Bibelen på hverdagsdansk

Ordsprogene 12

1Den, der elsker at blive vejledt, er klog,
    det er tåbeligt at hade irettesættelse.
Den gode bliver accepteret af Gud,
    den, der har onde bagtanker, bliver dømt.
Den onde lider altid af rodløshed,
    den gudfrygtiges rødder stikker dybt.
En dygtig kone er sin mands glæde og stolthed,
    en dårlig kone tager livsmodet fra ham.
Den gudfrygtige udtænker gode planer,
    den gudløse udklækker løgn.
Onde menneskers anklager bringer død med sig,
    den retskafne reddes af sine kloge ord.
De gudløse går til grunde, og deres slægt ophører,
    de gudfrygtiges slægt skal bestå.
Man beundrer et klogt menneske,
    men foragter en fordærvet tankegang.
Bedre at være beskeden, når man er velhavende,
    end at være overlegen, når man intet ejer.
10 Den retskafne har omsorg endog for sine dyr,
    den onde er selv i bedste fald grusom.
11 Den, der arbejder støt og trofast, har ressourcer nok,
    den, der kun bygger luftkasteller, mangler sund fornuft.
12 De onde misunder hinandens bytte,
    den retskafne nyder frugten af sit arbejde.
13 Den uærlige fanges i et spind af løgne,
    den ærlige undgår den slags problemer.
14 Fornuftig tale fører gode ting med sig,
    et godt stykke arbejde resulterer i belønning.
15 Den kloge tager gerne imod kritik,
    en tåbe klapper sig selv på skulderen.
16 En fornuftig person tager en fornærmelse i stiv arm,
    en tåbe taber hovedet med det samme.
17 Et ærligt menneske fortæller sandheden,
    den upålidelige fylder alle med løgn.
18 Skarpe ord skærer som en kniv i hjertet,
    kloge ord bringer lægedom til sjælen.
19 Ærlighed består tidens prøve,
    løgn og bedrag afsløres hurtigt.
20 De, der planlægger ondt, er fulde af bedrag,
    de, der stifter fred, bliver fyldt med glæde.
21 De retskafne rammes ikke af noget ondt,
    de ondsindede har masser af problemer.
22 Herren afskyr dem, der lyver,
    men glæder sig over dem, man kan stole på.
23 Den kloge praler ikke med sin viden,
    en tåbe udbasunerer sin dumhed.
24 Den, der arbejder trofast og godt, bliver en leder,
    den dovne er i lommen på andre.
25 Bekymring og ængstelse gør én nedtrykt,
    et opmuntrende ord gør glad.
26 De retskafne vælger deres venner med omhu,
    de gudløses adfærd leder dem på afveje.
27 Den dovne ender med at sulte,
    den flittige samler sig ressourcer.
28 Den gudfrygtiges vej fører til et godt liv,
    den gudløses vej fører til død.

Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 12

1Cine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa,
    dar cel ce urăşte mustrarea este prost.

Cel bun obţine bunăvoinţă de la Domnul,
    dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.

Omul nu se poate întări prin răutate,
    dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.

O soţie virtuoasă este coroana soţului ei,
    dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.

Planurile celor drepţi sunt chibzuite,
    dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.

Cuvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge,
    dar vorbirea[a] celor drepţi îi va salva.

Cei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt,
    dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

Un om este lăudat potrivit priceperii lui,
    dar cel ce are mintea stricată va fi dispreţuit.

Mai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor,
    decât fudul şi fără mâncare!

10 Celui drept îi pasă de nevoile animalului său,
    dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt fără milă.

11 Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine,
    dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.

12 Cel rău pofteşte prada celor ticăloşi,
    dar rădăcina celor drepţi va rodi[b].

13 Cel rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă,
    dar cel drept scapă din necaz.

14 Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi
    şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.

15 Calea prostului este corectă în ochii lui,
    dar cel înţelept ascultă sfaturile.

16 Cel prost îşi dă la iveală îndată mânia,
    dar cel prudent ascunde insulta.

17 Martorul adevărat depune o mărturie dreaptă,
    dar martorul fals spune minciuni.

18 Cuvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii,
    dar limba celui înţelept aduce vindecare.

19 Buzele sincere sunt întărite pentru totdeauna,
    dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.

20 Înşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul,
    dar bucuria este pentru cei împăciuitori.

21 Cel drept nu are parte de nici o nenorocire,
    dar cel rău este copleşit de necazuri.

22 Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului,
    dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.

23 Omul prudent ascunde cunoştinţa,
    dar inima proştilor vesteşte prostia.

24 Mâinile harnice vor domni,
    dar leneşul va sfârşi la muncă forţată.

25 Neliniştea inimii omului duce la descurajare,
    dar o vorbă bună îl înveseleşte.

26 Cel drept îşi alege cu grijă prietenii,[c]
    dar calea celor răi îi duce în rătăcire.

27 Leneşul nu-şi frige[d] vânatul,
    dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.

28 Pe cărarea dreptăţii este viaţă;
    de-a lungul ei nu este moarte[e].

Notas al pie

  1. Proverbe 12:6 Lit.: gura
  2. Proverbe 12:12 Lit.: va da
  3. Proverbe 12:26 Sau: este o călăuză pentru semenul său
  4. Proverbe 12:27 Sensul termenului ebraic este nesigur
  5. Proverbe 12:28 TM; LXX: viaţă, / însă cărarea celor răzbunători duce la moarte