Забур 106 – CARS & NTLR

Священное Писание

Забур 106:1-43

Пятая книга

Песнь 106

1Славьте Вечного, потому что Он благ

и милость Его – навеки!

2Пусть скажут так избавленные Им,

те, кого Он избавил от руки врага

3и собрал из разных земель –

с востока, с запада, с севера и с юга106:3 Букв.: «с моря»..

4Одни из них блуждали в пустыне по безлюдным дорогам

и не нашли города, в котором могли бы поселиться.

5Они голодали и жаждали,

и томилась их душа.

6Но воззвали они к Вечному в своём несчастье,

и Он освободил их от бедствий.

7Повёл их прямым путём в город,

где они могли поселиться.

8Да славят Вечного за Его милость

и за Его чудеса, сотворённые для людей,

9ведь Он утолил душу жаждущую

и душу голодную насытил благами.

10Другие сидели в кромешной тьме,

несчастные узники в железных оковах,

11потому что восстали против слов Всевышнего

и пренебрегли советом Высочайшего.

12Поэтому Он смирил их сердце тяжёлым трудом;

они падали, и некому было помочь.

13Тогда воззвали они к Вечному в своём несчастье,

и Он спас их от бедствий.

14Вывел их из кромешной тьмы,

сломав их оковы.

15Да славят Вечного за Его милость

и за Его чудеса, сотворённые для людей,

16ведь Он сокрушил бронзовые ворота

и сломал железные засовы.

17А безрассудные страдали за свои грехи

и за своё беззаконие.

18От всякой пищи отвращалась душа их,

и они приближались к воротам смерти.

19Тогда воззвали они к Вечному в своём несчастье,

и Он спас их от бедствий.

20Послал Своё слово и излечил их,

избавил их от гибели.

21Да славят Вечного за Его милость

и за Его чудеса, сотворённые для людей;

22да приносят Ему жертвы благодарения

и говорят о делах Его с радостью.

23Некоторые ходили на судах в море,

трудились в больших водах.

24Видели и они дела Вечного,

Его чудеса в пучине.

25Он говорил, и восстал штормовой ветер,

поднимая высокие волны.

26Корабли восходили до небес и низвергались в бездну;

душа моряков таяла в бедствии.

27Они кружились и шатались, как пьяные,

и вся мудрость их исчезла.

28Но воззвали они к Вечному в своём несчастье,

и Он вывел их из бедствий.

29Он превратил бурю в штиль,

и умолкали морские волны.

30Обрадовались люди, что волны утихли,

и привёл Он их к желаемой гавани.

31Да славят Вечного за Его милость

и за Его чудеса, сотворённые для людей;

32да превозносят Его в народном собрании

и хвалят Его в кругу старейшин.

33Он превращает реки в пустыню,

источники вод – в сушу,

34а плодородную землю – в солончак

за нечестие живущих на ней.

35Он превращает пустыню в озеро

и иссохшую землю – в источники вод.

36Он поселяет в ней голодных,

и они строят там город,

в котором могут поселиться;

37засевают поля и насаждают виноградники,

которые приносят обильные плоды.

38Он благословляет их, и они весьма размножаются;

не позволяет Он их стадам уменьшаться.

39Но когда народ убывает,

когда он унижен из-за угнетения, бедствия и скорби,

40тогда Всевышний изливает презрение на вождей

и заставляет их блуждать в пустыне, где нет путей.

41Бедного же Он возвышает из нищеты

и умножает его род, как стадо овец.

42Праведники видят это и радуются,

а нечестивые закрывают свои уста.

43Кто мудр – да уразумеет всё это

и поймёт милость Вечного.

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 106:1-48

Psalmul 106

1Lăudați‑L pe Domnul!1, 48 Ebr.: Hallelu Yah!

Mulțumiți Domnului, căci este bun,

căci în veac ține îndurarea1 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului. Lui!

2Cine poate spune toate isprăvile Domnului?

Cine poate vesti toată lauda Sa?

3Ferice de cei care păzesc ce este drept

și care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.

4Adu‑Ți aminte de mine, Doamne,

în bunăvoința Ta față de poporul Tău!

Apropie‑Te de mine cu mântuirea Ta,

5ca să văd bunăstarea aleșilor Tăi,

să mă bucur de bucuria poporului Tău

și să Te laud împreună cu moștenirea Ta.

6Noi am păcătuit ca și părinții noștri,

am săvârșit nelegiuire, am făcut rău.

7În timp ce erau în Egipt,

părinții noștri n‑au luat aminte la minunile Tale;

nu și‑au amintit de mulțimea îndurărilor Tale

și s‑au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roșie7 Ebr.: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau Marea Algelor– vezi Iona 2:5, unde același termen ebraic, suf, are sensul de alge). Denumirea de Marea Roșie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX și Vulgata. În VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar și astăzi localnicii numesc Golful Aqaba Yam Suf. Vezi 1 Regi 9:26..

8Totuși, El i‑a izbăvit datorită Numelui Său,

ca să‑Și descopere puterea.

9A mustrat Marea Roșie și aceasta s‑a uscat;

apoi i‑a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.

10I‑a izbăvit din mâna celui ce‑i ura

și i‑a răscumpărat din mâna dușmanului.

11Apele i‑au acoperit pe vrăjmașii lor,

fără ca vreunul din ei să scape.

12Atunci I‑au crezut cuvintele

și I‑au cântat laudă.

13Dar au uitat curând lucrările Lui;

nu I‑au așteptat sfatul.

14Li s‑au aprins poftele în pustie

și L‑au pus la încercare14 Același verb este folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7). Vezi și Mt. 4:1; Mc. 1:13 și Lc. 4:2, unde verbul în limba greacă este folosit și în cazul Satanei, care Îl ispitește pe Isus. pe Dumnezeu în pustietate.

15El le‑a îndeplinit cererea,

dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.

16În tabără au fost geloși pe Moise

și pe Aaron, cel sfințit Domnului.

17Pământul s‑a deschis, l‑a înghițit pe Datan

și a acoperit comunitatea lui Abiram.

18Focul le‑a consumat comunitatea;

flăcările i‑au mistuit pe cei răi.

19La Horeb și‑au făcut un vițel

și s‑au închinat chipului turnat.

20Au schimbat Slava lor

cu asemănarea unui bou care mănâncă iarbă.

21L‑au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor,

pe Cel Ce făcuse lucruri mari în Egipt,

22minuni în țara lui Ham,

lucruri de temut la Marea Roșie.

23Astfel, El a spus că o să‑i nimicească,

însă Moise, alesul Său,

a stat în spărtură înaintea Lui,

ca să‑I abată mânia de la distrugere.

24Apoi au respins țara cea plăcută;

ei n‑au crezut în cuvântul Lui.

25Au cârtit în corturile lor

și nu au ascultat de glasul Domnului.

26Atunci, El a jurat cu mâna ridicată26 Lit.: El a ridicat mâna.

că îi va face să cadă în pustie,

27că le va face sămânța să cadă printre neamuri

și‑i va împrăștia printre alte țări.

28S‑au alipit de Baal-Peor

și au mâncat jertfe închinate morților28 Cu referire probabil la idoli..

29L‑au mâniat prin faptele lor,

astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.

30Dar s‑a ridicat Fineas, a făcut judecată

și urgia s‑a oprit.

31Lucrul acesta i‑a fost considerat dreptate,

din generație în generație, pe vecie.

32L‑au mâniat la apele Meriba,

iar din cauza lor i‑a mers rău lui Moise.

33Căci s‑au răzvrătit împotriva Duhului Său,

iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.33 Sau: Căci i‑au întărâtat duhul (lui Moise) / iar el a vorbit necugetat cu buzele lui.

34Ei nu au nimicit popoarele

despre care le spusese Domnul,

35ci s‑au amestecat cu neamurile

și s‑au deprins cu faptele acestora.

36Au slujit idolilor lor,

iar aceștia au devenit o cursă pentru ei.

37Și‑au jertfit fiii și fiicele în cinstea demonilor.

38Au vărsat sânge nevinovat,

sângele fiilor și al fiicelor lor,

jertfindu‑i idolilor Canaanului,

și au spurcat țara din cauza sângelui.

39S‑au întinat prin faptele lor

și s‑au prostituat prin lucrările lor.

40Atunci s‑a aprins mânia Domnului împotriva poporului Său

și Și‑a urât moștenirea.

41I‑a dat pe mâna neamurilor

și astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.

42Dușmanii lor i‑au asuprit

și au fost umiliți sub mâna lor.

43El i‑a scăpat de multe ori,

dar ei se răzvrăteau prin planurile lor.

S‑au nenorocit prin nelegiuirea lor.

44El a privit la strâmtorarea lor

când le‑a auzit strigătele.

45Pentru ei Și‑a adus aminte de legământul Lui.

I s‑a făcut milă de ei datorită mulțimii îndurărilor Sale

46și a făcut ca aceștia să capete milă

din partea tuturor celor ce‑i luaseră captivi.

47Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne!

Strânge‑ne dintre neamuri

ca să aducem mulțumiri Numelui Tău cel sfânt

și să ne fălim aducându‑Ți laudă.

48Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,

din veșnicie în veșnicie!

Tot poporul să zică: „Amin!“

Lăudați‑L pe Domnul!