Boaz’ venlighed imod Ruth
1Der var en velstående mand i Betlehem, som hed Boaz. Han var af samme slægt som Elimelek og derfor i familie med No’omi.
2En dag sagde Ruth til No’omi: „Lad mig gå hen og samle nogle af de aks op, som høstfolkene efterlader på marken. Måske er der en venlig landmand, som vil hjælpe os.”
„Det er en god idé, min datter!” svarede No’omi.
3Så gik Ruth ud på en mark, der viste sig at tilhøre Boaz. 4Mens hun opholdt sig på marken, kom Boaz derud fra Betlehem. „Gud velsigne jer!” sagde han til høstfolkene, og de svarede: „Gud velsigne dig, herre.” 5Så spurgte han formanden: „Hvem er den unge pige derovre?”
6„Det er den pige fra Moab, som No’omi bragte med hertil,” lød svaret. 7„I morges bad hun om tilladelse til at følge efter høstfolkene og samle aks op. Hun har samlet ihærdigt siden da, lige bortset fra en kort hvilepause i skyggen.”
8Derefter gik Boaz over til Ruth. „Hør, min pige,” sagde han, „du er velkommen til at samle alle de aks, du har brug for, her på min mark, så du ikke behøver gå andre steder hen. Følg bare efter de piger, der binder neg på min mark. 9Jeg skal nok sige til de unge mænd, at de ikke må genere dig. Når du er tørstig, skal du bare gå hen og drikke af det vand, de øser op fra brønden.”
10Ruth faldt på knæ, bøjede ansigtet mod jorden foran Boaz og sagde: „Hvorfor er De så god mod mig? Ved De ikke, at jeg er en fremmed her?” 11„Jo,” svarede Boaz, „og jeg ved også, at du har forladt din far og mor i dit hjemland for at slutte dig til et fremmed folk. Jeg har hørt om den trofasthed, du har vist din svigermor, siden din mand døde. 12Må Herren, Israels Gud, under hvis vinger du har søgt ly, belønne dig for det.”
13„Tak for Deres godhed, herre,” udbrød Ruth. „De har talt venligt til mig og opmuntret mig, selv om jeg ikke har krav på noget fra Deres side.”
14Da frokostpausen kom, kaldte Boaz på Ruth: „Kom herhen og spis sammen med os. Du kan dyppe brødet i vinen, hvis du vil!” Så satte hun sig sammen med høstfolkene og spiste. Boaz rakte hende noget ristet korn, så hun fik alt det, hun kunne spise og havde mad til overs.
15Da hun var gået tilbage til arbejdet, sagde Boaz til sine unge mænd: „I må ikke hindre hende i at samle aks mellem negene. 16Tværtimod, når I skærer en håndfuld korn af med seglen, skal I lade nogle af stråene falde til jorden, så hun kan samle aks fra dem. Og lad være at genere hende!” 17Så samlede Ruth aks resten af dagen. Da hun om aftenen slog kernerne fra aksene, var der en hel sæk2,17 På hebraisk: „omtrent en efa”, et rummål mellem 18 og 36 liter (den nøjagtige størrelse kendes ikke, men 22 liter er den mest almindelige antagelse). byg. 18Hun bar kornet ind til byen og gav det til sin svigermor, som også fik det, hun havde levnet af sin frokost.
19„Det var dog utroligt!” udbrød No’omi. „Hvor har du samlet alt det korn? Hvor har du været i dag? Må Herren velsigne den mand, som viste dig en sådan venlighed!” Derefter fortalte Ruth sin svigermor, hvordan det var gået. „Den mand, som ejer marken, hvor jeg samlede aks i dag, hedder Boaz,” sagde hun.
20„Gud velsigne ham!” udbrød No’omi begejstret. „Herren har virkelig bevist sin trofasthed både imod os og din afdøde mand! Boaz er en af vores nærmeste slægtninge. Han vil helt sikkert hjælpe os.”
21„Han opfordrede mig faktisk til at komme tilbage og holde mig til hans høstfolk, indtil hele marken er høstet!” tilføjede Ruth.
22„Vidunderligt!” jublede No’omi. „Gør endelig, som han har sagt! Hold dig hele tiden til hans høstpiger! Man ved aldrig, hvad du kunne komme ud for, hvis du gik andre steder hen.”
23Så holdt Ruth sig til Boaz’ høstfolk resten af byghøsten—og hele hvedehøsten med.
Rut îl întâlnește pe Boaz
1Naomi avea o rudă din partea soțului ei, un bărbat cu renume din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.
2Moabita Rut i‑a zis lui Naomi:
– Dă‑mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia în ochii căruia voi găsi bunăvoință.2 Cf. Lev. 19:9; 23:22; Deut. 24:19.
Ea i‑a răspuns:
– Du‑te, fiica mea.
3Ea s‑a dus și, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S‑a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.
4Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem și le‑a zis secerătorilor:
– Domnul să fie cu voi!
Ei i‑au răspuns:
– Domnul să te binecuvânteze.
5Apoi l‑a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:
– A cui este tânăra aceasta?
6Slujitorul care supraveghea secerătorii i‑a răspuns:
– Aceasta este tânăra moabită care s‑a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. 7Ea mi‑a zis: „Te rog, dă‑mi voie să culeg și să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Și de azi dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum și nu s‑a odihnit decât pentru puțin timp, în adăpost.7 Lit.: în casă.
8Boaz i‑a zis lui Rut:
– Ascultă‑mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor și să nu pleci de aici. Ține‑te după slujnicele mele. 9Uită‑te unde vor secera pe ogor și du‑te după ele. Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ți‑e sete, poți să mergi la vase și să bei din ceea ce au scos slujitorii.
10Atunci ea s‑a aruncat cu fața la pământ, s‑a închinat și i‑a zis:
– Cum de am găsit bunăvoință înaintea ta10, 13 Lit.: în ochii tăi., ca să mă iei în seamă pe mine, o străină10 Sau: una care nu sunt de băgat în seamă.?
11Boaz a răspuns:
– Mi s‑a spus tot ce‑ai făcut pentru soacra ta după moartea soțului tău, cum ai părăsit pe tatăl tău și pe mama ta și țara în care te‑ai născut, ca să vii la un popor pe care nu‑l cunoșteai dinainte. 12Domnul să‑ți răsplătească fapta și răsplata să‑ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăpostești!
13Ea a zis:
– Să găsesc bunăvoință înaintea ta și pe mai departe, stăpânul meu, căci tu m‑ai mângâiat și i‑ai vorbit roabei tale pe placul inimii ei, deși eu nu sunt nici măcar ca una dintre roabele tale.
14La ora mesei, Boaz i‑a zis lui Rut:
– Apropie‑te, mănâncă din pâine și înmoaie‑ți bucata în oțet.
Ea s‑a așezat lângă secerători, iar el a servit‑o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s‑a săturat și i‑a mai și rămas.
15Apoi, când ea s‑a ridicat să mai culeagă, Boaz le‑a poruncit slujitorilor săi, zicând:
– Lăsați‑o să culeagă chiar și dintre snopi, fără s‑o umiliți. 16Ba chiar scoateți‑i spice din snopi și aruncați‑i‑le pe jos, ca să le poată culege și n‑o dojeniți.
17Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules și a strâns17 Lit.: și a fost. aproape o efă17 O efă măsura aproximativ 22 l. de orz. 18A luat ceea ce strânsese și s‑a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i‑a dat lui Naomi și ceea ce‑i rămăsese după ce se săturase la masă.
19Atunci soacra ei a întrebat‑o:
– Unde ai cules astăzi și unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te‑a luat în seamă!
Rut i‑a istorisit soacrei sale la cine a lucrat și i‑a zis:
– Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.
20Naomi i‑a zis nurorii sale:
– Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care20 Din punct de vedere gramatical referentul poate fi și Boaz. nu Și‑a părăsit îndurarea20 Vezi nota de la 1:8. față de noi, cei vii, și față de cei ce au murit!
Apoi Naomi i‑a zis:
– Bărbatul acesta este ruda noastră, dintre cei cu drept de răscumpărare20 Ebr.: goel (rudă cu drept de răscumpărare). Ruda cu drept de răscumpărare avea obligația, prin Lege, de a‑și proteja rudele aflate în nevoie: (1) de a ridica un urmaș fratelui său, dacă acesta a murit fără a lăsa urmași – primul fiu născut moștenea numele și averea fratelui defunct (Deut. 25:5-10); (2) de a răscumpăra pământul pe care o rudă mai săracă l‑a vândut în afara familiei (Lev. 25:25-28); (3) de a răscumpăra o rudă care s‑a vândut ca sclavă, din cauza sărăciei (Lev. 25:47-49); (4) de a răzbuna uciderea unei rude (Num. 35:19-21). asupra noastră.
21Moabita Rut i‑a zis:
– El mi‑a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor termina tot ce au de secerat.“
22Naomi i‑a răspuns nurorii sale Rut:
– Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui și să nu dea alții peste tine pe un alt ogor.
23Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz și a cules până când s‑a încheiat seceratul orzului și al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.
