Lovsang om Herrens magt og trofasthed
1Råb af glæde, I, der kender Herren.
Det er godt at prise og lovsynge ham.
2Spil en takkesang på lyren,
skøn musik på den ti-strengede harpe.
3Syng en ny sang for Herren,
spil smukt på lyren og råb af fryd.
4For Herrens bud er gode,
og alt, hvad han gør, er rigtigt.
5Han elsker det rette og gode,
hans nåde mærkes i hele verden.
6Da Herren talte, blev himlen skabt,
alle stjerner blev til på hans ord.
7Han samlede vandet, så det blev til hav,
han dannede et mægtigt vandreservoir.
8Hele jorden bør give ham ære,
alle mennesker bør vise ham respekt.
9Et ord fra ham satte verden i gang,
på hans befaling blev jorden til.
10Herren ødelægger folkenes planer
og forhindrer deres mange intriger.
11Men Herrens planer står fast for evigt,
hans tanker bliver altid til virkelighed.
12Lykkeligt er det folk, som har Herren til Gud,
dem han valgte som sit ejendomsfolk.
13Herren ser ned fra Himlen,
han ser på alle menneskene.
14Fra sin bolig iagttager han dem alle,
han holder øje med verdens befolkning.
15Det er ham, der har skabt dem alle,
han kender deres motiver og handlinger.
16En konge sejrer ikke ved sin store hær,
en helt vinder ikke ved sin egen styrke.
17Stridsheste kan være nok så stærke,
det er dog ikke dem, der giver sejren.
18Men de, der ærer Herren og stoler på ham,
oplever hans trofasthed og nåde.
19Han redder dem fra døden
og hjælper dem i hungersnøden.
20Vi venter på, at Herren griber ind,
det er ham, der hjælper og beskytter os.
21Det er en stor glæde at kende ham,
vi stoler på hans magt og herlighed.
22Herre, vis os din trofaste kærlighed,
til dig alene har vi sat vores håb.
Psalmul 33
1Voi, cei drepți, strigați de bucurie în Domnul,
căci lauda se potrivește celor integri!
2Mulțumiți Domnului cu lira,
cântați spre lauda Lui din harfa cu zece coarde!
3Cântați‑I o cântare nouă!
Sunați frumos din coarde, cu strigăte de bucurie!
4Căci Cuvântul Domnului este drept,
și toată lucrarea Lui este făcută în credincioșie.
5El iubește dreptatea și judecata;
îndurarea Domnului umple pământul.
6Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului,
și toată oștirea lor – prin suflarea gurii Sale.
7El strânge apele mării într‑o grămadă,
pune adâncurile7 Cu referire la apele adânci. în cămări.
8Să se teamă de Domnul tot pământul!
Să le fie frică de El tuturor locuitorilor lumii!
9Căci El a zis, și așa a fost!
El a poruncit, și ce a poruncit a rămas în picioare!
10Domnul împiedică sfatul neamurilor
și zădărnicește planurile popoarelor,
11dar sfatul Domnului rămâne pe vecie,
și planurile inimii Sale, din generație în generație.
12Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul,
poporul pe care Și l‑a ales drept moștenire!
13Domnul privește din ceruri,
Se uită la toți fiii oamenilor.
14Din locul șederii Sale,
El privește spre toți locuitorii pământului.
15El, Care a întocmit inima tuturor,
ia aminte la toate faptele acestora.
16Regele nu este izbăvit prin mărimea oștirii lui,
nici viteazul nu este scăpat prin mărimea puterii sale.
17Calul este o speranță falsă pentru victorie
și toată puterea lui nu poate izbăvi.
18Iată că ochiul Domnului este asupra celor ce se tem de El,
asupra celor ce nădăjduiesc în îndurarea Sa,
19ca să le scape sufletul de la moarte
și să‑i țină în viață în mijlocul foametei.
20Sufletul nostru Îl așteaptă pe Domnul.
El este ajutorul și scutul nostru,
21căci în El se bucură inima noastră,
fiindcă ne încredem în Numele Lui cel sfânt!
22Doamne, fie îndurarea Ta peste noi,
pe măsura speranței noastre în Tine!
