名分夺去,现在又夺去我的福分!”接着他对父亲说:“难道你没有留下别的祝福可以给我吗?”

37以撒以扫说:“我已经立他做你的主人,使他的众弟兄做他的仆人,并给他五谷和新酒。孩子啊,我还能为你做什么呢?” 38以扫对父亲说:“父亲啊,你只有一个祝福吗?父亲啊,求你也为我祝福!”以扫又放声大哭。 39以撒对他说:

“你住的地方必远离肥沃的土地,

也不会有天上的甘霖。

40你必倚靠刀剑生活,

又必服侍你的弟弟。

到你无法忍受的时候,

你必挣脱颈上的重轭。”

雅各逃往舅父家

41以扫因为父亲把祝福给了雅各,就对雅各怀恨在心,暗自思量说:“父亲已经不久人世,他死后,我要把雅各杀掉!” 42以扫的计谋传到利百加耳中。她就派人把雅各叫来,对他说:“你哥哥以扫想要杀你泄愤! 43孩子,听我的话,现在就逃到哈兰你舅舅拉班那里, 44与他住些日子,一直住到你哥哥的气消了。 45等他气消了,忘了你对他所做的事,我会派人接你回来。我何必在一天之内失去你们两个呢?” 46利百加以撒说:“我被这些人女子烦死了。如果雅各也像以扫一样娶那些人女子为妻,我活着还有什么意思呢?”

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 27:1-46

Iacov obține binecuvântarea prin înșelăciune

1Când Isaac a îmbătrânit și i‑au slăbit ochii, nemaiputând să vadă, l‑a chemat pe Esau, fiul său cel mare, și i‑a zis:

– Fiule!

El i‑a răspuns:

– Iată‑mă!

2Isaac i‑a zis:

– Iată, eu sunt bătrân și nu știu ziua morții mele. 3Te rog, ia‑ți acum armele – tolba cu săgeți și arcul – ieși la câmp și adu‑mi vânat. 4Apoi pregătește‑mi o mâncare gustoasă, așa cum îmi place mie și adu‑mi‑o să mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri.

5Rebeca a auzit ceea ce Isaac i‑a spus fiului său Esau.

Când Esau a plecat la câmp ca să prindă vânat și să‑l aducă, 6Rebeca i‑a zis fiului său Iacov:

– Iată, l‑am auzit pe tatăl tău vorbind cu fratele tău, Esau, și zicând: 7„Adu‑mi niște vânat și pregătește‑mi o mâncare gustoasă ca să mănânc și să te binecuvântez în prezența Domnului, înainte de moartea mea.“ 8De aceea, fiule, ascultă‑mă și fă ce‑ți poruncesc! 9Du‑te la turmă și ia‑mi de acolo doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mâncare gustoasă, așa cum îi place lui. 10Apoi o vei aduce tatălui tău ca s‑o mănânce, pentru ca el să te binecuvânteze înainte de moartea lui.

11Dar Iacov i‑a răspuns mamei sale, Rebeca:

– Iată că fratele meu, Esau, este păros, iar eu am pielea netedă. 12Dacă tatăl meu mă va pipăi, mă va considera un înșelător și voi atrage asupra mea blestemul în locul binecuvântării.

13Mama sa i‑a zis:

– Asupra mea să cadă blestemul tău, fiule! Numai ascultă‑mi glasul! Du‑te și adu‑mi iezii.

14El s‑a dus, i‑a luat și i‑a adus mamei sale, iar mama sa a pregătit o mâncare gustoasă, așa cum îi plăcea tatălui său. 15După aceea, Rebeca a luat cele mai bune haine ale fiului său cel mare, Esau, pe care le avea acasă, și l‑a îmbrăcat cu ele pe Iacov, fiul său cel mic. 16Ea a pus pieile iezilor pe mâinile lui și pe partea netedă a gâtului său. 17Apoi a dat în mâna lui Iacov, fiul său, mâncarea gustoasă și pâinea pe care le pregătise.

18El a venit la tatăl său și a zis:

– Tată!

El a zis:

– Iată‑mă! Care ești, fiule?

19Iacov i‑a zis tatălui său:

– Sunt Esau, întâiul tău născut. Am făcut așa cum mi‑ai spus. Te rog, ridică‑te și vino să mănânci din vânatul meu, ca astfel sufletul tău să mă binecuvânteze.

20Isaac i‑a zis fiului său:

– Cum de l‑ai găsit așa de repede, fiule?

El a răspuns:

– Pentru că Domnul, Dumnezeul tău, mi l‑a scos în cale.

21Atunci Isaac i‑a zis lui Iacov:

– Te rog, apropie‑te ca să te simt, fiule! Ești tu oare fiul meu Esau, sau nu?

22Iacov s‑a apropiat de tatăl său, Isaac, care l‑a atins și a zis: „Vocea este a lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau.“ 23Nu l‑a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase la fel ca și mâinile fratelui său, Esau; așa că l‑a binecuvântat.

24Isaac l‑a întrebat:

– Ești tu într-adevăr fiul meu Esau?

Iacov a răspuns:

– Da, eu sunt!

25Atunci Isaac a zis:

– Adu‑mi să mănânc din vânatul fiului meu, pentru ca astfel sufletul meu să te binecuvânteze.

Iacov i‑a adus mâncarea, iar Isaac a mâncat. I‑a adus și vin și a băut.

26Apoi tatăl său, Isaac, i‑a zis:

– Te rog, apropie‑te și dă‑mi sărutare, fiule!

27El s‑a apropiat și i‑a dat sărutare. Isaac a simțit mirosul hainelor lui și l‑a binecuvântat, zicând:

„Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul câmpului

pe care Domnul l‑a binecuvântat.

28Dumnezeu să‑ți dea din roua cerului

și din grăsimea pământului;

să‑ți dea grâne și must din belșug.

29Popoare să‑ți slujească

și neamuri să se plece înaintea ta.

Stăpânește peste frații tăi,

și fiii mamei tale să se plece înaintea ta.

Blestemați să fie cei care te vor blestema

și binecuvântați să fie cei care te vor binecuvânta!“

30Isaac tocmai terminase să‑l binecuvânteze pe Iacov, când, imediat după ce Iacov a ieșit dinaintea tatălui său Isaac, s‑a întors de la vânătoare Esau, fratele său.

31A pregătit și el o mâncare gustoasă și i‑a adus‑o tatălui său.

El i‑a zis tatălui său:

– Să se ridice tatăl meu și să mănânce din vânatul fiului său, pentru ca astfel sufletul tău să mă binecuvânteze.

32Tatăl său, Isaac, l‑a întrebat:

– Tu cine ești?

El a răspuns:

– Sunt fiul tău cel întâi născut, Esau!

33Atunci Isaac s‑a cutremurat foarte tare și a zis:

– Atunci cine a fost cel care a prins vânat și mi l‑a adus? Am mâncat din toate, înainte să vii tu, și l‑am binecuvântat. Cu siguranță, el va fi binecuvântat.

34Când a auzit cuvintele tatălui său, Esau a scos un strigăt puternic, plin de amărăciune, și i‑a zis tatălui său:

– Binecuvântează‑mă și pe mine, tată!

35El i‑a răspuns:

– Fratele tău a venit cu înșelătorie și ți‑a luat binecuvântarea.

36Esau a zis:

– Nu pe bună dreptate se numește el Iacov36 Ya’aqob înseamnă cel care ține de călcâi (în sens figurat: înșelător). Vezi nota de la 25:26.? M‑a înșelat de două ori: mi‑a luat dreptul de întâi născut și iată că acum mi‑a luat și binecuvântarea.

Apoi a zis:

– N‑ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?

37Isaac i‑a răspuns lui Esau și i‑a zis:

– Iată, l‑am pus stăpân peste tine, i‑am dat lui ca robi pe toți frații37 În acest context, cuvântul frați face referire la cei de același neam sau membri ai aceluiași popor. săi și i‑am oferit grâne și must. Prin urmare, ce mai pot face pentru tine, fiule?

38Esau i‑a zis tatălui său:

– Numai o binecuvântare ai, tată? Binecuvântează‑mă și pe mine, tată!

Apoi Esau și‑a ridicat glasul și a plâns.

39Tatăl său, Isaac, a răspuns și i‑a zis:

– Iată, locuința ta va fi departe de grăsimea pământului

și de roua cerului de sus.

40Vei trăi din sabia ta

și‑i vei sluji fratelui tău;

dar când te vei răscula40 Sensul textului ebraic este nesigur.,

îi vei zdrobi jugul de pe gâtul tău.

Fuga lui Iacov la Laban

41Esau l‑a urât pe Iacov din cauza binecuvântării pe care i‑a dat‑o tatăl său și zicea în inima sa: „Zilele de bocet pentru tatăl meu se apropie. Apoi îl voi ucide pe fratele meu, Iacov.“

42Când i s‑a spus Rebecăi despre planurile lui Esau, fiul ei cel mare, a trimis după Iacov, fiul cel mic, și i‑a zis: „Iată, fratele tău, Esau, se împacă cu gândul că te va ucide. 43De aceea, fiule, ascultă‑mă! Ridică‑te, fugi la fratele meu, Laban, în Haran, 44și stai la el pentru câteva zile, până se va potoli mânia fratelui tău, 45până se va potoli furia lui față de tine și va uita ce i‑ai făcut. Apoi voi trimite după tine și te voi lua de acolo. De ce să vă pierd pe amândoi în aceeași zi?“

46După aceea, Rebeca i‑a zis lui Isaac: „M‑am scârbit de viață din cauza acestor fiice a lui Het. Dacă Iacov își va lua o soție ca acestea dintre fiicele lui Het, dintre fiicele țării, la ce‑mi mai este bună viața?“